Sunteți pe pagina 1din 6

Determinatiile limbajului verbal

Din punct de vedere structural, limbajul pune in evidenta 3 categorii de


determinatii:
1. Determinatii de ordin fizic obiectiv;
2. Determinatii de ordin rational-combinatoric;
3. Determinatii de ordin designativ-semantic.
1. Determinatii de ordin fizic obiectiv:
Pun in evidenta conditiile si proprietatile pe care trebuie sa le poseda limbajul
vorbit pentru a fi efectiv precticabil/utilizavil ca instrument de codificare si
transmisie a mesajelor informale.
Conditii:
Trebuie sa se bazeze pe o multime de elemente cu proprietati sensibile
nemijlocite-perceptibile (proprietati de ordin vizual, tactil) posibil de transmis de
catre emitator si de receptor. Limbajul oral are la baza multimea semnelor
articulare limajului scris: literele ce formeaza alfabetului, o multime de semne
recunoscute socio-istoric. Propria limba isi are propriul alfabet, diferit de alte
limbi: alfabetul latin, chirilic, arab, japonez, chinezesc. Numarul minum de
elemente ale unui alfabet pentru a deveni utilizabil in comunicare este de 26,
insa alfabetul limbelor antuale poseda un numar mult mai mare care variaza
pentru limbile indoeuropene 26-32 de litere si intre 1000 si 3000 de litere pentru
limba chineza. La un nivel de exprimare primara, alfabetul apare ca (...) campuri
de evenimente ? echiprobabile, independete. Alegerea (...) neinfluiecntand
probabilitatea aparitiei celeilalte.
P (lit) = 1 = 1
n 29
La acest nivel de aproximare, literele poarta cea mai mare incarcatura din punct
de vedere statistic matern. La alfabetul roman , log 2 29 = 4,75 bits
In problema comunicarii, insa alfabetul se transforma dintr-o multime de
elemente echiprobabile, intr-o multime de eventuale probleme, in interiorul
caruia se inroduc anumite reguli de selectie si combinare. Aceasta duce la
reducerea cantitatii de expresii.
In problema comunicarii care se elaboreaza in organizarea alfabetului si (...)
problema de aparitii se trece succesiv de la grade de aproximare interferentelor
la grade de aproximare din ce in ce mai inalt care determina restructurari si
ierarhizari ale frecventelor de alegere a literelor care alcatuiesc alfabetul.
Caracterul (...) al limbii vorbite determina stabilirea unor reguli de structura intre
secvente asigurad un anumit coeficient de rezistenta la influenta zgomotelor
asupra trensmisiei cuvintelor.
In pofida insa, existentei (...) interne de produse literare si sunete isi pastreaza
un mare grad de libertate combinatorica putand intra in alcatuirea unui numar
mare de cuvinte.
Aceasta libertate de comunicare, asigura (...) de acoperire ne limitata a
denumirilor noilor lucruri, fenomene care apar in dinamica de cunoastre si
prectici ale omului.
Determinarea de ordin fizic asigura si fac posibila latura tramisibila a limbajului
(proprietatile elementelor componente de a ajunge de la sursa/subiectul emitator
la destinatie/subiectul receptor. Aceasta latura transmisibila este relativ

independenta de continutul informational si poate sa fie realizata in afara acestui


continut. (transmiterea si receptarea intr-o limba (...))
Latura transmisionala este conditionata de proprietatile fizice ale semnelor
articulate si ale literelor. In primul caz, aceste proprietati sunt reprezentate de
intensitate, structura, producere si timbru (variabila individuala a vorbirii). In al
doilea caz propozitiile sunt reprezentate de forma, marimea si grosimea literelor.
In cursul comunicarii transmisia este guvernata de actiunea a doua legi:
1. Legea preferentialitatii statistice
2. Legea parcimoniei
Provenite din aceste legi, cuvintele cu frecventa cea mai mare in propozitie,
cuvintele care au lungimea cea mai mica. Cuvintele cu frecventa cea mai mare
au lungimea cea mai mare. La aceste 2 legi se adauga
3. Legea pozitiei de rang modul in care se structureaza vocabularul la nivel
individual.
Pentru ca sa se utilizeze ca interpretare a obiectivelor si transmitere a sunetelor
si literelor trebuie sa posede propozitii care prin valorile lor sa se situeze in
limitele receptivitatii optime: reducerea acestor valori sub pragul de
sensibilitatetactiv-auz-vaz face posibila sunctionarea sunetelor/literelor de suport
pentru obiectivarea si transmiterea mesajului. In cursul acestei propozitii sunt
supuse controlului pe baza emisiei receptorului, fiind modulate in functie de
particularitatile in care se desfasoara comunicarea.
2. Determinatii de ordin rational-combinatoric:
Exprimarea caracterului limbajului si a limbajului verbal de sistem organizat in
concordanta cu anumite regului. Astfel determinam 3 subcategorii de
determinanti relevanti comunicarii:
1. Determinatii de ordin fonetic;
2. Determinatii de ordin morfologic;
3. Determinatii de ordin sintactic.
1) Stabilesc si exprima corespondenta dintre semnele asticulate si
reprezenatrea lor grafica ( grafeme). Aceasta corespundenta poate sa fie
univoca unui sunet articulat corespunzatoare unei singure litere care
uneste un sunet articulat corespunzator mai multor litere. Aceasta
corespondenta dintre articulatie si grafem reprezenta un variandt de
structura specific limbii.
In structura limbii si latenta a limbii vorbite, se determina fonetice ce se
articuleaza in structura fonologica specifica limbii/limbii verbale. Pe baza
structurii fonologice la nivel ul creierului se realizeaza trecerea de la
limbajul oral la limbajul scris si invers.
2) Aceste determinatii exprima criteriile de circumscriere si identificarea
cuvintelor in categorile vocabularului limbii precum si varietatea formei lor
indiferent de continutul informatiei concrete. Aceste categorii, cele
gramaticale ( substantiv, verb, adjectiv, adverb) reflectand unele lucruri,
actiuni, fiinte, relatii. Variatia formei cuvintelor in cadrul vocabularului, se
realizeaza dupa mai multe criterii: gen, timp, numar, persoana. Astfel, fara

sa stiu continutul, putem spune ca elevul-eleva, face-a facut, frumosfrumoasa, copilul-copii, esprima mesaje diferite.
Pe baza determinarii morfologice se realizeaza si (...) de creare si inovare
lingvistica prin modificarea sufixului sau a prefixului. Adoptarea unor
cuvinte din alte limbi, sufera in cadrul limbii adoptate o metamorfozare;
forma initiala a limbii fiind aliniata la limba adoptata.
3) Determinatii de ordin sintactic exprima raporturile si conditiile partilor de
propozitie ale cuvintelor care indeplinesc in cadrul propozitiei diferite
cunctii/roluri.
Functiile pe care un cuvant le poate indeplini in cadrul unei propozitii/fraze
sunt: subiect, predicat, articol, complement direct/indirect/circumstantial.
Intre partile de propozitie strebuie sa existe anumite acorduri: ele se
stabilesc in functie de gen, timp, persoana, loc. Aceste functii si raoprturi
au un caracter formal, abstract. Ele nu sunt determinate de conditiile
interne ale cuvantului ca la sah.
Fiind determinate de relatii (....) vor genera o multime de structuri
sintactice caracteristice (...) pozitiilor si caracteristicilor morfologice ale
cuvantului care alcatuieste propozitia
CHOMPSKY
Structura
bazala
Structura
profunda

ssimbolica

Structura
superficiala
Structura
sintactica
Subiect substantiv masculin, nominativ, singular
Predicatverbindicativ, singular +complement direct, caz neutru
Elevul silitor citeste o carte.
Aceste constructii pot fi elaborate in diverse ipoteze:
- activ afirmativa (ex. Pofesorul pedepseste elevul.)
- pasiv afirmativa ( ex. Elevul a fost pedepsit de profesor.)
- negativa (ex. Profesorul nu pedepseste elevul.)
- interogativa (ex. Profesorul pedepseste elevul?)
- negativ pasiva - (ex. Elevul nu este pedepsit de profesor.)
- negativ interogativa - (ex. Profesorul nu pedepseste elevul?)
Trecerea de la o ipostaza la alta se realizeaza prin structuri informationale care se
difera printr-o serie de operatiuni logice.
O constructie sintactica poate sa fie corecta din punct de vedere gramatical doa
nu si sintactic.
Constructia mesajelor din punct de vedere fonetic; sintactic-gramatical ele sunt
construite corect.

Determinarea sintaxei nu determina in mod neconditionat continutul si


semnificatia frazelor dar ele devin o conditie care faciliteaza exprimarea si
identificarea acestora.
De existenta structurilor sintactice putem observa dand sarcina de a organiza
mental intr-o propozitie cu sens cu conceptele prezentate la intamplare.
Receptivitatea (...) constructiei gradul de elaborare si functionare a schemelor
logico-sintactice.
3. Determinatii de ordin designativ-semantic:
Exprima gradul de adecvare si corespondenta dintre cuvintele ca realitatile
lingvistice si lucruri (...) ca realitate extralingvistice. Ele se leaga de realizarea in
cursul utilizarii limbajului verbal a semnificatiilor mesajului.
In teoria generala foarte abstracta a comunicarii, semnificaca si defineste ca o
corespondenta (...) intre elementele a 2 multimi A si B.
Transferul cuvintelor din vocabularul francez in cel roman inseamna ciuntirea
semnificatiei din vocabularul francez.
In cadrul limbii vorbite, semnificatiei se constituie din punct de vedere (...)
lingvistic situatia semiotica ( subiectobiect (imagine/reperezentare mentala)
cuvant)
Semnificatia cuvantului este reflectata dintre obiect si realitate. Situatie
semiotica proprietate a cuvintelor care alcatuiesc vocabularul sau denumesc
diverse obiecte fenomene insusiri si relatii din realitatea obiectiva.
Semnificatia este o dimensiunea care se elaboreaza in cursul procesului istoric al
comunicarii verbale, ea consta din elementele vocabularului.
In aceasta calitate de constanta, se integreaza in structura limbajului, astfel toate
cuvintele care alcatuiesc vocabularul unei limbi pe langa latura fonetica poseda si
latura semantica exprimand un anumit continut informational despre un
referential exterior extralingvistic.
In cursul asimilarii si dezvoltarii limbii la nivel individual devine necesara si
obligatorie, evidentierea constienta in memorie a semnificatiei fiecarui cuvant.
In plan psihologic vorbirea de existenta sauratiei ( incarcaturi semantice a
elementelor vocabularului)
Aceasta saturatie gradul de acoperire in intelegerea de catre subiect a
semnificatiilor unui cuvant, a referentialului, obiectul pe care in desemneaza
obiectul respectiv.
In ceea ce priveste raportul dintre cuvant ca semn si referentialii obiectivi se
poate constata existenta a 2 genuri de corespondenti: 1. Biunivoca ( in cadrul
careia un cuvant se leaga si desemneaza un sigur obiect, are un singur
referential)
2. plurivoc ( un cuvant se pune in
corespondenta mai multor obiecte ce desemneaza mai multi referenti.
Semnificatia nu poate fi stabilita luand un cuvant izolat, ci doar in context cu alte
cuvinte.)
Existenta polisemiei creaza dificultati in cursul ontogeneticii limbii, in
decodificarea mesajelor. La copil se intalnesc doua faze : 1. Faza difuza, si 2. Faza
specialitate reduza/individualizat concreta.
Semnificatia se dezvolta in cursul procesului de instruire alfabetizare a
diversificatii domeniilor asupra careia poarta comunicarea adult-copil.

Imbogarirea vocabularului reprezinta unui din obiectivele esentiale fundamentale


ale instruirii scolare. In instruirea interna a vocabularului putem identifica
existenta a 3 niveluri de integrare semantica:
Calitatea structurii vocabularului individual de tip orizontal
Cuvinte care au cea mai slaba determinare semantica

Cuvinte care au grad mediu


Cuvinte cu grad
inalt de saturatie
semantica

Vocabularul prezinta si o organizare de tip vertical


.....
.....

face
Fiinta

are

......
......

face

Regn
vegetal

are

Regn
animal
vertebrat

nevertebrat

oviparel
Viviparele
Vocabularul
se organizeaza
si pe familii/grupuri semantice
e
- profesor scoala, catedra,
(mamifere
elev, examen....
boala
operatie
seringa

medic

spital
bolnav
pacient

medicament
In cadrul propoziitiilor si frazelor ale cuvintelor luate separat se trece la cuvinte
supraordonate.
Semnificatii din punct de vedere informational nu se reduce la semnificatia
individuala a cuvintelor .
Pentru examinarea dimensiunii semnelor limbii, Osgzod a propus diferential
semantic (modelul se urmareste gradul de apropiere dintre nume sau substantiv
si adjectiv). Astfel pe o sclala bipolara se prezinta cate un subiect si un atribut cu
urmeaza sa fie asociate acelui cuvant.
frumos
urat

Copil

Corespondenta bazala primordiala intre structura fonetica si semnitica.


Subiectilor li s-a prezentat diferenta dintre corpuri , ceranduli-se sa li se dea cate
o denumire. S-a facut o analiza a raspunsurilor si s-a constat un numar marede
coincidente, intre latura semnificativa si cea fonetica exista o anumita legatura
corelativa cu caracter bazal.
Pe langa simpla nevoie de a rosti anumite cuvinte a functionat si nevoia de a lega
aceste cuvinte de anumite elemente si aspecte ale realitatii inconjuratoare.
La copilul mic s-a observat ca in perioada ganguririi asociaza semiarticural cu
anumite stari, afectiuni.
Disocierea dintre invelisul exterior fonologic si continururile interne/semnificatii
se produce in cazuri patogogice (afazie, agrafie, alexie).