O altd componentd a postului, care exprimd limitele in cadrul cdrora titularii de post au

dreptul

sd ac[ioneze in

vederea realizdrii obiectivelor individuale, este competen(a

organiza(ionald sau autoritatea formald. Aceasta se acordd titularului de post fiind oficializatd

prin reglementdri, norrne, acte interne ale unit51ii, decizii ale conducerii etc.

in funclie de domeniul in care se exerciti, autoritateaformald poate fi:

*
*

ierarhicd; funclionald.
?n declangarea

Autoritate ierarhicd, acfioneazd, asupra persoanelor. Se concretizeazd

Acest tip de autoritate se exercitd in domeniul operalional.

unor

acfiuni sau decizii exprimdnd ce? si chnd? trebuie realizate, fiind asemdndtoare puterii executive.

Autoritate funcqionald, este exercitatd asupra unor activitdfi. Se materializeazd in proceduri, indicalii metodologice care exprimd cum? trebuie executate diferite activitdli ale
unitdfli.
Se

exercitd fn domeniul funclional gi poate fi asemdnatd puterii legislative.

sau

tn afara autorititii formale, titularii postului trebuie sd dispuni qi de competen(d

a

ut orit ate p r ofes i o n a I d.

Autoritotea profesionald este exprimat6 la nivelul de preg6tire qi experienla de care dispune o persoand gi prin care dobdndegte recunoagterea meritelor gi a contribuliei peisonale la rcalizatea obiectivelor derivate
organizatorice.

gi

generale,

de cdtre ceilalli

componenfi

ai

structurii

Responsabilitatea este obligalia de a tndeplini anumite sorcini sau atribulii, de obiectivele individuale ce revin fiecdrui post. Ea concretizeaza atitudinea ocupantului
de modul de realizare a sarcinilor gi

a realiza

de post fa{6

atribu{iilor.

Proiectarea confinutului postului se confruntd cu necesitatea asigur6rii unui echilibru permanent, dar dinamic, intre obiectivele individuale, ce revin titularului, pe de o parte,gi sarcini, competenle gi responsabilitafi, pe de altd parte. Importanfa gi complexitatea obiectivelor trebuie sE grseascd acoperire in sfera de cuprindere a autoritdfii gi responsabilitalii, in delimitarea gi exprimarea clard a sarcinilor qi atribufiilor necesare executantilor.

b. Func(ia

Funcqia constituie factorul de generalizare al unor posturi asemdndtoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritdlii si responsabilitdyii.

Sofia Totokci

53

Manugement

Capitolul

Spre exemplu: funcliei de gef de serviciu

ii

corespunde,

in cadrul unei firme, un num6r variabil de posturi,

5+15 sau chiar mai mult, in funclie de dimensiunile gi caracteristicile activitdlii. Daci funclia expriml in acest caz

intinderea autoriteli gi responsabilitetii unui gef de serviciu,

elementelor specifice: obiectivele, sarcinile gi atribuliile.

in general, posturile le individualizeazd, la nivelul

Analizate dupd natura competenfelor, responsabilitefllor gi sarcinilor, posturile, respectiv

funcliile, pot fi grupate in:

posturi (func{ii) de conducere;

.f. posturi (funcfii) de execufie.

Posturile ffuncgii) de conducere, sunt caracterizate printr-o pondere ridicatd

competentelor, sarcinilor $i responsabilit[filor ce implic6 exercitarea atributelor conducerii;

Posturile. (funcgii) de execulie, sunt posturile

in a cdror componentd

se

regdsesc

competenlele, sarcinile qi responsabilitnfile a cdror desfEgurare implicd transpunerea in viaf6 a

deciziilor emise de titularii posturilor, funcfiilor de conducere.

e Compartimentele
Compartimentele sunt componente rczultate din agregarea unor posturi qi func{ii cu
confinut similar gi/sau complementar.

Compartimentele se definesc ca fiind ansamblul persoanelor care desfisoard activitdli relativ omogene ce solicitd cunoStinle specializate de un anumit tip (tehnice, economice, juridice,
social-umane), precum Si un ansamblu de metode Si tehnici adecvate, amplasate intr-un

animit

spaliu Si subordonate nemijlocit unui singur cadru de conducere. Compartimentele constituie elemente constructive ce asigurd, realizarea obiectivelor de gradul II.
Dupd,

modul tn care contribuie la realizarea obiectivelor, compartimentele pot fi:

*
*

operalionale; func{ionale.

Compartimentele operolionale contribuie

in mod direct la

realizarea obiectivelcr

derivate qi fundamentale ale flrrmei deoarece in cadrul lor, fie cd se obfin produse sau pdrfi de
produse care constituie obiectul fabricaliei, fie cd se presteazd o serie de servicii absolut necesare

SoJia Totolici

54

Manasement

Capitolul 3

obfinerii produc{iei.

in

cadrul acestor compartimente se exercitd, cu prioritate, auroritatea

de

ierarhicd. in aceastd categorie se includ: qtelierele Si secliile

aprovizionare, desfacere, depozite etc.

produclie Si service, serviciile de

Compartimentele funcgionale contribuie

la

stabilirea obiectivelor deoarece

ele

fundamenteazd deciziile adoptate de conducerea superioarl gi medie

a firmei, asigur0nd, in

acelagi

timp, asistenla de

specialitate (tehnicd, economicd, organizotoricd) tuturor

compartimentelor structurii organizatorice.

in aceastl categorie se includ serviciile:, birourile

care elaboreazd strategiile Si politicile globale sau tn domeniile: comercial, competilie tehnicd, personal tnvdldmdnt etc.
d.

Relaliile organisotorice

Relagiile organizatorice sunt alcdtuite din ansamblul legdturilor dintre componentele

structurii, instituite prin reglementdri oficiale. Ele reflectd complexitatea raporturilor ce

stabilesc intre componentele primare
(trtost,

se

funclie) gi agregate (compartimente) ale structurii.

se

in func1ie de con(inutul lor, relafiile organizatorice

impart in:

* * * *

relalii de autoritate; relalii de cooperare; rela[ii de control;

relayii de reprezentare.

Relaliile de autoritate sunt instituite prin intermediul unor reglementlri oficiale,

exercitarea lor fiind obligatorie. ln aceastl categorie se includ urmitoarele
uL

trei tipuri de rela{ii:

de

Retalii ierarhice, exprimd raporturile instituite intre titularii posturilor

conducere gi cei ai posturilor de execufie. in virtutea acestor relafii, structura poate

fi reprezentatd

printr-o piramidd ierarhicd a clrei indllime este variabild in funcfie de "densitatea" rela[iilor
ierarhice;

h neU6ile func{ionale, rezult[ din exercitarea autoritdlii funcfionale de care dispun

anumite compartimente, materializatein indicafii metodologice, studii, regulamente, prescripfii;

& Retaliite

de stat major, iau nagtere ca urnare a delegdrii sarcinilor, autoritafli

$i

responsabilitdlii de cdtre conducerea superioard, unor persoane sau colective, Specificul acestor relafii constd

in

vederea

soluliondrii de probleme complexe ce afecteazd obiectivele unuia sau mai multor compartimente.

in faptul cd ele se stabilesc, nu ca urmare a competenlelor

Sojia Totolici

55

Manasemenl

Caoitolul 3

atribuite posturilor sau funcliilor delinute de persoane delegate,

conducerii superioare.

ci ca urTnare a reprezentlrii

Relaliile de cooperare se stabilesc intre posturile situate pe acelagi nivel ierarhic dar in
compartimente diferite datoritd realizdrii in comun a unor acfiuni complexe. Deoarece apari{ia gi funcfionarea lor descongestioneazd.liniile ierarhice stabilind punfi de legdturd

intre posturi sau compartimente, relaqiile de cooperare se mai numesc qi rela(ii de pasareld. Relugiile de control apar gi funclioneazd intre compartimentele specializate in efectuarea

controlului (CFI, CTq qi celelalte compartimente ale structurii.

Relaliile de repreTentore se stabilesc intre managerii de nivel superior ai firmei

gi fizice din afara acesteia.

gi

reprezentan(ii unor organizatii profesionale, sindicale, din interiorul firmei sau persoane juridice

e.

Nivelurile ierarhice

Nivelurile ierarhice se definesc ca ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe

linii orizontale, la

aceeaqi distan\d fayd de managementul de vdrf al

firmei.ln cazul societAtilor

comerciale al cdror unic aclionar este statul, ca gi in cazul regiilor autonome, managementul de

virf al firmei

este Consiliul de Administralie (care

St atul ui).

prin Legea Privatizdrii q inlocuit Consiliul

imputernic i lil or

Factorii de inJluenqd ai num5rului de niveluri ierarhice sunt grupali in doud categorii: & factori core au o influenld direct proporlionald asvpra numdrului de niveluri ierarhice (dimensiunea firmei, diversitatea activitdlilor qi q atribuliilor, complexitatea
producliei);

ctori core au o influenld invers proporlionald

ierarhice (competenlo managerilor).

asupra num6rului

de niveluri

f, Ponderea ierarhicd
Ponderea ierorhicd reprezintd numlrul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de
conducere. Aceasta constituie

modalitate de ordonare a posturilor 9i func{iilor

in

cadrul

compartimentelor. M[rimea ei este influenfatd de numdrul de niveluri ierarhice cu care se afl[ ia

raport invers proporlional.

Ponderea ierarhic6 inregistreazd valori variabile:

Sofia Totolici

56

*. pe verticalu structurii organizatorice,

cresc6nd c[tre nivelurile inferioare;

*.pe orizontald, amplific6ndu-se pe mdsura trecerii de la compartimentele in care se desf6goar[ activitati de conceplie tehnicS, economicd, de mare complexitate, citre
compartimentele cu activitali operafionale, cu caracter de rutin[. Necesitatea dimensiondrii corecte a acestui element, ce confer[ ordine

in cadrul structurii

organizatorice, a condus la aparilia qi utilizarea noliunii de "ponderi ierarhice optimeo'- Efectul

supradimension[rii ponderilor ierarhice se reg6segte

in

efectuarea

dificil6 a coordondrii

9i

controlului, in timp ce subdimensionarea se reflectd in proliferarea posturilor de conducere, a

compartimentelor gi a nivelurilor ierarhice, in cregterea costului structurii organizatorice.

3.

3 Organizareu informald
Organizarea informald este alc[tuita din ansamblul grupdrilor Si al relaliilor interumane

stabilite spontan intre membrii unei organizalii, orientate spre satisfacerea unor interese
personale.

lin de afectivitate, satisfacfii, interese, aspiralii Si preocupdri comune, nivelul pregdtirii Si calificdrii, originea
Cauzele care genereazd aparilia qi funclionarea organizdrii informale
sociald etc.

Componenta de bazd reprezint[

a organizirii informale o constituie grupul informal Acesta o reunire, cu o duratd variabild, o ?,tnui numdr restrdns de membri, bazald pe
in
pauze, constituie

similitudini, raporturi dominant ofective Si nevoi comune.

Spre exemplu: "bisericulele", fracliunile, grupurile, care iau cafeaua impreund
manifestiri ale organizdrii informale, in spe![, ale grupului informal.

Corespunzdtor postului
informale

din

organizarea formal[, fiecdrui component

al

otganizdtli

ii revine un rol, definit

ca ansamblu de comportamente pe care

auii tl asteaptd, tn mod

legitim, din partea individului. Conducerea grupului informal revine

unui lider informal. Datorit[ capacitdlii

de

conducere, competenlei profesionale, prestigiului

pi popularitdlii, liderul c6gtig[ autoritatea

neformald, respectiv o anumitd putere de influenld exercitatd asupra componenlilor grupului

informal, precum qi asupra altor persoane din cadrul

firmei.

Comunicarea interpersonal[ sau intergrupuri se realizeazd

prin intermediu\ relaliilor

informale.Acestea se pot defini ca fiind ansamblul interdependenyelor dintre membrii grupurilor

Sofia Tololici

57

informale si dintre grupuri reglementate prin normele de grup.Ele asigurd organiz[rii informale caracter dinamic. Frecvenla gi intensitatea lor constituie factorii de mobilitate a grupurilor
informale.

in funclie de modul de circulalie al informaliilor, rela|iile informale pot fi:

& retalii de tip Suvill - informaliile trec succesiv de la un membru la altul al grupului; & retalii de tip margaretd - liderul grupului, delin[tor gi furnizor de informalii,
comunicS cu fiecare membru in Parte;

& rela{ii
care la rdndul

de tip ciorchine

liderul comunici numai cu anumite persoane din grup,

lor furnizeazd'informalii altor persoane 9.a.m.d.;

4, relalii necoerente
aleatoare.

circulalia informaliilor prezintd un caracter gi o intensitate

intre membrii grupului

se

pot stabili:

&

relayii de cooperare la rcalizar ea

determind o stare afectivl, favorabili creqterii contribuliei

I

or ganizdrii inform al e

ob i ect ive

or org

ani

z[ri i form al e ; organizaliei

*, reta[ii de competilie -

determind

o stare tensionatd intre membrii

informale, poate constitui o cauzd generatoare de disfunclionalit[1i in cadrul organizdrii formale.

intre organizareaformald gi cea informald exist6, atdt asem[ndri cdt 9i deosebiri.

Aseminlri:
,*t. se constituie

in cadrul aceleiapi organiza[ii, elementul uman inclus fiind acelaqi;

& &
d&i.

servesc realizdrii unor obiective; au caracter dinamic (obiectivele se modificd tn timp); au caracter general (se regdsesc tn orice organizafie).

Deosebiri:
u$[

marea mobilitate a structurii informale fa!6 de cea formal6, determinatd de lipsa

actel or

normative, a reglementirilor ofi cial e ;

u& constituirea

gi func{ionarea organizdrii informale este subordonatd realizhrii unor

aspiralii personale, in timp ce organizalia formal[ este un instrument al rcalizdrli unor obiective
ce armonizeazd interesele

individuale gi de grup.

Sofia Totolici

58