Management

Ctp$SlqL4

Capitolul 4
Capacit

^tea

de Producfie

4.1 Deft.nirea gi relu{ia

geierald

de

calcul

Capacitatea de produc(ie (CP) reprezintd produclia maximd, de o anumitd structurd Si

calitate, core se poote obyine tntr-o unitate de producYie

(oc de muncd, atelier, seclie,

intreprindere) tn decursul unui interval de timp dat,^iy,c-ondi|iile folosirii depline a fondurilor

fixe productive si de organizare rolionald a produclie)ffi Capacitatea de producfie caracterizeazd posibititdgile potenlial productive ale unei unitIli

de producfie ?ntr-o perioadd considerati. Ea nu trebuie confundatd cu volumul de producfie

planificat sau realizat

Definilia scoate in evidenfd faptul c5 in determinarea capacitdlii de produclie nu trebuie

luate tn considerare unele diJiculfdfi de moment ce pot sd apard tn desfisurarea normald a

producliei, situalii catzate de lipsa temporarl

produselor finite, insuficienla
producliei gi a muncii.

a materiilor prime, greut[fi in. desfacerea

a altor lipsuri subiective
?n organizatea

fo(ei de muncd

sau

Prin insdgi esenla ei, nofiunea de capacitate de producfie constituie un indicator tehnico-

economic dinamic, ce caracterizeazd cu exactitate potenlialul productiv al unei unitafl intr-un

interval de timp dat, permildnd mobilizarea integral[ qi eficient6 a acestuia.

Capacitatea de produclie
documenta{ia de proiect,

nu este ffi, stabiliti odati pentru totdeauna (fie prin

fie din precizdrile din fiSele tehnice ale tntreprinderilor constructoare de masini). Ea este influen{atd de perfecfionarea continud a tehnologiilor de fabricafie, a
factorului uman.
Este eronat de a inlocui calculul gtiinlific al capacit5lii de produclie prin situa{ii de fapt,
reprezentate prin volumul producfiei efective realizate

in decursul unei anumite perioade de timp.

asemenea interpretare empiricd

nu permite reliefarea gradului de incdrcare a agregatelor,

echipamentelor gi utilajelor, excluzdndu-se posibilitatea evidenfierii rezervelor care ar putea duce la majorarea producfiei pe seama unei mai bune utilizdri a fondurilor fixe in func{iune.

Sofia Totolici

63

Management

Capitolul 4

Cunoagterea mdrimii reale a capacit[{ii de produc{ie are o importangd practicd pentru:

fundamentarea printcipalelor secliuni ale plonului de produclie; descoperirea Si evqluarea corectd a rezervelor interne ale unitd{ii, dimensionarea Si

* *
produclie.

stabilirea pe aceastd bazd a necesarului sau excedentului de masini unelte;

alegerea solufiei.optime de cancentrare, profilare; specializare Si cooperare tn

se stabileascd periodic gradul de folosire a capacit5lii de produclie 9i

Este important

sI

factorii de influenfd

Capacitatea de produc(ie se determinri, in general, ca produs intre mdrimea caracteristicii

dimensionale a unitdlii de produclie, fondul disponibil de timp al perioadei considerate (indicator
de utilizsre extensivd) gi indicatorut

utilizlrii

intensive, conform rela(iei:

CP =

A.T.l;

buc/an; t/anf

in care: - A este caracteristica dimensionalS a unitdlii de produclie, cum ar fi numirul de utilaje de acelagi tip (buc),suprafafa de produclie (*2);

-I

este indicatorul de utilizare intensivd, stabilit

in

fune{ie de consumul de timp pt

-\at-f-

suprafafa necesard pe unitatea de produ s (buc/or d), (t/o r a), (t /m2) etc;

- T este indicatorul

de utilizare extensivd (fondul de timp disponibil al perioadei

considerate),in (ore/an), (ore/trim.), (ore/lund), pe unitatea de utilaj. Calculul capacitd{ii de produclie prezint6 variante qi aspecte complexe, condifionate de
natura gi particularitdfile procesului din fiecare ramurd industriald.

4.2 Principii de bazd gi factori determinan{i tn culcalul capacitdlii de produc{ie

4.2.lPrincipii de bazi
Particularitdyile procesului de produclie
urmdtoarelor

in

construclia de masini implicd respectarea

de

principii de bazd tn determinarea capacitdlii

de

produc(ie:

a) capacitatea

produclte a intreprinderii se determind numai tnfunclie de unitdsili de

produclie de bazd (turndtorie, .forjd., prelucrdri mecanice, montaj, asamblare). Restul unitAlilor productive, cum ar fi cele auxiliare (sculerie, reparalii Si tntre{inere etc.), de deservire (transport
SoJia Totolici

64

Management

Capitolal 4

Si depozitare) gi anexe (colectarea Si transportul deseurilor) pot influenfa, asupra gradului de utilizare a

delacazlacaz,doar

capacitilii de producfie;

b) determinarea capacitdlii de producliS

a tntreprinderii se tncepe cu efectuarea

calculelor la nivel inferior (locuri de muncd, grupe de masini unelte) gi se continuS, succesiv, cu
stabilirea capacit[1ii de produc(ie la niveluri superioare (gteliere, seclie);

c) stabilirea capacitdiii de produclie

capacitatea de produclie

fiecdrei verigi superioare se face tn funclie de unitdlilor componente pr:incipale (conducdtoare) cu explicitatea
a

locurilor tngaste; d)
notrmal

la determinarea capacitdlii

de produc! ie se admite existenla unui grad de asigurare

al unitd{ilor e)

de produclie cu resurse materiale qi.umane,

fdrd a se lua tn considerare

ei in

deficienlele de orice naturd;

capacitatea de produclie are un caracter dinamic, ceea ce implicd recolcularea

timp.

4.2.2 F actori de infl

uentl
de

Factorii care au inJtuenqd osupra mdrimii gradului

se grupeazl

folosire a capacitdgii de produc{ie

de

in dou[ mari categorii, in funcfie de modul cum aclioneazdin cadrul procesului

produc!ie:
a)

foctori care influenleazd mdrimea capacitdlii

de produc{ie (creSterea sau scdderea

ocesteia);
b)

factori core ac{ioneazd asupra gradului de utilizare o capacitdlii

de

produc[ie.

a) Din categorie factorilor

care influen(eazd mdrimea capacitdqii de producgie (creSterea

sau scdderea acesteia) fac parte:

* valoarea fondurilor de investilii pentru dezvoltare gi reutilarea unitElilor de

produclie;
. mdrimea

parcului de utilaje Si nivelul tehnic al acestora (ritmul de tnlocuire a

mosinilor unelte uzate fizic Si morol);

* *
SoJia Totolici

mecanizarea si automatlizareo proceselor de produc1ie;

. introducerea si extinderea procedeelor tehnologice noi; concentrarea, profilorea Si specializarea producliei.

65

Manasement

Caoitolul 1

b) Din

categoie factorilor core ac{ioneazd asupra gradului de utilizare a capacitdgii de

se

produc(ie

pot evidentia:

*
pauzei);

regimul de lucru (zile lucrdtoare anual, numdrul de schimburi lucrate pe zi, durata

* *

durata reparaliilor planifioate ale utilajelor, probabilitatea de avarii;

abaterea de la sortimentul de produclie optim sau de la

profilul unit5lii respective;

gi

't'modificarea formelor, dimensiunilor

qi calitdfii

materialelor semifabricatelor

pieselor finite, fafa de cele prescrise in documentalia tehnicd;

* gradul de calificare a fo4ei de munbcd; {' lichidarea locurilor inguste, cooperarea activd intre locurile de munc6 qi unitd{ile
productive in scopul

utilizlrii eficiente a tuturor disponibilitdlilor

existente.

4.2.3Metodologia stabilirii capacitifii de producfie in construc{ia de maqini

Determinarea capacitdlii de produc{ie,
necesitd parcurgerea urmdtoarelor etape:

in conformitate cu principiile de bazi

enun}ate,

a)

culegerea, prelucrarea gi sistem atizareainformafiilor primare pentru calcul;

fl

calculul capacitdlii de producfie la nivelul verigilor inferioare, elaborarea balanfei

,,locurilor inguste" gi a excedentului de capacitate;

capacit6lii de producfie, stabilirea verigii principale gi a capacitdfii de produclie la nivelul unit6{ii

de produclie respective gi stabilirea

c,) elaborarea

planului de m6suri tehnico-organizatorice pentru eliminarea ,,locurilor

inguste" gi folosirea disponibilitAfilor de la verigile cu excedent de capacitate.

4.3 Unitd(i de mdsurd

Stabilirea unitdlilor in care se exprimd capacitateade produclie se face in functie de:

* *
'l'

caracterul fabricafiei (omogend, eterogend);

nivelul gi formele specializdrii unitdlilor de produc{ie;

stadiul proceselor tehnologice (prelucrdri primare, prelucrdri mecanice, montaj,

asamblare).

Sofia Totolici

66

Msnagement

Capitolul 4

ih practica planificdrii se folosesc urmitoarele unitd(i pentru mdsurarea capacitdlii de

produc(ie:

Y lizice, se exprimd produclia care se realizeazd de cdtre unitdlile productive, in conformitate cu nomenclatura gi sortimentul planifi eat; copacitatea de produclie se exprimd tn bucd[irproduse, semifabricate;

6u e* ,

Y de greutate, se utilizeazd in cazul sectiilor primare (turndtorie, ,forjd) gi in sec(iile

construclii metalice; capacitatea de produclie se exprimd tn tone produs sau tone semifabricate.

de

b) conven(ionale, se alege, in mod convenlional un anumit produs de bazd, restul

produselor se echivaleazd,

cu ajutorul coeficienlilor, in funcfie de produsul de bazd;

capacitatea de producfie se poate %prima, spre exemplu intractoare de 15CP;

4.4 Date

iniliale

Posibilitatea efectudrii calculelor de capacitate de produclie gi precizia acestora este

condifionat[ de existenla gi calitatea datelor iniliale. Principalele categorii de date iniliale

referd la:

se

Volumul

Si

structura produc(iei, Nr, N2, ..., Ni..., Np

unde: N

volumul de produse necesar, in confolmitate cu cerinlele economiei nafionale, in

decursul unei perioade de timp, T;fbuc/anl,fbucltrim.);

sortimentul de produse fabricate in intervalul de timp

T;j =1 ... p.

Se considerd cb intreprinderea are un sortiment omogen dacd

j = 1 sau atunci cind toate produsele

Nr, Nz, ...,

sunt inrudite tehnologic.

b. Parcul de utilaje. rltt, rn2, ..., nti,...nlt

unde, mi

numdrul de magini unelte sau utilaje din fiecare grupd ,,i" omogeni din punct de
vedere al destinafiei tehnologic e (strunguri, mosini de gdurit);

i = 1 ... I - grupe de mgini Gruparea utilajului existent

unelte.

in cadrul unit[1ilor de produclie, din punct de vedere al

67

Solia Totolici

Manasement

Caoitolul 4

gradului de participare in procesul de producfie, poate fi reprezentat schematic ca in figura 4.1.

stabilit

sd

ln
tezerYa

lucreze

Disponibil pentru

Fig. 4.1 Gruparea utilajului existent in intreprindere

c. Suprafa(a de produc(ie (Sp) este suprafa{a productiva disponibild

turndtorie, montaj, asamblare etc, in lm2);

in

cadrul secfiilor

de

Sp=St-Su
in care: 51suprafa{a totalE a secfiei, fm2]; suprafa{a auxiliard ocupat[ demagazii,drumuri de trecere, birouri etc., [22].

srd Fondul

de timp de

lucru al utilajului

Fondul de tirnp de lucru al utilajului depinde de:

* * *

durata perioadei considerate;

perioadele de timp de inactivitate datorate regimului de lucru;

repara{iile utilajelor.
se deosebesc urmdtoarele categorii de

in functie de acegti parametrii

fonduri de timp:

fondul calendaristic,
fondul tehnic, fondul nominal,

F"=Zc

'K,'h,

(ore/an, ore/sem, ...);

Ft--(Z"-Rd .24-F.";

Fn=Zt'Kr'h;
Fa=(Z;1-Rr.).H-R";
F"r=
Fa

fondul disponibil,
fondul efectiv,
SoJia Totolici

Tp

68

Manaeement

Caoitolul 4

in care:

Z"21hK.R1R"

num6r zile calendaristice in perioada consideratS;

numlr zile lucritoare in perioada consideratI;

ore lucrate pe

schimb;

'

numir de schimburi lucrate pe zi;

timp de sta{ionare in reparatii eapitale ale utilajelor in perioada consideratd, in

conformitate cu graficul de reparafii, in zile;
idem pentru reparafii curente

HTp -

gi

II, revizii tehnice, in ore;

numdrul de ore lucrate pe zi, confor,m regimului de lucru planificat, (orelzi);

pierderi de timp neplanificate din cauza unor deficien(e de naturd tehnico-

organizatoricd.
l

e,

Normele de tlmp. tiit, ty2, ..., tis, ..., tiju

in care: tii.

reprezintd timpul normat pentru prelucrqea unei piese

grupa de magini unelte ,,1",

,8"
s

d produsului ,,1' lu
mai multe

inlore masind/buc) saulom ore/bucf;

in cazul in care, din totalul de piese diferite (g = 1,2. . .u) ale unui produ

,j",

tipuri de

piese se prelucreaz[ la grupa de magini unelte de tipul ,,i", atunci timpul normat ce revine pe un produs sau pe un set de piese necesare unui produs se calculeazd cu o relalie de forma:

t,:: I
in care,
q,

'ee'tug,

lore masind/setf,

C=l

- numdrul de piese identice de tipul ,,g" ce intrd in componenla

unui produs ,7".

f, Suprafala necesard ,,Soi'

Este suprafafa productivl necesard pe unitatea de produs relalie de forma:
Sp1

,j",inlm2/bucl gi se determind cu o

:56r*Sui,

in care:
So.;

suprafafa productiv

d,l*'l; [22];
culese
1

561

-,suprafala de producfie conform gabaritelor produsului respectiv,

$aj

- suprafafa auxiliard

necesaf[ muncitorilor pentru efectuarea lucririlor, [22].

Toate informaliile primare necesare calculului, dupd ce

au fost

de

la

Sofia Totolici

69

compartimentele corespwzdtoarc se prelucreazd, sistemati:zeazd qi apoi se centralizeazd, pentru

fiecare unitate de producfie in parte, in tabele de forma tabelului 4.1
:

Tabelul4.l
Date primare necesqre calculului capacitdlii de produclie

Timpi normafi pe produse

Sortimente
Grupe de

gi

Nr.de utilaje

Coeficienti medii

grupe de utilaje

progresivi
lnoeplrilre
a normei

de

Magini-unelte
1

I
trr

j
1ri

p trr trr

(buc)

tn
tzz

IIll
l[r2

trr
trr

,)

tzt

tzj

tir
tr
r

t;z

tip
ttp

trr

IIll

trr trr

to Nz

tu
Np

IIIl

Cantitatea anualE de produse

(buc/an)

Nr

Nr

4.4.1Metode de calcul
Metodele de rezolvare

cazurilbr particulare ce pot

fi

intdlnite, in cazul determindrii

capacit[1ii de produc{ie, pot fi ?mpd(ite in dou6 grupe:

o) metode de calcul clasic, care urmdresc c4 proporfiile dintre valorile Nr, N2, ..., Np care reflectl necesitElile economiei nalionale in perioada dat6, sd se reg[seascI intre capacitllile
de producfie rezultate;

b) metode de calcul bazate pe programarea matematicd, care urmdresc optimizarea, in

raport cu anumite criterii economice.

4.5 Determinarea capucitd{ii de produclie a sec{iilor de prelucrdri mecanice

;i a

tntreprinderilor
Calculul capacitdlii de produc{ie prezintd particularitdfi
productie a fiecdrei secfii, tehnologicd sau pe obiecte.
Solia

in func{ie de tipul structurii

de

Totolici

70

Manasement

CaDitolul 4

4.5.1 Secfiile cu

tip de structuri tehnologici

,

Caracteristica secliilor de prelucr[ri mecanice, a cdror structurl de produc{ie are la bazd

principiul de specializare tehnologicd, este amplasarea utilajelor pe grupe de magini unelte

omogene din punct de vedere a destinafiei tehnologice.

La fiecare grupA de
'

ma^gini unelte, se

prelucreaz[ diferite piese ,g" apa(indnd produselor,ri". Pentru fiecare grupd de magini unelte, se
determind capacitatea de 4.5.1.1 Etapele

produc{ie.

determinirii capaciti{ii de produc{ie

E1

culegerea, prelucrarea

gi sistematizarea informaliilor primare necesare calculului

gi

centralizarea lor intr-un tabel de forma tabelului 4.1;

Ez

- determinarea

capacitdlii de producfie la nivelul verigilor inferioare (locuri de muncd, grupe

de masini unelte), construirea batanfei capacitdlii de producfie a verigilor componente, stabilirea

verigilor principale gi a capacitdlii de produc{ie tehnice gi de regim pe sec(ie.

4.5.l.2Determinarea capacitfl{ii de produc{ie la nivelul grupelor de magini unelte

in
a.

func1ie de caracterul produclie

(omogend saru eterogend) se deosebesc urmltoarele

procedee de calcul

a capacitdgii de producfie:
de magini unelte, se prelucre Md,piese,g", ,,C1"

in cazul produc(iei omogene, cdnd la grupa

apa(in0nd unui singur

tip de produs ,7", calculul capacitdlii de produclie tehnice

gi

capacitdlii de regim ,,Cr" se efectueaz6 direct in unitdli naturale conform relaliilor,

wti^ _Fti
Tti

lbuc/anl;

c,,:

!'rcrt Int

lbuc/anl;

in care: F1i gi F61- fondurile de timp de lucru anual tehnic Ai disponibil pe grupe de maqini unelte
omogene din punct de vedere tehnologic

infore- masind/an);

T6 - consuffiul de timp de munc6, realizat in cele mai bune condilii tehnico-econornii",

norrna tehnic[ de timp lore-masind/buc.);
Tni - consulnul de timp de muncl normat fore-masind/buc.J;
Sofia Totolici

7t

Manasement

Caoitolul 4

Kpi - coeficientul mediu progresiv al indeplinirii normelor de timp.

b. in cazul produc{iei eterogene, c6nd la grupa de magini unelte se prelucreaz6 piese

,6"

aparlinind diferitelor tipuri de produse prin doud procedee:

,j" (l : I,

..., p),,capacitatea de produolie se poate calcula

* *

tn unitdli convenlioliale;

tn unitdli naturale.

In unitl{i convenfionale

in esenl[,

acest procedeu transform[ produclia eterogenl

intr-o producfie omogen6. in

se determind

acest scop, capacitatea de producfie

tehnicl gi de regim a grupei de maqini unelte

in

unitafl convenlionale conform relafiilor:

wti^_Ftl

Ttci

fu.c./anf;

^ Fdi C1: jf ' Kpi

I nct

lu.c./an);

in care: Fr $i Fai- au aceleagi semnifica{ii;

T1ci

timpul mediu pe unitatea convenfionald calculat ca o medie ponderali a timpilor

realizafi de executan{ii cu cea mai bund calificare, pe unitatea de produse

prelucreazd la grupa de magini unelte ,,i",fore-masind/u.c.f;

,/'

ce

se

Tr;

- timpul mediu pe unitate convenfionalI

P

de produs, acordat

in figele tehnologice,

fore- masind/u.c.).

Tt"r:

|'T61'&.;, j=r
P

lore-ma:sind/u.c.);

Tnci:

'Tn,.i

'a:,

lore-masind/u.c.f,

in care: a1- coeficientul structurii tipice a sortimentului de producfie; exprimd o pondere:

Sofia Totolici

72

Manqgement

Cqpitolul 1

a)

- --f-.

Ni
t

Zrti j=l

in care: Ni
P

numdrul de tipuri de produse din gama,j" - numdrul total de produse din gama sortimentulr,i ,,f'.

Ilf;

Modul de culcul a lui ,,ai" este valabil numai pentru eazul c6nd solicitdrile beneficiarilor

(N) sunt exprimate in

aceleagi unitafl de mdsur6. C0nd volumul de productie se exprimi in

diferite unitifi de mdsur6, acestea se transforml cu ajutorul manoperei in unitdli omogene.

Spre exemplu, avem 70 de strungari, 40 de raboteze, 50 magini glurit; dacd
strungurilor in numirul de produse total, atunci
a1

reprezinti ponderea

70
70+40+50

70
160

tn uniti(i naturale
Relafiile de calcul a capacitSlii de produc{ie direct in unit5li naturale se oblin printr-un gir
de transformdri ale

relatiilor de calcul de capacitate de produc{ie in unitdfi convenlionale.

C,: C1'ai,

fbuc/an),

in care: C.; - capacitatea de producfie pe produs ,y";

C;

capacitatea de producfie pe grupe de magini

unelte

,,

i ".

4.5.2 Capacitatea de producfie a intreprinderii

Capacitatea

de produc(ie a unei intreprinderi industriale se stabilegte in funclie

de

capacitatea de produc{ie

a secfiei debazd, care are un rol principal (conducdtor) in ansamblul

secfiilor de bazd componente. in acest scop se construiegte balanfa pe intreprindere a secfiilor de

bazd..

factori: a) volumul Si structura pe sec[ii a fondurilor fixe Qtarcul de masim); aici intrl pe seclii a fondurilor fixe gi in cadrul lor ponderea utilajelor ce lucreazd efectiv;

La stabilirea secliei de bazd principale se iau in consuderare urmdtorii

ponde'iea

SoJia Totolici

t)

Munasement

* Caoitolul

b) ponderea

fiecdrei seclii tn manopera totald pe produse (cea din durata totald

de

prelucrare pe mtagini

unelte);
Qte

',

c) gradul de tnzestrare aforlei de muncd cufondurifixe; d) nivelul

Si

formele de specializare

produse, pe piese sau tehnologicd).

Spre uemplu: in construc(iile de maqini secliile de prelucrlri mecanice sunt verigi principale, exceplie fac

intreprinderile specializate pe stadii Ghnologice unde secliile de turndtorie, forjare sau asamblare pot fi, de lacazla
caz, principale.

in cadrul secliilor a cAror capacitate de produclie

locurilor inguste.

este sub

nivelul capacit[lii de produc{ie

pe intreprindere, se impune elaborarea unor mdsuri tehnico'organizatorice pentru eliminarea

Corelarea capacitdlii de producfie ale sectiilor auxiliarg de servire gi anexe cu capacitatea

de produclie a

secliilor debazd, reprezintd o condilie esenfialS pentru oblinerea unui coeficient cdt

mai ridicat de utilizare a capacitdlii de producfie.

4 6 Factorii de optimizare

afolosirii utilujelor

Acegti factori constituie un sistem unitar, care se intercondi{ ioneazd". Menlinerea

echilibrului gi a corelafiei intre factori (subsisteme) presupune un proces permanent de reglare.
Acesta nu se poate obfine dec0t pe baza cunoagterii conlinutului gi comportamentului fiec[rui factor cu ansamblul sistemului. Grafic interdependen(a dintre factori se poate reprezenta cain figura 4.2:

Factori sociali

Sofia Totolici

74

..'ffi

Fig. 4.2 Interdependenla

foctoilor

de

folosire a utilaj elor

4.6.1 Optimizarea factorilor de folosire extensivi

Se face dupd

criteriul gradului de participare in prooesul de produc{ie, figura 4.3

*.
Rezerve de folosire extensivd a nenanirtrfii de nrndrrnfii

Fig. 1.3 Optimizarea

factoilor

de

folosire extensivd

SofiaToalici

75

Manasement

Caoitolul 4

4.6,2 Optrmizarea factorilor de folosire intensivi

Rezerve de folosire intensivi a

^^-^^:+x+:: l^ --^1,,^+:^

Intensifi carea introducerii

+^L-:^:'l ^- -^:

Eliminarea abaterilor de la --^^^^,,t +^L-^I^-:^

Linii modeme
f;h*:^^+:^

de

Cregterea

calificirii

9i

^^:-+^-^^x-:: *^+^-:^l^

Fig. 4.4 Optimizare

factoril or de folosire int ensiv d

4.7 Teste grild

Testul 1 Copacitatea de produclie este:

a) produclia maximi obfinutd intr-un interval de timp in condiliile folosirii depline a

fondurilor fixe productive gi de organizare rafionalS a produc]iei $i a muncii; b) un indicator tehnico-economic dinamic oe caractefizeazd cu exactitate potenfialul productiv al unei unit[1i; c) este fix6, stabilitd odatd pentru totdeauna; d) nu este influenfatd de perfec{ionarea continui a tehnologiilor de fabrica{ie; e) producfia efectivi oblinutd intr-un anumit interval de timp. Varianta corectd este:

1.

2. 3. 4. 5. (u,.).'

(a,b,c,d); (a,b); (b,e); (b,d,e);

Testul2 Factorii care influen[eazd mdrimea capacitdlii de produclie sunt: a) mdrimea parcului de utilaje; b) mecanizarea gi automatizarea proceseloi de producfie; c) regimul de lucru;

Sofia Tototici

76