Sunteți pe pagina 1din 5

Zonele Umede, areale importante ale biodiversitatii

In ultimul timp, in Romania au fost demarate numeroase actiuni care vizeaza protectia si conservarea zonelor umede existente sau reconstructia ecologica a unor foste arii inundabile (actual incinte indiguite), mlastini desecate, etc. Zonele umede joaca un rol deosebit in desfasurarea proceselor naturale din ecosisteme. Orice zona umeda este componenta integranta a unui sistem hidrologic mai mare, astfel ca mecanismele hidrologice dintr-un bazin de drenare sunt in stransa interdependenta. Zonele umede reprezinta refugii pentru numeroase specii de plante care gasesc numai in astfel de locuri conditii optime de supravietuire si dezvoltare. De asemenea zonele umede prezinta importanta si prin faptul ca anumite componente ale lor sunt de importanta economica. Viiturile sunt fenomene periodice bine cunoscute la noi. Cantitatile mari de precipitatii care cad intr-o perioada scurta produc cresterea brusca a nivelului apelor si pot provoca pagube serioase. Zonele umede preiau o parte din aceste ape, le raspandesc pe suprafete mai mari: astfel pot contribui la reducerea simtitoare a puterii distructive a inundatiilor. Zonele umede au un rol important in stabilizarea malurilor (reduc eroziunea acestora). De asemenea ele actioneaza ca un filtru si retin sedimentele (particule solide de variate marimi care plutesc in masa apei). Sedimentele depuse in zonele umede preiau o parte din substantele toxice transportate de apa si reduc cantitatea de poluanti care pot ajunge in sistemele hidrologice din aval. Bacteriile, plantele superioare din zonele umede retin si prelucreaza o buna parte a compusilor de azot si fosfor (cunoscute sub denumirea de nutrienti). Concentratia acestor substante,

provenite din ape uzate sau din zone agricole, poate atinge valori ridicate producand fenomenul numit eutrofizare (inflorirea apelor). Zonele umede reprezinta refugii pentru numeroase specii de plante care gasesc numai in astfel de locuri conditii optime de supravietuire si dezvoltare. Exemplul clasic este cel al turbariilor (mlastini oligotrofe) din regiuni muntoase. Aici sunt plante adaptate la clima rece si umeda sau plante endemice (cu areal de raspandire restrans) etc. Asemenea situri reprezinta centre de raspandire a acestor specii in cazul modificarii factorilor climatici. Zonele umede sunt locuri de reproducere, hranire, iernare, etc. pentru numeroase specii de animale acvatice si semiacvatice. In anumite arii sunt observate periodic zeci de mii de pasari (in special rate, gaste, garlite si pasari de mal). Unele mamifere (vidra, nurca, etc.) exista doar in locuri putin deranjate de om, iar multe specii de animale salbatice supravietuiesc numai in zone umede aflate in stare naturala. Importanta pe care tara noastra o acorda protectiei si dezvoltarii durabile a zonelor umede rezida si din faptul ca Romania a aderat la Conventia privind zonele umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, care a fost semnata la Ramsar (Iran) la data de 2 februarie 1971 si a ratificat-o prin Legea nr. 13/ 1993. Romania are doua zone umede incluse pe lista Ramsar si declarate ca zone umede de importanta internationala, si anume: Delta Dunarii, cu o suprafata de 580 000 ha si Insula Mica a Brailei cu o suprafata de 17 586 ha. Prin bogatiile sale naturale si pozitia sa geografica, Delta Dunarii a jucat intotdeauna un rol economic, politic si strategic de prim ordin. Rezervaia Biosferei Delta Dunrii deine triplu statut de protecie: Rezervaie a Biosferei prin programul Omul i Biosfera (MAB) al UNESCO, zon umed de importan internaional pe lista Ramsar i sit al Patrimoniului Mondial Cultural i Natural.

Se poate spune c prin diversitatea impresionant a habitatelor i a formelor de via pe care le gzduieste ntr-un spaiu relativ restrns, Delta Dunrii constituie un adevrat muzeu al biodiversitii, o banc natural de gene de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural universal. Multe specii vegetale sau animale au constituit totodat si importante resurse naturale, exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Asezrile omeneti nfiinate s-au bazat, n principal, pe valorificarea resurselor naturale dezvoltndu-se astfel activiti economice tradiionale i relaii sociale caracteristice. In acelai timp, Delta Dunrii este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare i instruire asupra ecosistemelor naturale, n care oamenii reprezint o component integral. Tot n Delta Dunrii se ntlnesc i cele mai concludente exemple de reconstrucie ecologic evideniate prin restaurarea cu succes a unora din cele mai mari poldere din Europa: Babina (2.100 ha) i Cernovca (1.580 ha). Obiectivele care s-au realizat n urma implementrii proiectelor de reconstrucie ecologic a celor dou incinte au fost: refacerea situaiei iniiale de zon umed ca habitat al psrilor de ap; imbunatatirea circulatiei apei; conservarea biodiversitii i ndeprtarea nutrienilor; refacerea regimului de inundabilitate natural i a capacitii de biofiltru; ameliorarea calitii apei i a strii trofice a ecosistemelor; controlul sedimentelor din apa de suprafa; zone de recreere pentru ecoturism. Efectele economice rezultate n urma renaturrii sunt: cantiti importante de pete, stuf i vnat; ecoturism; educaie ecologic i mbuntirea condiiilor de via pentru populaia din zon.. Romnia este prima ar candidat la Uniunea European care particip, ncepnd cu anul 1999, la a doua faz a programului LIFE al Comunitatii Europene, care reprezint un instrument financiar pentru mediu, al crui obiectiv general este contribuia la dezvoltarea i punerea n practic a politicii i legislaiei comunitare

ce vizeaz protecia mediului, conservarea capitalului natural i dezvoltarea durabil. In cadrul programului LIFE Natura se deruleaz proiecte care vizeaz elaborarea i implementarea planului de management integrat i conservarea unor habitate specifice n dou zone umede de mare importan: Parcul Natural Porile de Fier i Insula Mic a Brilei, precum i n zonele strict protejate din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Proiectul Parcul Natural Porile de FierManagementul si conservarea habitatului vizeaz conservarea, managementul i reconstrucia habitatelor i a speciilor vulnerabile. Proiectul Planul de management integrat pentru Insula Mic a Brilei are ca obiective: identificarea infrastructurii necesare implementrii planului de management, dezvoltarea cadrului administrativ, organizarea sistemului de monitoring al diversitii biologice, precum i contientizarea populaiei locale prin diferite mijloace. Un alt proiect care se adreseaz unei zone umede de o importan deosebit este proiectul intitulat Protecia i conservarea biodiversitii n zona umed Iezerul Calarai, care vizeaz studii de cercetare n aria protejat, ntocmirea planului de management, conservarea speciilor de psri i animale protejate prin Conveniile Berna si Bonn, protecia i meninerea habitatelor naturale, precum i monitorizarea biodiversitii din zon. Acest proiect a fost propus in cadrul proiectelor finanate de "Fondul pentru micro-proiecte Ramsar" pe anul 2001, program lansat de Biroul Conveniei Ramsar, care vizeaz conservarea i utilizarea rational a zonelor umede. De asemenea s-a realizat o inventariere a zonelor umede in cadrul proiectelor finantate de Fondul pentru micro-proiecte Ramsar si realizate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, si anume: proiectul SGF 1997 Studiul zonelor umede din Romania care pot deveni noi situri Ramsar si

proiectul SGF 1998 - Selectarea si caracterizarea potentialelor situri Ramsar din partea sudica a Romaniei. Atat Parlamentul, Guvernul, cat si societatea in ansamblul sau, s-au angajat practic in realizarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila prin aprobarea Programului de Guvernare pe perioada 2001-2004. In acest Program, Guvernul Romaniei, s-a angajat: sa realizeze o crestere economica durabila; sa utilizeze durabil componentele diversitatii biologice; sa realizeze programul de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei-cadru asupra schimbarilor climatice; sa dezvolte managementul durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Summit-ului de la Rio de Janeiro; sa realizeze programul national de amenajare si utilizare durabila a solurilor. Guvernul, tot prin Programul sau de Guvernare, s-a mai angajat, de asemenea, sa realizeze o dezvoltare rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra. Guvernul mai are in vedere consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare pentru realizarea unui parteneriat intre institutiile din Romania si cele ale Uniunii Europene. Ca actiuni de viitor, avem planificata declararea de noi zone umede de importanta internationala la nivelul intregii tari, continuarea inventarierii zonelor umede din intreaga tara, crearea unei baze de date, care sa ofere informatii despre zonele umede de la noi din tara, precum si infiintarea unui Comitet, care sa asigure implementarea si sa supravegheze actiunile care se intreprind pentru protectia si conservarea zonelor umede.