CURTEA PENALA INTERNATIONALA

Crearea si dezvoltarea unei justitii penale internationale a fost una din preocuparile constante ale comunitatii internationale , chiar daca o concretizare a acestor preocupari s-a realizat abia n urma celui de-al doilea razboi mondial. Chiar daca prin tratatul de la Versailles se prevedea crearea unui tribunal special pentru judecarea mparatului Germaniei, Wilhelm al II-lea, aceste dispozitii nu au fost puse n aplicare. Cu toate acestea, ideea justitiei penale internationale si a raspunderii individuale pentru crimele de razboi, indiferent de pozitia ocupata n ierarhia autoritatilor statului, a ramas, ncepnd cu acest moment, una dintre preocuparile importante ale societatii internationale . Nici ncercarile, de sub egida Ligii Natiunilor, din perioada interbelica, de a realiza o codificare n acest domeniu nu s-au bucurat de succes. Abia n timpul atrocitatilor comise n timpul celui de-al doilea razboi mondial , ideea institutionalizarii justitiei penale internationale a devenit o prioritate. Timp de mai bine de 50 de ani aceasta institutionalizare s-a realizat prin tribunale ad-hoc: Tribunalele Militare Internationale de la Nurnberg si Tokyo, Tribunalele Internationale pentru fosta Iugoslavie si pentru Rwanda. La 17 iulie 1998 a fost adoptat la Roma Statutul Curtii Penale Internationale, rod al eforturilor Comisiei de Drept International nca din anul 1946, cu o lunga ntrerupere ntre 1953 si 1990. Statutul a intrat n vigoare la 1 iulie 2002. Competenta Curtii Penale Internationale este calificata ca fiind complementara jurisdictiilor penale nationale, spre deosebire de Tribunalele pentru fosta Iugoslavie si Rwanda, a caror competenta era guvernata de principiul prioritatii. Curtea se bucura de personalitate juridica internationala si are capacitatea necesara pentru exercitarea functiilor si ndeplinirea scopurilor sale. Potrivit art.4 alin.2 al Statutului, Curtea si poate exercita functiile si prerogativele pe teritoriul oricarui stat parte si, prin acord special, pe teritoriul oricarui alt stat. Curtea are sediul la Haga si se compune din: o camera preliminara, o camera de prima instanta si o camera de apel, un oficiu al Procuraturii si Grefa. Curtea are n componenta 18 judecatori, alesi dintre cei mai reputati specialisti n domeniu, avnd cetatenia statelor-parti la Statut, dar nu mai mult de un reprezentant al unui stat. Judecatorii au un mandat de 9 ani si nu pot fi realesi. Curtea este condusa de Presedinte. Sub aspectul competentei materiale, Curtea Penala Internationala poate judeca: a) crimele de genocid, cea mai grava crima mpotriva umanitatii, fiind condamnata de mai multe instrumente juridice internationale. Genocidul consta n comiterea, cu intentia de a distruge, n ntregime sau n parte, un grup national, etnic, rasial sau religios prin: - uciderea membrilor grupului - atingerea grava a integritatii fizice si psihice a membrilor grupului - supunerea intentionata a grupului la conditii de existenta care sa conduca la distrugerea sa fizica totala sau partiala - masuri privind mpiedicarea nasterilor n cadrul grupului - transferul fortat de copii de la un grup la altul.