Parlamentul Rom.-Aparitia Par.

ca institutie politico-juridica fundamentala intr-o societate organizata in stat, pe baza principiului reprezentarii, a fost ca o reactie fireasca a burgheziei impotriva autoritatii monarhice absolute. In Rom ca si in celelalte tari europene, Parl este o creatie a practicii sociale, este rezulatatul luptelor duse de exponentii noii clase sociale-burghezia-impotriva puterii absolute a sefului statului. Regulamentele Organice constituie actul de nastere al parl. in Rom, ele au fost primele legiuiri din Tarile Romane, prin care au fost instituite Adunari Obstesti formate pe baza de sufragiu. Dupa 1866, Parl a initiat reforme politice, iar in cadrul dezbaterilor, s-au conturat principii noi de guvernare, s-a format o traditie democratica, s-au consolidat partidele politice, a fost perfectionata activitatea legislativa si admnistrativa. Dupa primul razboi mond., Parl nou ales a actionat, in primul rand, pentru adoptarea unei noi Constitutii. Exprimand vointa poporului care l-a ales, Parl exercita cel mai important drept al acestuia, si anume dreptul de adoptare a legilor. Atunci cand vb de Parl, spunem ca este puterea legislativa. Constitutia Rom prevede ca Parl este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Parl Rom fiind un organ reprezentativ, este ales prin vot universal, egal, direct si secret, liber exprimat. Alin. 2 din art. 61 al Constit, stabileste ca Parl este alcatuit din Camera Deput si Senat. Parl poate fi unicameral sau bicameral. Actele Parl.-Parl reglementeaza relatiile sociale de interes general si rezolva problemele care se afla in competenta sa, prin actele pe care le adopta prin vot. Art.67 al Constit stabileste ca Camera Dep si Senatul adopta legi, hatarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor. Criteriul pe baza caruia este facuta o asemenea clasificare, il constituie natura juridica a actelor Parlem. Actele Parl se grupeaza in acte normative, care sunt legile, si in acte nenormative, care sunt hotararile si motiunile. Legile se grupeaza in legi constitutionale, care sunt Constitutia si legile de revizuire a Constitutiei, in legi organice si legi ordinare. Toate legile sunt acte producatoare de efecte juridice. Actele se publica conform Consitutiei in Monitorul Oficial al Rom. Hotararile adoptate de cele doua Camere, se pot grupa in doua categorii: in hotarari care produc efecte juridice si hotarari care nu produc efecte juridice. Motiunile adoptate de parlament, respectiv de Camera Dep si Senat, sunt acele acte cu caracter exclusiv politic, prin care se exprima atitudinea fata de anumite probleme sau imprejurari politice concrete, interne si externe. Constit Rom reglementeaza motiunea de cenzura. Motiune se numeste si actul prin care Camera Dep sau Senatul isi exprima atitudinea cu privire la problema ce a facut obiectul unei interpelari. Aceste acte cu caracter exclusiv politic sunt adoptate de Parl prin vot, ele reprezinta, in fond, hotarari ale Parl, care nu produc efecte juridice. Trebuie retinut, faptul ca si celelalte acte ale Parl, cele cu caracter juridic, au un caracter politic, deoarece prin ele se realizeaza politica statului de drept, democratic si social. Alegerea Presed Rom. Potrivit normelor constitutionale, Pres Rom este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Validarea Pres Rom se face de Curtea Constitutionala, in plenul sau. Este necesar sa se verifice ca cel ales indeplineste conditiile cerute de lege pentru a ocupa demnitatea respective, ca toate fazele si operatiile electorale sau desfasurat in stricta conformitate cu legea. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de srutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidate nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati stability in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare nr de voturi. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Pres al Rom decat cel mult 2 mandate, acestea pot fi succesive. Candidatul a cerei alegere a fost validare de Curtea Constitutionala, depune in fata Camerei Deput si a Senatului, in sedinta comuna juramantul. Durata mandatului Pres Rom este de 5 ani si se exercita pana la data depunerii juramantului de Presed nou ales. In timpul mandatului, Pres Rom nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau private. Pres Rom se bucura de imunitate si nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Cam Dep si Senatul, in sedinta comuna, pot hatari punerea sub acuzate a Pres Rom pentru inalta tradare. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile legii. In caz de demitere din functie, de demisie, de imposibilitate definitiva de exercitare a atributiilor sau de deces, se declara vacant functia de Pres al Rom. In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacant functia de Pres al Rom, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte. Actele Pres Rom- pentru indeplinirea atributiilor sale, Pres Rom emite decrete, care se publca in Monitor Oficial al Rom. Au caracter normativ, decretele cu privire la instituirea starii de asediu sau starea d eurgenta, in intreaga tara, ori in unele localitati. Actul prin care se declara starea de urgenta, este un act cu caracter incontestabil normativ, deoarece, prin stabilirea unor reguli derogatorii de la dispozitiile legilor in vigoare, anumite atributii sunt transferate temporar din competent unor organe ale puterii executive si puterii judecatoresti.In exercitarea atributiilor prevazute prin Constitutie, unele decrete prezidentiale au caracter individual. In aceasta categorie, pot fi incluse decretele privind conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare, acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral, acordarea gratieirii individuale. In exercitarea atributiilor sale, Pres Rom emite nu numai acte juridice, dar si acte cu caracter exclusiv politic. Asemenea acte pot fi mesajele cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, pe care le adreseaza Perlamentului.

Guvernul Rom-alaturi de Pres Rom, Guvernul reprezinta al doilea element al puterii executive, pe care Constit il defineste ca fiind alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Pres Rom desemneaza un candidat prt functia de primministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. Dupa acordarea votului de incredere, primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guv, vor depune individual, in fata Parlam Rom, juramantul de credinta. Guvernul este alcatuit din prim-ministru si ministru. Guvernul este un organ colegial, care isi desfasoara activitatea potrivit principiului conducerii colective. Potrivit art. 2 al Legii nr. 90/2001 pentru organizarea si functionarea Guvernului Rom si a ministerelor, pot fi membri ai guvernului persoane care au cetatenie romana, domiciliul in Rom si se bucura de exercitiul drepturilor electorale. Nu pot fi membri persoanele cu dubla cetatenie. Functia de membru al Guv devine vacant prin deces, demisie, ca urmare a pierderii drepturilor electorale,a starii de incompatibilitate si in alte cazuri prevazute de lege. Actele Guv-Guv adopta hotarari si ordonante, acte producatoare de efecte juridice. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Forta juridica a horarilor si ordonantelor Guv este determinate de atributiile pe care acest organ le are, si anume de organizarea executarii legilor. Hotararile si ordonantele Guv nu pot modifica, suspenda sau abroga legile adoptate de Parl si nici decretele emise de Pres Rom, ci trebuie sa fie conforme cu acestea. Hotararile si ordonantele Guv se semneaza de primul-ministru, se consemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Rom. Ordonantele Guv se emit in temeiul unei legi special de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta. Hotararile normative se caracterizeaza prin aceea, ca sunt emise in domenii privind raporturi sociale deja reglementate printr-un act al Parlamentului.