David Ricardo - un economist modern

Considerat ca unul dintre cei mai mari economiti ai lumii, David Ricardo (1772-1823) a trit n anii revoluiei industriale din Anglia, fapt ce i-a permis observarea atent a schimbrilor economice i sociale ca i evenimentele economice din ara sa i din Europa, lsnd posteritii, cum subliniaz academicianul Iulian Vcrel, lucrri de cert valoare tiinific. David Ricardo era ,, cam putintel de stautra , dar bine proportionat , activ si cu o infatisare deschisa , expresiva , inteligent , cu o voce placuta care , sties a se inalte spre a fixa atentia celor din jur .Scrierile si descrierile biografilor ni-l infatiseaza ca pe un om de o mare sensibilitate , profund atasat familiei sale, atent si tandru nu numai cu sotia si copiii , dar si cu toate rudele ( pe care nu de putine ori le-a ajutat cu inseminate sume banesti ) . David Ricardo s-a nascut la Londra la data de 18 aprilie 1772 intr-o familie de evrei .Familia sa originara din Spania s-a stabilit in Olanda neutral pe la inceputul secolului al XVIII lea .Bunicul( Ioseph Israel ) si tatal sau (Abraham Israel ) au fost agenti de schimb la Bursa din Amsterdam . Abraham Israel s-a stabilit in Anglia , ,, nu mai tarziu de 1760 , unde a desfasurat o activitate intense in cadrul bursei londoneze si a protestat sub aspect material . In aprilie 1769 s-a casatorit cu Abigail Delvale ,, dintr-o familie de negustori de tutun si agenti de bursa . In familia lui Abraham si Abigail s-au nascut 17 copii . David Ricardo a fost nascut al treilea dintre ei . La 11 ani David a fost trimis sa studieze , la Scoala Talmud Tora , de langa Sinagoga portugheza din Amsterdam . Dupa doi ani petrecuti , in Olanda David Ricardo s-a intors in Anglia . De la varsta de 14 ani David Ricardo a inceput sa lucreze in biroul de schimb al tatalui sau . Absorbit de activitatea bursiera David Ricardo n-a mai continuat studiile si va resimti toata viata lacunele insuficientei sale pregatiri scolare din anii adolescentei . Din aceasta cauza David Ricardo a resimtit un complex de inferioritate fata de contemporanii sai mai instruiti . Acest complex a fost cu atat mai acut cu cat , se stie , el a trait in perioada in care au activate eruditi de seama ai Marii Britanii . Relatiile lui David Ricardo cu parintii sai s-au inrautatit din momentul in care David s-a indragostit de Priscilla Ann , cu care se va casatori la 20 decembrie 1793 . Din acest moment David a parasit religia iudaica a parintilor si a trecut la crestinism ( cultul unitarian , al carui constiincios enorias a fost pana la moarte ). La 21 de ani David a fost dezmostenit de tatal sau si excomunicat din biserica stramosilor lui . In familia David si Priscilla Ricardo s-au nascut 8 copii ( trei baieti si cinci fete ) . Doi dintre baieti ( Osman si David ) au ajuns parlamentari britanici . Intre 1793 si 1819 David Ricardo a fost agent al Bursei de valori din Londra .El a fost ,, jobber ( dealer ) si a speculat in principal ,, a la baisse ( fiind denumit bear ) . La bursa exista doua tipuri de tranzactii : a) in numele clientului , facute de ,, brokers ; b) in nume propriu , realizate de ,, dealers ( jobbers ) ( dealerul poate fi si broker , invers nu este valabil ).In functie de momentul realizarii , exista tot doua tipuri de tranzactii : a) la vedere , in care transferal titlurulor negociate are loc in momentul incheierii tranzactiei ,

la cursul ( cotatia ) zilei ; b) la termen , cand transmiterea efectiva a titlurilor are loc la o data ulterioara incheierii contractului , la cursul din ziua contractului.Tranzactiile la termen sunt speculative .,,A la baisse , cnad vanzatorul mizeaza ca , pana lascadenta cursul titlurilor sa scada . El va cumpara de pe piata la cursul zilei ( mai mic ) si le va vinde la cursul anterior ( mai mare ) castigand diferenta . ,,A la hausse , cand cumparatorul mizeaza ca, pana la scadenta cursul titlurilor sa creasca . El le va cumpara la cursul din contractul la termen ( mai mic) si le va vinde la noul curs ( mai mare ) castigand diferenta . In timpul lui Ricardo cei care speculau ,, a la hausse se numeau ,, bulls , iar cei care speculau ,, a la baisse se numeau ,, bears . D.Ricardo a incheiat , in special , tranzactii cu titluri ale imprumuturilor de stat si s-a dovedit ,, un rege al bears ilor . Modalitatea lui de lucru era urmatoarea : de cum observa ,, o crestere cat de mica a valorii la anumite actiuni , numaidecat cumpara , fiind sigur ca va urma o crestere nerezonabila din care va castiga ; iar cand cota incepea sa scada , vindea cu convingerea ca alarma si panica aveau sa cauzeze un declin pe care circumstantele nu-l indreptateau . Averea adunata de David Ricardo din afacerile bursiere a fost considerabila .Unele surse afirma ca in anul 1814 dispunea de o ,, evaluata intre 500.000 si 1.600.000 de lire iar altele arata ca in anul 1819 cand s-a retras din afaceri averea lui Ricardo se ridica la circa 40.000.000 franci . ,, In iulie 1814 isi cumpara astfel cu 60.000 de lire resedinta de la Gatcomb Park ( unde se va retrage in anul 1815 n. ns. ) cu o suprafata de aproximativ 2.400 de hectare si , apoi , o alta proprietate in Kent pe care a platit , se pare , 25.000 de lire sterline . In 1816 a cumparat cu 105.000 de lire alte doua mari domenii , dintre care unul va fi cedat ca resedinta fiului sau mai mare , Osman .Urmeaza o proprietate cumparata in octombrie 1817 cu 35.000 de lire si o alta cumparata in vara lui 1818 cu 26.000 de lire . Impreuna cu alte terenuri mai mici , investitiile funciare ale lui Ricardo sau ridicat , dupa calculele lui Sraffa , la circa 275.000 de lire sterline . Paralel cu aceste plasamente David Ricardo a acordat imprumuturi ipotecare , in valoare totala de 200.000 lire sterline . ,, In sfarsit , s- a calculat ca in iulie 1821 , el avea investite 3 milioane de franci francezi in rente la Paris , de unde diveidendele i se trimiteau in lire la Londra ; ulterior a vandut insa o parte din aceste rente . Astfel ca ,, in ultimii ani de viata , valoarea reala a investitiilor sale se pare a se fi cifrat la 675.000 775.000 de lire sterline , ceea ce-i aduceau un venit anual de circa 28.000 de lire . In anul 1819 s-a retras din activitatea de ,, jobber al Bursei de valori din Londra si a intrat in politica . Ajuns parlamentar ( in Camera Comunelor ) David Ricardo a promovat interesele fortele capitalismului in ascensiune fiind de fapt un ,, whig desi el insusi a sfarsit prin a deveni un important ,, landlord . Dar , viata-i ,tumultuoasa , plina de succes si incununata cu o esentiala contributie la dezvoltarea gandirii economice a lumii , va fi curmata dureros , la o varsta tanara , cand se afla in deplinatatea fortei creatoare . ,, In plina activitate , dupa incheierea sesiunii parlamentare din 1823 , i se redeschide o veche si neglijata afectiune la ureche . Ingrijirile medicale nu pot impiedica evolutia rapida a bolii si dupa o grea agonie , David Ricardo moare in varsta de 51 de ani la 11 septembrie 1823 la resedinta sa.

Concepia acestui clasic al economiei politice a fost tema sesiunii tiinifice Bazele economice moderne la David Ricardo, desfurat n ziua de 6 iunie i organizat de Comisia de istorie economic i istoria gndirii economice a Seciei de tiine Economice, Juridice i Sociologie. Au prezentat comunicri acad. Iulian Vcrel - Problemele impozitului i monedei n opera lui David Ricardo - ; prof. Ivanciu Nicolae Vleanu - David Ricardo i doctrina sa economic -; prof. Gheorghe Popescu - David Ricardo - un economist genial i prof. Dan Popescu - David Ricardo - un economist contemporan. Considerat ca liberalist-pesimist, David Ricardo i-a construit opera, dup aprecierea lui Dan Popescu, pe cel puin patru dimensiuni - teoria valorii, teoria rentei, teoria repartiiei i teoria costurilor comparative. A reuit s acopere ntreg domeniul economiei politice, sesiznd i relevnd repere solide, originale, coerente, unele - i nu puine - confirmate de timp, altele infirmate dar folosite de economitii teoreticieni ca elemente de raportare. n principala sa oper Despre principiile economiei politice (1817), David Ricardo trateaz problema valorii n care, accentund importana muncii, i reliefeaz complexitatea afirmnd c nu numai munca ntrebuinat direct la producerea mrfurilor, ci la fel i munca ntrebuinat la producerea de instrumente, unelte i cldiri cu care se ajut prima munc. 'Ricardo a redus lumea economica la liniile ei esentiale, oferind tuturor spre examinare mecanismul ei. Vigoarea tabloului zugravit de el rezida tocmai in nerealismul acestuia, caci esafodajul dezgolit al unei lumi mult simplificate nu numai ca dadea in vileag legile rentei, dar elucida totodata si probleme vitale ale comertului exterior, banilor, impozitelor si politicii economice. Construind un model al universului economic, Ricardo a oferit stiintei economice un puternic instrument al analizei abstracte, instrument necesar pentru cine vrea sa patrunda dincolo de valmasagul vietii cotidiene pentru a-i deslusi mecanismul subiacent.' - Robert L. Heilbroner, 'Filozofii lucrurilor pamantesti' Recitindu-i opera constatm c, dincolo de inevitabile limitri i erori, David Ricardo este un vizionar lucid, un contemporan i este necesar o reanaliz atent i nuanat a ei dintr-o dubl perspectiv - a timpului n care a fost scris i a timpului de astzi i de mine. David Ricardo (1772-1823) s-a nascut la Londra la 18 aprilie. El s-a remarcat atat prin activitatea teoretica de analiza si fundamentare a unor probleme de baza ale stiintei economice, cat si prin cea practica, desfasurata ca agent de bursa si apoi membru in Camera Comunelor, unde a fost initiatorul si sustinatorul unor legi de aparare si promovare a intereselor intreprinzatorilor industriali (cum ar fi problema cerealelor si problemele monetare ). In 1817, Ricardo a publicat la Londra principala sa lucrare: Principiile economiei politice si ale impunerii. Teoria valorii Desi Ricardo afirma in prefata lucrarii sale ca multe adevaruri esentiale nu pot fi descoperite decat dupa ce s-a inteles foarte bine subiectul rentei, Principiile se deschid nu cu renta, ci cu capitolul despre valoare.

Pornind de la dublul sens atribuit de Adam Smith notiunii de valoare valoarea de utilitate sau de intrebuintare si valoarea de schimb Ricardo precizeaza ca masura valorii de schimb nu e utilitatea (desi aceasta e o premisa esentiala pentru existent valorii), ci cantitatea de munca si raritatea bunurilor. Cu alte cuvinte, pentru ca bunurile-marfa sa poata fi schimbate sau vandute pe piata, ele trebuie sa fie utile pentru cumparator, dar marimea valorii lor de schimb nu e data de utilitatea, ci de raritatea si de cantitatea de munca necesara pentru producerea lor. Totodata, el inlatura ambiguitatea lui Adam Smith, care determina valoarea unei marfi fie prin munca depusa pentru producerea ei, fie prin munca cuprinsa in marfa cu care se schimba, subliniind ca valoarea unui bun depinde de cantitatea relativa de munca necesara pentru a-l produce, si nu de suma mai mare sau mai mica platita pentru acea munca. Aderand la teoria obiectiva a valorii si ducand-o mai departe, Ricardo a impartit bunurile in doua categorii: a) bunuri rare, a caror cantitate depinde de imprejurari esentiale fiind unicate sau foarte limitate; b) bunuri reprobuctibile, al caror volum poate fi marit prin activitate umana. La primele, valoarea e data de puterea de cumparare a consumatorului, la cea de-a doua categorie, de cantitatea de munca necesara. In cele sapte sectiuni ale capitolului despre valoare (cap. I), abordeaza intr-o conceptie unitara multiple aspecte ale valorii, care cuprinde nu numai munca depusa direct pentru producerea bunurilor, ci si pe cea prestata pentru obtinerea instrumentelor, uneltelor necesare, dar nu e influentata de proportia impartirii ei intre salariu si profit. Aceste sectiuni trebuie correlate si cu cele spuse in capitolul XX, in care Ricardo se ocupa de relatia dintre valoare si bogatie. Analiza din acest capitol e deosebit de importanta si de actuala, deoarece confundarea valorii cu bogatia a generat multe confuzii in stiinta economica. Ricardo le delimiteaza clar prin aceea ca valoarea nu depinde de abundenta, ci de greutatea sau usurinta cu care se produc bunurile. Munca unui milion de oameni in fabrica va produce intotdeauna aceeasi valoare, dar nu si aceeasi bogatie. Singura cauza a modificarii valorii consta in cantitatea mai mare sau mai mica de munca incorporata in marfuri, daca suntem de acord ca toate marfurile sunt produsul muncii si nu au o alta valoare decat cea a muncii cheltuite pentru ele. In acelasi timp, David Ricardo afirma ca pentru ca o masura de valoare sa fie perfecta, trebuie ca ea insasi sa aiba valoare, si ca acea valoare sa fie invariabila, la fel cum o masura perfecta de lungime trebuie sa aiba ea insasi lungime, si ca acea lungime sa nu se modifice niciodata. Ricardo facea constatarea ca aurul e marfa care exprima cel mai bine necesitatea unei unitati de masura invariabile. Teoria rentei Teoria rentei este o sinteza teoretico-economica in care se oglindeste lupta burgheziei industriale impotriva aristocratiei latifundiare. Angajarea lui Ricardo pe terenul teoriei economice a fost determinata de problemele vietii reale din epoca si din Anglia, iar pozitiile pe care le-a analizat pozitiile industriasilor erau cele ale progresului economico-social. Ricardo defineste renta ca acea parte din produsul pamantului care se plateste landlordului pentru folosirea fortelor naturale si indestructibile ale solului, subliniind ca ea nu trebuie confundata cu dobanda sau profitul si nici cu salariul, desi se afla in legatura cu ele. Ea se plateste numai pentru ca pamantul nu este nelimitat in cantitate si

uniform in calitate si pentru ca, odata cu dezvoltarea populatiei se cultiva pamant de calitate inferioara sau situat mai putin avantajos. Cu fiecare spor de populatie, care va obliga o tara sa recurga la pamant de o calitate mai slaba pentru a fi in stare sa mareasca oferta de alimente, renta tuturor pamanturilor mai fertile va creste. Ricardo considera ca pe terenurile cel mai putin fertile aflate in cultura nu se plateste nici o renta, intreprinzatorul realizand numai rata generala a profitului; prin introducerea in cultura de terenuri care determina cheltuieli mereu mai mari, profitul capitalului scade iar renta creste.

DAVID RICARDO