Ca i n cazul rii Romneti, tradiia vorbete de mai multe etape n care s-a format Moldova.

Potrivit informaiilor istorice o prim etap de ntemeiere a acesteia se distinge ntre anii 1352-1353, cnd, n timpul luptelor mpotriva ttarilor, n partea de nord-est, pe Valea rului Moldova se organizeaz de ctre regalitatea maghiar o Marcde aprare mpotriva ttarilor, o unitate teritorial, politic i militar condus de Drago, voievod de Maramure. Acesta formase mica marc de aprare prin desclecatul su din Maramure la Baia, viitoarea capital a Moldovei Mici(marca Moldovei).

A doua etap ncepe n anul 1359, n condiii asemntoare cu cele din ara Romneasc.n anul 1364, n timp ce Ungaria se afla n conflict cu ara Romneasc, are loc revolta boierimii moldovene mpotriva maghiarilor. Conductorul revoltei era un alt voievod de Maramure, Bogdan, care intrase n conflict cu regalitatea maghiar. El i prsise moiile din cauza persecuiilor ntreprinse de regele maghiar, i alungase pe urmaii lui Drago i proclamase independena Moldovei, ceea ce i d statului o nou orientare politic independent.

Creatorului statului moldovean independent i urmeaz Lacu(1365-1374) care, pentru a face fa presiunii polono-maghiare, stabilete raporturi cu papalitatea. n timpul lui, Moldova este recunoscut, pe plan internaional, ca stat de sine stttor. n timpul urmaului lui Lacu, Petru I Muat(1374-1391), ntemeietorul dinastiei Muatinilor, statul i consolideaz poziia politic n raport cu Ungaria i Polonia.

Crete prosperitatea rii, se bate pentru prima dat moned i se ncearc ntemeierea Mitropoliei Moldovei, svrit mai trziu, sub conducerea lui Alexandru cel Bun.(1401-1402).Succesorul lui Petru, Roman I realizeaz desvrirea de unificare teritorial a Moldovei, ntinzndu-i stpnirea de la muni pn la rmul mrii.