Gripa, guturaiul, sensibilitatea la raceli - siropul de catina face in aceasta categorie de afectiuni adevarate minuni, intarind in primul rand

capacitatea naturala a organismului, apoi prevenind complicatiile gripei, prin efectele sale bactericide. Se iau preventiv 4-5 lingurite de sirop de catina pe zi, pe stomacul gol, in cure de trei saptamani minimum. Odata afectiunea declansata, se iau pana la 10-12 lingurite de sirop de catina pe zi, pentru a hrani organismul si a-l ajuta sa se apere eficient. in timpul epidemiilor se raspandeste aceasta boala infectioasa, prin intermediul picaturilor de saliva emise de bolnav. Dupa o incubatie de cateva zile sau chiar ore, se instaleaza brusc cu febra, stranut, tuse, lacrimare, cefalee. Este produsa de trei tipuri principale de virus (A, B, C). Unele tipuri de virus au submultipli (Av A2). in cazuri obisnuite, fara epidemii, simptomele de gripa dispar dupa cateva zile, persistand astenia si transpiratia. Formele sunt variate, de la simple guturaiuri si rinofaringite pana la laringite, traheite, bronsite. in epidemii apar complicatii. Complicatiile pot da simptome nervoase, gastrointestinale (greata, voma, dureri abdominale, diaree) sau respiratorii (bronhopneumonie). Boala debuteaza cu febra, chiar peste 40C timp de 35 zile, apoi scade. Boala atinge in primul rand organismele invadate de toxine. Apar dureri musculare, frisoane, greturi, tuse, dureri de cap si ochi, infundarea nasului, secretie nazala, usturime in gat. Aceasta usturime este de obicei primul semnal al bolii, cu temperaturi de 37,5C. Imunitatea data de gripa (6 luni-2 ani) este pentru un singur tip de virus, nefiind valabila si pentru alt tip de

virus. Antibioticele nu au eficacitate decat in caz de complicatii. Bolnavul va sta la temperatura moderata in aer curat si umezit, in repaus la pat, regimul alimentar cat mai usor, vitaminizant si hidric iar cat tine febra nu se va consuma carne. Se va lua suplimentar vitamina C fiole (1-2 fiole/zi), se va suge vitamina A care ajuta caile respiratorii. Nasul va fi curatat cu picaturi de apa + sare + 2-3 picaturi ulei de menta si pin. Se va face si gargara cu aceasta solutie. Se vor bea ceaiuri antibiotice (cimbru etc.) si dezinfectante. Se vor face gargare si inhalatii dezinfectante; se vor bea ceaiuri pentru tuse, calmante sau expectorante, dupa caz, sau sirop de ceapa sau ridiche. Febra va fi combatuta prin ceaiuri contra febrei. Repausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural. O febra ce se prelungeste 3-5 zile indica prezenta unor complicati. Pe frunte se pun felii de cartof crud sau de mar. Repausul in fotoliu este indicat pentru ca previne iritarea faringelui prin refluxul de continut gastric sau in caz de tuse, prevenindu-se agravarea unei hernii hiatale. Copiii, in caz de febra mare, vor fi inveliti in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei. Vezi si Febra". Se evita suflarea nasului cu insistenta pentru ca astfel se impiedica elimi narea secretiei din sinusuri si se impinge continutul din nas in sinusurile paranazale, unele situate in apropierea creierului. Se aeriseste des camera, temperatura mediului sa fie moderata si se fac bai calde la picioare. - ~"

Fumatorii trebuie sa renunte la fumat in acest timp. Daca febra cu 39-40C se prelungeste peste 4-5 zile, daca apar varsaturi repetate, dureri mari de cap si ochi, nu se suporta lumina, apar toropeala si durerile in muschi de-a lungul coloanei, poate fi vorba despre o meningo--encefalita. Dupa vindecare se reia alimentatia cu mancare usor digerabila: supe si creme de zarzavat, piureuri de legume, putina varza murata, prune uscate, grau incoltit, apoi lactate, tarate, supe de carne, peste. Se fac exercitii fizice. Tinctura de propolis (cate o lingurita dimineata si seara) la toate tipurile de raceala;

Ceai pe baza de soc (contra febrei), ghintura (decoct din 1 lingura la 500 ml apa - se bea fractionat inaintea meselor - contra febrei), coaja de salcie (decoct din 2 linguri/cana), tintaura (se bea 1/4 cana inaintea meselor principale), brustur (decoct din 2 linguri de radacini la 500 ml apa timp de 2 min.; se bea caldut inainte de mesele principale), scai-vanat (decoct din 2 linguri/cana - combate tusea), unguras, cimbru (omoara microbii) si alte plante dezinfectante: cimbrisor, musetel, coada-soricelului, eoada-calului, macese, catina, tei, urzica, sovarf, trei-frati-patati, patlagina, busuioc, menta, trandafiri, barba-popii etc. Alimente bogate in vitamina C: patrunjel, grape fruit, vitamina C (o fiola); Vitamina A (supta); polivitamine, polen, miere. Contra virusilor se iau: Cu si infuzie de scortisoara si cuisoare -2 lingurite/cana - 2 cani/zi. Sucuri de legume cu mere. Dimineata se face cura de ulei. Ulei de eucalipt, anason, fenicul, cuisoare, jneapan, brad, cimbru, levan-tica, isop, menta. Sirop de varza rosie (6500 ml) + sofran (3g) + miere (250 g) - se fierbe. Decoct de tarate (20 min.) indulcit cu miere. Pe piept se pune compresa calda cu branza de vaci sau terci de mamaliga. Tinctura de propolis si cura de ulei care distruge microbii nu trebuie sa lipseasca. Se vor pune comprese calde pe piept (nu uscate care usuca mueozitatile) sau cataplasme cu mustar. in caz de febra mare, frectiile cu otet aromat, prisnitele pe burta cu otet, sau sosetele umezite cu otet vor face minuni.

 Masajul general, in special la membre (maini, talpi) este indicat, cu sau fara otet. Bitterul suedez va ajuta si el. Vezi si Febra", Guturaiul" si Tusea". Preventiv, in perioada de epidemii, se va intari sistemul imunitar: zilnic se vor consuma dimineata catina, fructe si legume bogate in vitamine. Vezi Sistemul imunitar". Exercitiile fizice trebuiesc facute chiar si in perioada de boala. Se beau sucuri de legume : - morcov + sfecla + spanac (curata sangele). Acelasi efect are daca in loc de spanac se foloseste castravete. - hrean ras (1-2 lingurite) + lamaie (dizolva mueozitatile). - morcov + telina + spanac (curata, elimina mucozitatile dizolvate de hrean).

- morcov + telina + ridichi (vindeca mucoasele si elimina mucusul dizolvat de hrean). - morcov + laptuca + spanac (sarurile de Mg din laptuca refac tesutul bronhiilor). Presopunctura Obs.: Cei neinitiati in presopunctura sa se adreseze unui specialist. Fundul vaii" - IG4, in sensul acelor de ceasornic, de 2-3 ori pe zi, timp de 15 zile. Masarea zonelor reflexe a punctelor limfatice, a amigdalelor, a splinei, a nasului, a sinusurilor. Bai cu faina de mustar negru (vezi Reumatism"); bai fierbinti la picioare. Am observat ca ma vindec mult mai repede (3-4 zile) decat cei care iau antibiotice (corpul lupta si cu toxicitatea medicamentelor, care tulbura echilibrul metabolic). De fapt, denumirea de antibiotic spune destul: anti si bios se traduc literal contra vietii". Totul consta in intarirea sistemului imunitar. De altfel, ma imbolnavesc greu. Au fost ani in care nu am racit niciodata. La gripa, sunt indicate: saruri de aur, argint, cupru si multa vitamina C. Mestecati seminte de marar pentru prevenire. Consumati varza, portocale. La inflamatii sunt bune comprese cu frunze de varza. Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din patlagina - 40 picaturi/10 linguri cu apa. Decoct din viorele - 3 lingurite/2 cani cu apa - se

fierb 20 de minute. Se face gargara de 3-4 ori/zi. Inhalatii dintr-un amestec de flori de busuioc si chimen, 2 linguri intr-un vas cu apa in clocot. Se fac 2-3 inhalatii pe zi.

 Frectii cu otet aromat din petale de trandafir sau levantica (vezi la Febra"). Se fac 2-3 frectii pe zi. Tinctura de propolis. Pentru nas o solutie alcatuita in parti egale din miere si apa distilata. Cu un tampon steril inmuiat in solutie se picura in fiecare nara cate 3-4 picaturi, de 2-3 ori/zi. Gargara cu suc de gutui sau de lamaie. Gargara de 2 ori/zi cu infuzie de turita mare (Agrimonia Eupatoria) 3-4 lingurite de frunze si flori la o cana cu apa. Gargara de 3-ori/zi cu decoct din scoarta de alun - 2 lingurite la o cana cu apa. Decoct din frunze de salcie - 2 linguri la o cana cu apa - se iau 3 linguri pe zi, impotriva durerilor musculare. Gargara de 3-4 ori/zi cu infuzie de flori de galbenele - 5-6 lingurite la o cana cu apa. Are actiune antiseptica impotriva Stafjlococului auriu si Candidei albicans. Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din flori de galbenele - 30 picaturi la 4 lingurite cu apa. Dl. Ing. Ioan Groza de la S.C. Natura" SRL Arad confirma recomandarea mea de a trata cu usturoi o gama larga de boli ca: hipertensiune, diabet, arterita, infectii urinare, cistite, constipatii, diaree, tiuituri in urechi, infectiile cailor respiratorii etc. El are rolul unui antibiotic natural. in caz ca nu este tolerat de organism pot apare neplaceri

digestive, ale ficatului, vezicii biliare etc. in acest caz se vor folosi doar cataplasme cu apa de usturoi, frectii la maini si picioare sau numai cataplasme in talpa piciorului. Preventiv sa se consume de 2-3 ori/saptamana cel putin 3-4 catei de usturoi. in gripa, dl. Groza da urmatoarea reteta de macerat de usturoi (se poate folosi si in alte afectiuni): Se zdrobesc 6-8 capatani de usturoi, se pun in borcan si se toarna un litru de apa rece. Se amesteca. Pentru a diminua mirosul se pot pune 2 radacini mici de patrunjel rase sau 2 linguri cu frunze de patrunjel. Dupa cel putin 2 ore, maceratul poate fi consumat - se beau zilnic 5-10 linguri sau inghitituri din maceratul strecurat. Maceratul se strecoara pe masura ce este consumat. Se mai beau zilnic 3 cani cu ceai de tintaura (infuzie) sau un amestec de 3 plante la alegere: tintaura, tei, cimbru, nalba, patlagina (cate o lingurita amestec de plante la o cana cu apa clocotita). Se curata 5 cepe mari (preferabil rosii, de Fagaras), se maruntesc si se acopera cu 8 linguri miere. Se lasa o zi si o noapte, amestecand des. Siropul format se strecoara, se pune intr-o sticla inchisa si se tine in frigider maxim o saptamana sau o zi la temperatura camerei. Se ia cate o lingurita de 3-4 ori/zi.