r

K;EE"3f
gt H ' feqE q3 F P - E E '
? : l j . 6 + !

* t

n i h _ /

t 4

[xpii13*
- ' m ' P * = ' C o

. t

. -

= ' 5 1 x H ' ' oo S .

E .aEI S 6'I e.
r d i ' - ' c i t l d u H ' 9 . H 8 a r D ' d=

ggBr,E"g
N E H! 6 3 * i i
Q'oFtR5? q
.i jxu a i'

Fl

3 * ? Hr F:.8 ;g-6H - FI, p"1

+> x r l n ' @
O o l l

g ; A E :EHE
bj,El-*pH?[
'9.HgK'i""i
H 9 p ! L s l \ ^ \ P 6 t e P P A F r A M v e t A r ^ v ^ r r - h J : v

E lJ.

E e;v -=; " s[: i . - , ' 6 '9 : 'gg

B;g-Fs
Y r-1 ni

5s3R*H,

H H iT f 3 rE a a * 4 3
O D ( O = O F l

td o
ll

q)

Fa. td

o o Fa. a
l.T

tr
:$.

o
rd

F tr
E Fa.
it o

o E o Fl

I 0
t

H.

Fl lH.

lo

N 00

Arbore decizional

de explorare a neuropatlilor
Simptom, neuropatie Istoric si examen clinic

periferice

(dupd Asbury, 1983)

Mononeuropatie

multiplS.

Cercetarea altor afectiuni

Demielinizare cu bloc de conducere

Dacd este subacutd (luni)

Dacd este cronicd (ani)

Rdsunet non uniform, bloc de conducere Dacd este acut SGB*

Cercetarea disglobulinemiilor, mielom, boala Hodgkin Plasmaferezd posibil; terapie inlensivd inclusiv asistare respiratorie

Discu{ie asupra indicaliei chirurgicale (repara!ie, Iranspozi!ie sau decompresiune)

A se revedea antecedentele toxice; cerceLarea bolilor de sistem sau intoxicatiiie d.sociate Tfatament in functie de diagnoslicul specilic Tratament in innctie de diagnosticul specific

A se vedea istoricul familial: examinarea membrilor de familie

atament corticoid posibil qi/sau

SGB= Sindrom Guillain-Barr Fig. 34 - r.

3a[3i

g ;i$r lilEE[llsra lIii1lg{H?EtlEtEII

'i:{'.ll l1rc ;ellllllrilgi3gi liilillilli

lilllil[glilr lilrllllllil iiii;ir[ili i

hxm*'

lrr*lglsir, u g[aiE+glggllgitlgg aa, g iE [gt [[[,tg *inarilfl*aE[i*i,ig[i. [F[*F*u$FFiiilIiulg ,$[$iE t ile [[[E*,FuH*iIE F rils+ },i. glr[g[gaggligglris
f-l

o (r) o
F1

Ft

o
N

( ( (
I

(.

ts.
o
X
;

o t a o a

<

('
a o

p o
Pl

TABELUL 34-1. POUNEUROPHTII ASOCIATE BOUoR SISTEMICE

Axonald*
Boala sistemica Acuta

Demielinizqntd* Suba cu-td + Croni cd + Acu ta Subacutd + Cronicd+ Senzitiud sau motorie S,SM,rarM SM Vegetatiua +-+ Comentarii Vezi tabelul cu clasificarea
neuropatiei Ameliorabila diabetice prin dializd;

Diabet zaharatlFrecvent

Porfirie (3 Lipuri)/Rard

M sau SM

Poate fi mai curAnd proximald decdit distald pi poate prezenta defcite

senzitive proximale at Deseori asociati unui insulinom; atingere mai frecventd a

Hipoglicemie/Rar5.

bratelor decdt a
Carentd. vitaminicd., fdrd 812/Uneori

Priveste carenta in tiamine, piridoxind, acid folic, acid + + , S M>S S sau SM Atingereanervoasiperifericd mascatd de mielgp3l!1-Pacienli cu inlectie adesea ventilati. severd,

Carentdinvitamina B,'/Uneori
Boaid gravd. ticemie) /Frecvent Alectiune hepaticd cronicd/Uneori Cirozd biiiard mitivd/Rar

De obicei moderatd sau

Depozite xantomatoase intraneuronale. SM + intAlniti de asemenea in cursul amilozei asociate unui mielom sau unei macroAlobulinemii.

Amilozi sistemicd primitivd/Rar

\]
F A Hipotiroidie/Rar S

Poate rdspunde la tratamentul hormonal tiroidian substitutiv. Insuficienfd pulmonard severd.

Sindrom frecvent. de canal carpian

Pneumopatie obstructivd cronicd/Rar

Acromegalie/Rar Malabsorbtie (boali celiacd., sprue)/Uneori Carcinom (senzitiv)/Rar

S sau SM

S sau SM

Patogenieobscurd a neuropatiei, carenfd presupuse.

Deterninatd de atingerea ganglionari; in neuronilor principal, cancerul bronEic cu celule mici sau cancerul de sAn; paraneoplazic. Neuropatie axonali senzilivomotorie; in principal iegat de cancerele bronqice. Neuropatie axonalS. modera[d gi tardivS, probabil asociatd cu pierderea in greu{ate si atrofie.

Pur S

Cancer (senzilivomotor)/Uneori

SM

Cancer Itardiv) /Frecvent

S>M

Cancer (demielinizant)/Uneori Infectie HIV/Uneori

SM
S>>M

Neuropatie acutd sau recddere demielinizantd.

Stadiile avansate de SIDA: se ohservd si alte ncuropalii.

Boala I-imfoame Poliglobulie Vaquez/Rar

S>M

Prezentare variabild. Similare cu cele din cancer-

S>M
S

Asociate cu numeroase nervoase manifestdri centrale; frecvente fenomene dureroase in membre. Atingere clinic6 relativ rard, neuropaLie lrecvent infraclinicS.. Se poate inlAlni o incetinire severS. a vitezelor de conducere, caracterul secundar al demielinizdrii.

Forma liticd miclomului multiolu/Uneori Mielom multiPlu: osteosclerolic sau plasmocitom solitar/Uneori Gamnlapalie monoclonald benignd.:

S. M sau SM

IeA

IgMk (qi ocazional IgMl) se pol fixa pe glicoproteind asociatd mielinei sau Pe SM + SM SM Se poate prezenta ca o ntononeuroPat ie multiPld.

IeG
+ + -

Crioglobulinemie/l{ar

S= senzitivi;

M= motorie; SM= senzitivomotorie;

*= uneori; += obi$nuit'

{ tr u

\ TABEL 34-2. POLINEUROPATII ASOCIATE MEDICAMENTELOR SAU TONCELOR DIN MEDIU Demteltnizantd*
Medtcamente

Acuta

Subacutd

Cronicd

Acuta

Subacutd.

Cronicd.

knziftn sall nlotor@ SM

Vegetatiud*

sNs*

Observalii

Amiodarone (antiaritmic)

Dependentd

de dozd,, reverdozelor.

sibild la diminuarea

Auroiioglucozd (antireumatismal) Cis-Platin (anticanceros)

Dapson (afecliuni cum

Reactie de idiosincrazie. mediati imunitar?. senzitivi severi

Neuropatie

Ei ototoxicd: legatd de dozd.

dermatologice este lepra)

Neuropatie pur motorie legatd de dozd.

Disulfiram (antialcool)
Hidralazin {antihipertensor) Izoniazid

Survine in mod obiqnuil dupd mai multe luni de tratamenL. Antagonist al piridoxinei.

Antagonist neurotoxic.

al piridoxinei;

Metronidazol (anliprotozoare) Misori?adol (ra-

S sau SM S sau SM SM

N europatie in raporl

axonald. distalScu doza. constituie

N eurotoxicitatea un lacLor limilant. in mod obiqnuit

diosensibil?are) Nitrofurantoin (antiseptic urjnar)

in raPort cu rena-

dcrza totaid; o insutcien{i

ld poati agrave toxicitatea' Neuropatii in raPort S>>M [n rapclrt cu doza; dureroasS..

cu nucleozidele (ddc, ddl, d4T) (antiretrovirus) Fenitoin (anticonvulsivant) Piridoxind (vitamine) Vincristind (antineoplazic)

Dupa 20-30 ani de Lra[arnent cu I'enitoind.

Suwineladsze rnari: > 500mg/z

Semne senzitive

frecvente,

mAini, picioare; semnele mol.orii de rd.u prognostic trebuie si duc5. Ia inlreruperea tratamentului. -

Toxice
Acrilamidf [agent Neuropalia calibru, alaxie senzitivd.

fibreior de mar<

de llocu.lare)
N

A c0 Arsenir' (inscct.icic! : erbici<1)

Alteratii cutanate si striafii Mees ale unghiilor; dltrcroase; efccte sistemice

Difterie

Flexacaritoni y-clicetor-rici (solvent iJ

I I i -_t-

l * I --"

Clinic foarte rari; poate fi confundati cu un sindrom Guillai*Barr6.

Edem al neurofilamente]or axonalei restrAnsd Neuropatie utilizarea astdzi. electiv motorie aceslora

I
I

I
--*--, --fI -___-.--l

cu scd.derea forfei pumnulu importantd.. ALinge creierul ca si mdduv spindrii, aceasta dirr urmi Iiirrd ireversibilS. Se asociazd" cu alopecie, striile unghiulare ciureroase. Mecs;

Orgar rolirsllrricr:

E+ = une0ri;

+= Obigrlujlc;

S* Sr:rrziliv(i; M.- tflOtoriii SIVI =, Sr-nzitiv0ntotOrii.

\l F

FIggEEf'[$1[[t1ti ilEl 1igg11 Ell, ililiii ii*iEi$E $ iil'rl i E$[a lllilllii rllE ailiiulilli'l I * [ [i:ll$e lit:iilil lgl illJ{}l?e ii.r E [1[ffi 1ii,;ul'ii

d [ * a gF 'E iF : p s g g $ efifF $c +3 * ' g E {rE s ig

g';iigi,;ilg rg e tIigi'rfiriiigilgigggg *TglilF *sssF p[fF; = { f i $ [ H ' F il$E'+$i5irE$Ff[ r i { n ; e { $ Fr d$ $; * E F i i E g E r $ r $ [ $gfiil r$rsu cirl;iEs3r*[$$E[ E;IIl il g:1[f ;.0sn'rFs;;;'gTrili:

giIEEH[*iFFrEfillflflf

i ; , , , F i l T r r * . F [il;g i f l * i E t l$ : g i l H [ H g **

f;'[pfT $ ry !5 : titEri;F t n r f s i l [ + ig[f$.[ ss

k . s r r aiE ; $$

dlIalgg?laagl+E1rIE HiETFtlfi E Hi [B aIF?1EE H3Ei aafi I[[E1il[tIE IFIEt=irrsFiigiE E ir*e*i1?aItelilail *[i**;icg F E f E , I e l i * u i a ; i g ;[$ lE r i;l3 i t$ { iE l?
: r y h

o A
-

x o i5:
e

o +

A *

. "

\ ,

;A y '

& E * F i + E ' " 0 )

- . / . ^ ) 5 P . 6 :

S * "E
ts. -

c q (9 9 x
* s

(y

a P ;x i yx X
1 . . V ) L F . d r ' r

Ar

H -

E 3 d ri'46P

(! < ^ i " ' n . O C

X
^

) n P ^ \ t a > t s , n

fo, 9_ u a l c
Y
-

N
H

* i*liil*qurE;:rrrst l*l[i+t*E
II DETERMINATE GENETIC Tabelul34-3. NEUROPAT
Anornalia geneticd Modul de tronsmisie Dorninant: irnporlantd duplicare pe chr. 17 in majoritatea familiilor DominantA Vdrsta de dPor[tie 2-3 deceniu Potogenie DemielinizantS. ALte caractere IliPertrofiein bulb de ccaPd: diminuare marcald a VCN *ALte aparate otir tse Rare anomalii osoase

a a i ? - t

t s H F \ ' (l J / . r . / ) F . O i A F H . P d t n

*[i1lilri[$licteii+E*[
P Y

N o D F tao ! 6 o o t

* ( ^ P F

o o l -

DeJectuL metabolic
Proleind. mielinici deGctuoasd

Obserualti
Picior scobit predominan! deficitului motor.

At.rofia muscular5. peronierd (HMSN-1)+

Atrofiamusculard peroniera (ilMSN-II)+

3-5
deceniu

AxonalA

Diminuare marcatd a poten(ialelor de acliune nervoasd.; diminuare moderatd aVCN Atingerea librelor de rnic calibru; depozite amiioide endoneurale Atingerea selectivi a neuronilor ganglionari rahidieni Componenld. dureroasd a acceselor; poate recidiva Alteralii tronculare mieliltei in anumite familii atingere corneana

Necunoscut

La fel ca in HMSN-I

Neuropalie amiloidd ereditarS.

Dominantd

3-6
deceniu

AxonalS

Mutalii punctuale ale transtyretinei (prealbumini) in majoritalea familiilor Necunoscut

DiazauLono' mie adesea predominan anomalie genetice pe chr. 18

Neuropalie senziLivd ereditard (HSN-I) Ncuropatia porliricd

Dourinanti

l-3 deceniu

Neuronopatie

Surditate de perceplie in anumile familii Anomalii celulare diluze

Mutilatii dislale frecvente (main

l)orninzrnlA

varsta adult.S

AxonalS

Deficit enzimaLic al cdilor porfirice Necunoscut

Porlirie acul intermitentr porfirie r,'orie gata 9i pot{ir

\]

Prcclispoz-itie ereditard la paralTie prin

(:otrlDrcslLlnc

Domirrnntii

2-3 cleceniu

Dcrnielinizantd?

ale

Alingerea spe ald a nervil cubital, scia

\l F

Boala Fabry

LegaLd de X

Bdie!i tineri

Neuronopatie

Neuronopatie senzilivS, neuroni mici, ganglioni rahidieni. Femeile heterozigote pot

RJnichi, piele, pulmon.

Acumulare de ceramidtrihexozide.

Neuropatie dureroasd.; deces frecvent prin insuiicienfd renalS.

Atrofie musculard peronierd Adrenomieloneuropatie

Legati

de X

copil - al 2-lea deceniu

Axonald sau demielinizantd AxonalS

Necunoscut

fis
Neuropatie moderatd, paraparerd. spasticd, calvifie, Corticosuprarenald, substantd albd cerebrald, mdduva spinerii Acumulare de ac?i grasi cu lanturi foarte lungi

Local?at pe bralul lung al chr. X

Varietdl.i fenotipice de adrenoleucodistrofie, hata-ment dietetic

Legatd. de X

B5iefi lineri

Neuropatie senzitivd ereditard Neuropatia Djerine - Soltas (HMSN.III Boala Relsum

RecesivA

1-3
deceniu

Neuronopalie

Atingerea neuronilor ganglionari rahidieni Allerarea hipertroficd. in ,,buib de ceapd" Alterarea hipertrolicS. in ,,bulb de ceape" Retard mental posibil Reiinitd. Pigmentara, ihtiozd, surdil.ate de percep!ie Aneuploidie a nucleilorcelulari, telangieclazii culanate si sclerale, at.rolie cerebeloasd, deficil imunilar

Necunoscut

Poate fi mai puLin groas decAt HSN{

Recesivd

I deceniu

Dcmielini7.a Ld Demilienir,anl..a

Necunoscut

Hipertofiemar sa15 a lrurrlriu. rilor nervoasr

RecisivA

lsau2 deceniu

Defect de ooxidare a ac7ilor grasi rnetilali in R Deficit primitiv necunoscut

Tratament Prin regirt sSrac in acir lllanc sau pn prasllalglez Incidenfd crescutd de neuplazii precoce

Ataxielelangieclazie

Ilecisivi

Isau2 dcceniu

Axonald

Neuropatie moderatd

Abetalipoproteinemie

Recisivd

lsau2 deceniu

Neuronopatie

Marii neuroni din ganglionii rahidieni

Retinitd' Pigmentari' acantocitozd a globulclor rosii

Absenta tuluror lipoproteinelor conlindnd

Atingerea generalizatd a lilamentelor de 10 nm

Tulburdri proprioc-eptive marcate, delicit al librelor de calibru mic Acumulare de filamente interrnediare in alte tipuri celulare

Neuropatie cu a-xoni giganti

Recisivd

I deceniu

Axonald

Acumulare segmentard masivi de neurolilamente in axoni

Encefalopatie lent prof,r-esiv5. cu fibre RosenLhal

Leucodisl.rofie metacromatici

Recislvd

I deceniu

DcmielinizanLd.

ale kziuni celulelor Schwann cu acumulare de ccrebrozide Lcziuni a-le celuelor Schwann cu acumulare dc galaclocerebrozide Atingerea cdilor spinocerebelc.rase si corlicospinalc ca gi a pritnul'rri neuron senzitiv

Leziuni ale substan|ei albe ccrebrale, preclominant Predominenta leziunii in substan!a aibd cerebrald

Deficit irr :rrilsulfatazi

Forme de debut: inlantild, juvenilS qi vArstS. adull Vacuole caracLeristic ein ciloplasma celulelor Schwann Ataxia este de origine senzitivi. Si cerebeloasd

I-eucodistrofiecu celule globoide

Rccesiva

I deceniu

Demieiinir,anLd'

Deficit in Bgalactozidazd

AtaxiaFriedreich

Recesivd. legatA de clrr. 9

1 dcceniu

Axonali

Cardiomiopatie; cauzd obisnuitd de deces

Discutati

= vitezd = cromozom; GRD = ganglion rahidian; PAN = potential de actiune ner-voas5'; VCN = ereditard senzitivS. neuropatie conclucere nervoasf; HMSN = nufoP2tie senzitivo motorie ereditard: HSN cele doud forme sunt clenumite $i neuropatie Charcot-Marie-Tooth' *chr.

\
ctt

'

il

dg R5_E3s3 Q*E F q

$iair'YIltn3 HF *flgif TKFKgTK

o

;irf lig rI $ lffiaIii, En u$s=a:Ef$iliiian

H H ! J E

f . S D 3 . e rS Ee p

ts. rr!l 'L U Q F

(D

: 5i Fi'o

o !.t
F . A

I Jt U g5 E fFEd'EE o c Y o P(o o L
4 + 4 , P

rt

* R
E ': B
a

e l i

I D P P P
t s -

P P i ' D '

I D P o P

P P 6 ; f;+H

x x,=

s o r , P

r P
$ p g
;

iSEP;'E

;i=.r'Er;

'-t# =g

il,t

iErlt-*w iX"EgB

$H.g ;:t;rE:
[:,i :tr3;F8:

rffirE ri;$F:frai I
H o
F,|

a*; iffi[Fstqt;fg i E ;; ifiEHn;

E i d , H .a 5 + E 9
n l i A 6 n

*E E 5 = E X i 8 P D , 5 E : B -g

r-

rd e = x'5

o IJ i

F -

;' $ 3 g q ; F R n : :F

5 C o = . ts =il o

E* E :$3
rF ,'F X t,!e f 9 .* P 9 r
r D i l 6 ' 6 '
O I
A

g.H'f1fio 3 i 8 - E ? = - ih. =.H E X ri=c

I l D o K gF

o. j-'

F i +a*'* *E {
; F
E \ J
S

J rE F = B i i +

6.E"i"^'

: o x x H # . c

# e
. (u

F :,.E:3 I F "*XEii
i t ' ' V
: f t l . = - l l p d :

s *;=e'z ^ o = ' c k Q . l j

ts.:

$3 a'? ; * : g f ; $ r3 # ? 3 ) " E h je 'P

o I

f i < =A. A k F o P '

? Y

E * E FEFE
X X g
F H J
K

F r ; :i H i g E ; ;E EE I
F ' ' -

a U ^
F

o
r A
-

"
:

F
-

d r
.

- a H O F N

iY i r gA3 - * ' : +r tf = -.='0o a, |ir !gi";Edl

:: f n +
A

iiE$ i;sIi$H
o i' o O i- o
-

C o ;+ D( * FD( . * '+ +

5*+=.=5 F+tr-'=iDFr 8 7n 6P . ' 'E i l r- ? l3

/ v t -

-: -

i.i

: ;
t

=F^'qi3 i l H= : Xr $

5'9.

O o

lD('i i

Dr

Ef F r *

p N F x-

['El ' igEIIEll[ i[iEii;IEElig *EgE iF[ii $igl [liEE[[tg *ElE EI.t *ilBA [ i* HilIEE

filgff31[g+gEiiI Fs [il EEgE [ir[$iI g EEi[IiE iggiEiBEE [IgiEiEiifiEEEgiE [r$EFIrt[EgIiryB*$ , uFEuiiiiEE g$r d H}E tt I ilil irl[lr Eri*grlrir

Ff,er'sr[s EEgIrt[fi $;;g;is;u, ilriH[+rfr+FgE

nee;llEilBi*aB *E [iF;lEi ei ffi*[g *iiliaifias*$H:;,; f,f*[*a;;:ilra t[si;ggff* *n sE r$[i 1$; l*i:[i $EBEi;{E;es [ili1Eiirgg# Ii

iii$$ $F$BiFlF$i iiiF[[[giliEfEEi *iflliglgiligg ilg'iir ii EiEE[i[$*r[*rlF[,, EE..'r[[1gr*F*$gfi

H+$i+;5F

[:r lF BiTilglrHH$irE:fH ! ' $ i EilEi+;;;+E^*irlH

\.,1 n)

i lg 3i l s 8H+-usf;,f;glq"g H g H 9
U o

g E B Fq R g F I x E t
!D \J H:

= n " ;J
H # \-/
o
,

E 6 + Ew e i E x !E ' i FA o ' U d F E q 9 F O P . 9 8
E

EdFFEE
' 1 . i x 0)

t-l

h Eg n " -1 V-r^
E rii E ." ' r. r < X
.ts
a

'

'ie

9I.8
S x

t6, ='ri
L \ d J o o a
H

x o
|:n

g$3;'tEaaH:nA E* ; i= l :, u , 8
:

o a
a =

'

Ig $; ? I $F+;iEIr$:El[ g> r;gi9qHill!la f r[= g+ *] g *

+

;g[Hf,reqf,;FE;ei E;i F
>
+ +

a
'- / \ q o F E
+ + r

3 Erl
a i r-

g o {
+ \

g< O I '
+

o P 3

4 l-.

r
tH

F[;issilE eFflgE.Ii

ix[*g=[ir+iFi;tuc ffi+ I
+ + + + + +

+ +

E tn iE t r H i g n l e ; $ e s [ ; $ t g il3 3 i l rns,:giF;qt
5 f? gl ; F.il; '5 i[ ;iiifrg:H.Ir HxF: lfi B-fi:H:

. r +

+ +

'

t2 lU)

ts -r

ItrJ

P P p * :iii
O g N ; ! J ) O

5.;,tr v ?'
P(

gEl d Hflfliiflil?HBi"3ri

5i,;EEF$$ k

$; $E EF ail Eg es $Hai 3t

g$
FF
^ o Fr o

I- 5
P

Ea

a]:::::1.=-

g fllir*car rerr+'r1p$[[ +iiffl

ElgffiI

p r c !

c,)oq rDn o = d
F t s

irglrggi;grginsglrl gi$i5*gig$* FfiiilfiiEFn$FF ii1**'i , ****

I

-.^

: ' o ( N 0 p ( p

rq

F1

FD(

-a

o:
F1

a r @ '

c
rih =

"6 ;r
E E

lFr$i$g;silFi$EiE
^ p o

Tabelul 34-6. MONONEUROPATIIIE CELE MAI FRECVENTE

Originea (segmentele moduktre) Mrrschii inerua[i Sediul obi.gnuit aL leziunii Semnele clinice

Comentarti

Membrul superior
Suprascapular

C5,C6

Supraspinos Subspinos
Marele dinfat Delloid, rnicul rolund

Ancoga subscapulard omoplatului Variabil Aproape de articulatia umd.rului.

a Decolarea Deficil. de abductie a urndrului; atrofie de umd.r Cddereacomplctda pumnului,paralizia extensiei degetelor 9i a policelqi.

Fara delicit senziLiv. Fdrd delicil l)eficil serzitiv identic deficitr-rlui unei leziunl a radacinii dorsale C5. Paraliziadc"s6mbiti seara"(compresie acuti) este cauza cea mai lrecvenld..
rr ara cleltcll servitiv.

Nervul marelui Circonllex

dintat

C5-C7

C5,C6

Radial

CS-D I

Triceps, lungul suplnalor,exterrsorii pumnului, degetelor

si ai policelui. ExLensorii degeteior si ai policelui.

Gutiera humeralS

Nlervii interosogi poslerior ai anLebratului

C7.CB

Marginea muEchiului scurt supinaLor dedesubtul cotului.

Gr-rtieracubitald a cotului.

Cd.dereadegetelor; pumnul relativ conservaL.

Deficii de adductie si de abductie al policelui; at.rofie de interosogi, mAnd in grifa.

CB.Dl

an

Flexoriipumnului, lungul flexor al degetr-rlui 4 9i 5 9i cea mai mare parte din muschii inlrinseci ai mAinii.

Poate [i acuid. satt insidioasd; simptomele ;i semnele servit.ive sunt diferite.

N Canalul cubital Deficit al adductiei si al abductiei policelui, atrofie de interososi, mdnd in grifd.

Durere frecven marginii intern din portiunea proximali a antebra{ului (canalul cubita
Fird delicirt senzitiv.

Baza palmei.

Median

C6-D1

Atrolia muschiiior Jntrinseci ai m6.inii. ,numai irtterosogi Simptome si deficit senzitiv caracteristice si imposibilitalea de a face pensa police_ index.

Scurtul abcluctor al policelui; mare parte din muqchii proximali (pronatori ai

Canal carpian.

Deficit senzitiv cunoscut in sindromul de canal carpian.

antebraiului, lungii llexori ai degetelor

si policelui). Nemrl interosos anterior al antebratului

C7.D1

Lungul flexor al policelui si al indicelui

Nervul interosos anterior sub regrunea cot.ului.

Deficit pentru
pensare; durere la nivelul pdrtii supero_ interne a

Fird deficit senzitiv

Mernbrul inferior Crural

I q r ^

Psoas iliac (flexor al solclr-rlui), cvadriceps IextensorLrl genunchiului.).

inaintea. ligameniului inghinal.

InstabililaLea genunchiuiui; arellexie rotuliand, deficit si atrofie a muschilor anierioari

ai coapsei

Asociere cu diabet; tulburdri senzitive.

Femurocutanat

L2,L3

Ligamentul inghinal

HiperpatiedisestezicS, a fetei externe a coapsei.

Cunoscutsrrb numele de meralgie. Daresfeztca.

Obturator

L3JA

Adductoriicoapsei

Intrapelvinsau la nivelul pubisului. In apropierea incizeerii sciatice.

Deficit de adductie la nivelul soldului.

Deficit senzitiv al l'e[ei inlerne a coapsei.

Scia[ic

L4-S3

Muschii posteriori ai coapsei, abductorul soldului 9i to[i muqchii de sub genunchi.

Deficit sever al extremitdlii inlerior si membrului a mugchiilor posteriori ai coapsei, picior balant, handicap important. Dureri si amorleli ale plantei; deficit ai flexorilor halucelui.

Rar sau in cazul rdnirilor de rdzb<

Tibial

posterior

L5.52

Muqchii moletului (proximali), ai halucelui (Ilexori) 9i alti muEchi intrinseci ai piciorului. Muschii liexori dorsali ai degetului mare Si ai piciorului, rotatorii externi ai piciorului.

Canalul tarsian in aproprierea moleolei interne.

Cunoscul sub numeie de sindrom al canalului tarsiar

Sciatic papliteu extern.

I-4-S1

Colul peroneului

Cdderea piciorului deficit al eversiunii piciorului.

gi

Deficit senzitiv identic cu cel observat in teritoriul rd.dicinilor serzilive LS-SI

\] \)

{ e

g*gE:r[g g[ltg[gg [;ggI1[ll lgg [llg lg IiiiiBiIIIgIIgEgi[igr *ir*asl[Il+iiaar$ff ii[iEEli[E$lIliIli[--E gfi E[[ il il3[rlg r1*a[g ffii I rrIgig i[

rrelery rei*a{iggi{1fffi g11ggg1

l*cI

[Etgliiffilitlglai+:lg ggilirg rg;$ll d EaAE

\)
N

F d ; * E e : H F l I f s EI i I B

- Fa ' 3 ) : " ; J X -

H H V

P P I

A T P

r / H

{H R [$*$H $H; i3H

,E u$}F:FrE $$3;l Ige*FgrE is B s H ' : g $ [i

a r o A O I P O q

gliai*l;r:$

aI$E f l g I * p *PFP IoEl'FH'

U o tt
F}

g +F 3: : :rae

; F s EE - fIr i' iE [riEri :3 fils

EFE,sisqE

g[gl$gii ilElliillriigggllI-. llrI [:fIiiFillil*rffiltrlIlEE $[E; Er [E [$FI ffilg [i[EiElll[ifi **tlElEErisg[iglIsl

0

qD E *'t ri gf$$Fi.seciri*u CT $ 11H1r*t* ?:

E F) 5
Fo

o
N
la. F}

o "o
ts.

U
td

o
N

' tso

F
o
o
ts. F}

ts.