Sunteți pe pagina 1din 10

AFECTIVITATEA Procesele afective sunt stri au triri subiective care reflect relatiile omului cu lumea nconjurtore i msura n care

necesiile lui interne sunt satifcute. Afectivitatea Emoii, dispoziii, sentimente i pasiuni Emoiile sunt stri afective de scurt durat, au o intensitate variat. Sunt un rspuns la o situaie sau la un eveniment cu care ne confruntm. Ne pot motiva comportamentul. Pot fi un scop n sine ex. s obinem o stare de plcere sau chiar sentimente de dragoste. 3 componente: - Congnitiv - Fiziologic manifestrile fiziologice implic sistemul nervos simpatic i parasimpatic (ex. zburlitul prului) - Comportamental Exist controverse cu privire la declanarea emoiilor. Unii susin ca declanarea fiziologic este componenta de baz. Teoriile mecaniciste = exit 2 tipuri de probleme. 1. Originea emoiilor este una de tip central sau din contr una periferic 2. Relaia emoie-cogniie: emoia este un element al cogniiei sau o unitate de sine stttoare? James - Lange - Emoiile noastre nu sunt o cauz ci un rspuns la anumite evenimente. - Anumiti stimuli externi declaneaz anumite modele de excitaie pentru a face fa la dou mecanisme de aprare: fuga sau lupta. Ex. devenim nervoi pentru c ne comportm agresiv, ni se face fric pentru c fugim. - Percepia atrage modificri fiziologice iar contiina acestora constituie emoia. Emoiile sunt doar reprezentri cognitive (produse secundare) ale rspunsurilor psihologice i comportamentale automate. - Cannon a criticat aceast teorie: Excitaia fiziologic care nsoeste emoia A nu este fundamental diferit de cea care nsoeste emoia B, aa cum susine Lange. - Lange atribuie un rol periferic cogniiei - Aceast teorie se afl n concordan cu teoria feedback facial. - Aceast teorie sugereaz faptul c suntem capabili s ne schimbm sentimentele prin modificarea compoeramentului. Cannon-Bard - Susin c un anumit eveniment declaneaz un rspuns fizic i trirea unei emoii n acelai timp. - Atunci cand un eveniment este procesat de creier, creierul simuleaz activitatea muscular dar i activitatea cognitiv. - Emoiile acompaniaz rspunsul fizic. Nu sunt produse de schimbri la nivel fizic. - Critica: ndoiala c rspunsul fizic i emoiile se manifest simultan. Ex. durerea sau pericolul pot declana excitare nainte de a ne simi deranjai. - Muli dintre noi se confrunt cu situaii limit i abia mai trziu, dup ce pericolul a trecut, ncepe s simte emoia. Teoria James - Lange atribuie rolul esenial reaciilor corporale i comportamentale. Teoria Cannon-Bard susine faptul c reaciile au loc n urma proceselor nervoase centrale. Reaciile corporale au 2 functii: a. alerteaza subiectul ca sa-l ajute sa evalueze corect situatia, si au loc reactiile comportamentale

b. alerteaza subiectul, dar reactiile corporale sunt foarte usor diferentiate; astfel evaluarea situatiei este influentata in mare masura de starile interne care preced acele reactii. Atat James-Lange cat si C-B recunosc existenta unor patternuri specifice ale modificarilor fiziologice si Teoriile cognitiviste Se concentreaza asupra explicarii procesului de transmitere a informatiei. Principiul general este acela conform caruia evenimentul inductor este receptat, iar mai apoi interpretat. Odata interpretat, el este codificat si transpus intr-o forma de reprezentare interna. In functie de aceasta se adopta un plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit fel. Abia dupa, se face o evaluare a adaptarii la situatia respectiva. Excitatia poate fi etichetata diferit in functie de fiecare individ. Furia si fericirea sunt stari diferite. Diferentele de excitatie sunt minime, astfel ca o persoana poate considera excitatia ca fiind fericire si o alta persoana furie. Robert Zajonc - emoia este o entitate independent, autonom, ce nu poate fi redus la simpla cogniie. - Are o latura diferita complet de cognitie - Argumente: reactiile afective se produc intr-u timp mai scurt decat reactiile cognitive ce prezinta stari laatente mi lungi; reactiile afective ocupa un rol mai important in evolutia speciei decat in a individului: emoia preced cogniia. - Reaciile afective sunt relativ independente de voin i raiune - Nu exista legtur intre continutul substantiaa si aspectul evaluativ. (n.a. individul poate avea comportamente generate de emotii puternice,pe care nu le-ar avea daca le-ar evalua rational) Richard Lazarus Face deosebirea intre evaluarea primara a aspectului pozitiv sau negativ al oricarei situatii noi, urmata de o evaluare a resurselor. Acest proces este urmat de o evaluare a rezultatele Scherer completeaza aceasta teorie cu modelul proceselor componente: trairea emotionala este o constientizarea unor forme de stare ale unor subsisteme de: asistenta, actiune, informare, reglare, si monitorizare. La un moment dat, toate fatetele unui sistem sunt tratate de o functie evaluativa, iar rezultatul determina natura si intensitatea emotiei. Teoriile pragmaticii emotionale Emotiile nu sunt folositoare vietii umane, fiind doar un factor perturbator. Au la baza opozitiile: ratiune-pasiune si trup-suflet Charles Darwin: Emotiile sunt perturbatoare. Exista 3 principii ce explica majoritatea expresiilor si gesturilor involuntare. 1. Principiul perenitatii obiceiurilor utile s-a dovedit ca exista un nr de comportamente utile care s-au fixat ereditar, si chiar daca unele au devenit inutile, au rapas totusi, in stadiul lor primar . ex. mimica adoptata de omul furios care isi intredeschide gura si isi arata dintii ca un animal gata sa muste. Explica si faptul ca bebelusii si orbii au si ei reactii emotionale chiar daca nu au avut cum sa le invete 2. Principiul expresiei antitetice a emotiilor opuse. Trasaturile caracteristice emotiilor opuse sunt opuse morfologic si in expresie ex. la un caine care ameninta, urechile sunt ridicate, gura larg deschisa, buza superioara

contractata, la un caine supus: urechile sunt pleostite, gura e inchisa, buzele relaxate. 3. Principiul actiunii directe a sistemului nervos. Cand excitatia este puternica se transmite in conformitate cu anumite cai ale sistemului nervos, in virtutea obisnuitelor. Paternul corespunde structurilor nervoase. Dar exista si o scurgerea a fortei nervoase care anunta descarcarea si catharsisul. Frijda: 1. Principiul activitatii relationale: stabileste, diminueaza sau neaga, relatiile fizice si cognitive ale subiectului si mediului in care traieste 2. Principiul eficacitatii interactive: o serie de comportamente pot fi intelese ca actiuni ale subiectului care au ca scop modificarea relatiilor cu mediul in care traieste 3. Principiul activarii: anumite comportamente sunt intelese ca manifestari de activare comportamentala sau de diminuare a aceestei activari . Activare = orientarea si pregatirea intentionala ptr actiune efort sau raspuns 4. Principiul inchibitiei: unele comprotamente sunt rezultate ale inchibitiei sau actiunii. Frijda pune accentul pe relatiile pe care le are individul cu mediul inconjurator Exprimarea emotiilor Charles Darwin considera ca recunoastrea universala a expresiilor fetei are un rol foarte important in supravietuire. Exista expresii faciale universal valabile, care transmit aceleasi emotii. Ex. Paul Eckman a fotografiat oameni care exprimau furie, bucurie, fericire, etc si a aratat fotografiile unor oameni din culturi si civilizatii diferite cerandu-le sa recunoasca emotiile. Chiar daca cei care au participat veneau din zone ale lumii foarte diferite, toti au recunoscut aceleasi emotii. Ipoteza feedbackului facial Expresiile faciale reflecta staile emotionale pe care le traim. Aceasta ipoteza sustine ca relatia dintre emotii si expresivitatea fetei pot functiona si in sens opus. Dupa ce le-a indus participantilor dorinta de a zambi, s-a constatat ca acestia exprimau mai multe sentimente pozitive si desenele animate li se pareau mai amuzante. Cand li s-a indus starea de a se incrunta, desenele animate erau percepute ca fiind mai agresive. Una dintre legaturile feedbackului expresiilor faciale si emotii sunt contractiile intense ale muschilor faciali folosite in exprimarea fricii care intensifica declansarea emotiilor. Alte legaturi pot fi schimbarile temperaturii creierului si eliberarea de neurotransmitatori. Eckman a descoperit ca zambetul Duchenne (denumit dupa neurologul care l-a descoperit), poate induce sentimente placute: ochi semideschisi, pielea incretita in jurul ochilor, colturile sprancenelor coborate, iar inc azul de extrema incantare, capul lasat pe spate. Modelul celor 4 sisteme motivational-afective: furia, bucuria, tristetea si frica Chinezii erau convinsi ca exista 4 emotii distinctive ce luau nastere in inima, plamani, ficat si rinichi. Behavioristul John Watson considera ca exista 3 emotii innascute: frica, furia si dragostea, in timp ce altii sustin existenta unui nr mai mare de emotii Katherine Bridges a propus teoria cf careia oamenii se nasc cu o singura stare emotionala de baza, iar restuld e emotii se diferentiaza pe parcursul copilariei

Izard a mentionat ca emotiile sunt prezente si diferentiate inca de la nastere, dar ies la suprafata in timp ca raspuns la nevoile copilului aflat in dezvoltare. Astfel, se poate spune ca bucuria si tristetea sunt doua dintre emotiile traite de oamenii din intreaga lume, deci exprimarea emotiilor este universala. Furia Simptome ale furiei: - Senzatii de tensiune musculara - Batai rapide ale inimii - Senzatie de caldura - Strangerea pumnului - Inrosirea fetei - Cresterea ritmului respiratiei Are doua tipuri de functii: 1. Pregatirea in vederea actionarii, fie ca este vorba de fuga, fie de lupta. Are si o functie de evitare a adversarului pentru a evita confruntarea care consuma multa energie. 2. Comunicarea cu alti indivizi. Prin expresiile faciale pe care le adoptam atunci cand traim aceasta emotie, ne facem cunoscute sentimentele si cauzele declansarii furiei Cognitivistii considera ca simtim emotii ptr ca gandim. Evenimentul poate fi in acelasi timp: - Nedorit in general, oamenii isi doresc sa obtina ceea ce isi propun : respect, bunuri, protectie, etc. Cand le este interzisa, oprita sau nu se reuseste satisfacerea uneia sau a mai multor dorinte oamenii resimt frustrari din ce in ce mai mari, care vor da nastere la furie. Tindem sa atribuim comportamentului intentional al celuilalt un nivel mai ridicat decat este cu adevarat. Niveluri: total involuntar, voluntar dar fara sa constientizeze ca face rau, voluntar constientizand ca face rau, voluntar cu dorinta de a face rau. - Contrar sistemului nostru de valori sistem la care ne raportam cand judecam o actiune sau un comportament. O valoare intalnita frecvent este reciprocitatea: ne asteptm ca ceilalti sa se comporte fata de noi la fel cum ne comportam noi fata de ei. Cand ne este incalcat sistemul de valori sau atacat, devenim furiosi. - Controlabil prin reactia noastra de furie - Intr-o situatie frustranta adoptam: comportament de supunere sau de intimidare. Furia si mecanismele de aparare. Freud a descris printre primii mecanismele de aparare caracteristice furiei. Deplasarea, transferul unei emotii catre obiectul care l-a declansat este mecanismul aflat la baza teoriei pulsiunilor. Mecanisme de aparare: - Trecerea la actiune comportament violent fata de cel care a produs agresiunea - Deplasarea descarcarea furiei asupra unui obiect/persoane decat cea care a declansat emotia - Regresia persoana ia un moment de pauza din activitate, iar apoi o continua ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat - Reveria imaginarea unei scene in care cel agresat devine agresor - Somatizarea dupa un timp scurt, persoana agresata incepe sa sufere anumite manifestari fiziologice - Izolarea are loc o inhibarea emotiei reale ce risca sa reapara - Formatiunea reactionara reactie supusa in fata agresorului

Rationalizarea justificarea fata de sine a atitudinii supuse Disocierea inabusirea furiei si aparitia senzatiei de lesin Proiectia atribuirea propriilor sentimente persoanei agresoare Clivajul permite ca realitatea sa fie perceputa diferit sau sa fie chiar inexistenta. Este asociata cu negarea mecanism delirant - Sublimarea canalizarea emotiei negative intr-o activitate pozitiva - Suprimarea reactia agresorului este considerata penibila si persoana nu se mai gandeste la agresiunea suferita - Umorul persoana agresata se amuza pe seama reactiei celeilalte persoane. Mecanisme mature de aprare: Specifice indivizilor cu un nivel superior de dezvoltare mentala 1. Controlarea eficienta a furiei: - Explozie : furia este lasata sa se manifeste extrem de repede si incontrolabil (accesele de furie pe care mai tarziu le regretam) - Inhibitie : inabusirea completa si disimularea fata de ceilalti, uneori chiar si fata de noi insine. Mecanisme de controlare a furiei: - Minimalizarea motivelor de iritare - Stabilirea prioritatilor - Considerarea punctului celuilalt de vedere - Reevaluarea situatiei, cererea unui sfat, formularea precisa a cauzelor evenimentelor - Acordarea sansei la explicatie celeilalte persoane - Concentrarea asupra comportamentului care a generat iritarea - Intreruperea intrevederii inainte de a simti pierderea controlului - Intoarcerea spatelui provocarii

Bucuria Fericirea este fie o stare subiectiva de bine, fie o succesiune de momente de bucurie, fie o dispozitie pozitiva. Definitie: = o imbinarea a doua componente: - gradul de satisfactie a individului este determinat prin evaluarea prezentului, prin compararea asteptarilor cu ceea ce se reusesste a se obtine in realitate; diferenta determina gradul de satisfactie - trairea emotionala este masurata in functie de frecventa emotiior agreabile si cea a emotiilor dezagreabile - fericirea depinde mai mult de frecventa emoiilor pozitive dect de intensitatea acestora. Teoria diferentelor (Gap) starea de fericire poate fi estimata funcie de 3 categorii de diferene: - diferena dintre ceea ce dorim i ceea ce avem deja - diferena dintre condiiile actuale de via i cele trecute - diferena dintre ceea ce avem noi i ceea ce au alii Semnele bucuriei sunt zmbetul sincer, sursul i mersul sltat, zbetul lui Duchenne , lacrimile de fericire (lacrimile nvingtorului i lacrimile rentlnirilor), buna dispoziie (roluri: ne determin s i ajutm pe alii, ne face s fim mai creativi, ajut la luarea unor hotrri mai bune, suntem mai indrznei, ne asumm riscuri exagerate, sau ne face prea docili). Fericirea are 4 chipuri: - o sum de bucurii intense i intermitente

stare prelungit de mulumire atingerea scopurilor n activitatea desfurat stare de serenitate, echilibru sufletesc, acceptarea schimbrilor din via cu echilibru Factorii care determin fericirea: 1. Personalitatea influeneaz calitatea i nivelul de fericire; extrovertiii i persoanele stabile emoional au anse mai mari de a fi fericii 2. Sntatea 3. Cstoria 4. Practica religioas 5. Activitatea - omajul are impact negativ major 6. Prietenii i relaiile sprijinul social: emoional, prin respect, informativ, material 7. Vrsta tinerii sunt mai fericii dect btrnii 8. Banii Tristeea = emoia asociat n general pierderii - Durat mai mare sau mai mic n funcie de valoarea atribuit pierderii Tipuri de pierderi - Pierderea unei fiine iubite - Pierderea unui obiect valorizat - Pierderea statutului - Pierderea valorilor, scopurilor Expresie facial - Sprncene n poziie oblig - Cutarea frunii n potcoav (permanentizarea se numete psihiatric omegamelancolic) Funciile tristeii: 1. Duce la evitarea situaiei care o determin 2. Determin retragerea i reflectarea la propriile greeli este o retragere benefic, ajut la regenerarea forelor i reconstituirea situaiei 3. Atragerea ateniei i simpatiei celorlali atunci cnd tristeea unui individ izolat nu atrage atenia nimnui, se poate declana spirala tristee izolare ce conduce la depresie 4. Protejeaz pe moment de agresivitatea celorlali 5. Ajut la manifestarea simpatiei i empatiei fa de tristeea altor persoane. Tristeea cauzat de pierdere unei fiine dragi se numete doliu. Capacitatea de a supravieui acestei pierderi depinde de: - Familie - Resurse proprii - Sensibilitatea personal la pierderi - Felul n care se produce pierderea: brusc sau progresiv - Intensitatea i durata relaiei ; Doliu patologic = (psihiatrie) incapacitatea de a depi momentul pierderii - Complexitatea emoiilor resimite fa de persoana pierdut - Sprijinul celorlali (izolarea social = vulnerabilitate) Tristeea este o component a depresiei, diferit de aceasta: Tristee Depresie Emoie normal Stare variabil i tranzitorie Tulburare patologic Stare de durat

Influen moderat i pasager asupra fizicului (cteva ore, zile) Ameliorarea strii datorate evenimentelor plcute Prerea despre sine este puin modificat i trector

Tulburri persistente ale somnului i poftei de mncare Nu este influenat de momente plcute Viziune negativ i durabil asupra propriei persoane

Controlarea tristeii - Emoie normal - Benefic ntr-o anumit msur Avantaje ale tristeii - l nva pe individ s evite situaiile ce genereaz emoia tristeii - Ajut la reevaluarea situaiei i greselilor facute - Atrage atentia si simpatia celorlalti - Protejeaza momentan de agresiunea celorlalti - Permite manifestarea simpatiei si empatiei fata de ceilalti Dezavantajele tristetii excesive - Determina o inhibare excesiva - Determina o reflectare prea mare la propriile greseli - Poate epuiza toate resursele de bunavointa ale celorlalti - In ochii celorlalti persoana celorlalti poate deveni vulnerabila - Determina o sensibilitate crescuta la orice eveniment trist Frica Teorii privind fica: Evoluionitii: frica este destinat producerii de spaim fa de orice situaie sau comportament care ne poate amenina supravieuirea i integritatea corporal Cognitivitii : Frica are scopul de a ne proteja i a ne oferi mai mult siguran Culturalist: ne este team pentru c aa am nvat, temerile ne sunt insuflate inca din copilarie astfel incat sa ne deprindem comportamente adecvate societatii in care traim Semne ale Fricii: - ritmul batailor inimii si al respiratie se accelereaza - muschii se contracta - mainile tremura Tipuri de temeri - innascute - naturale - culturale: legate de religie i supranaqtural, de posibili dumani, de inovaii i descoperiri tiinifice Frica se poate nva : - prin experiena unei traume unice: ex. accidente auto - mici experiene stresante repetate: ex. turbulene n timpul mai multor zboruri, repetat - efect retroactiv: copiii pot nva de la aduli s se sperie de anumite lucruri Boli asociate fricii: 1. fobiile - specifice = fric intens dar la limit

- social = mai intens - agorafobia, atacurile de panic = fric de ieirea n lume, de oameni straini 2. stresul post-traumatic 3. cuttorii de senzaii tari Controlul fricii: - Confruntarea se face ntotdeauna sub controlul nostru - nfruntarea progresiv a temerilor - Confruntarea s fie de durat - Confruntare regulat cu situaia care genereaz frica Afectivitate i comportment Anxietatea - Din categoria strilor timerice - Stare psihic Angoasa = form de anxietate major, se manifest somatic, cu simptome vegetative Anxietatea are: - Acut tulburri ce apar chiar i cand nu sunt facute eforturi fizice o Dificulti respiratorii o Palpitaii o Dureri toracice o Senzaie de sufocare o Ameeli, senzaia de ireal o Parestezii o Senzaii de cldur sau frig o Transpiraii o Lein o Frica de a muri, da a nnebuni in timpul actului - Permanent o Tensiune motorie o Tulburri neuro-vegetative o Ateptare temtoare o Explorarea foarte vigilent a mediului n conjurtor Stresul Are baz biologic. E determinat de orice situatie noua care necesita o reactie adaptativa Poate fi legat de evenimente pozitive sau negative Holmes i Rahe au pus bazele scrii de vulnerabilitate la stres. Poate fi diferit in functie de unii factori de personalitate sau in functie de imprejurari: - Personalitatea subiectului - Suportul social - Evenimente ce provoac o schimbare social Stresul cotidian, zilnic - activitati zilnice cu grad mic de stres, dar repetate monoton Procedee de gestiune a strsului: - Relaxarea - Meditatia - Exercitiile de imaginatie mintala - Activitatea corporala - Relatiile sociale amicale, intime sau cel putin binevoitoare

Clasificarea emotiilor Wundt - Kant 1. Stari afective primare innascute, se produc spontan - Tonul emotional - Trairile de esenta organica - Starile de afect 2. Procese si stari afective complexe: - emotii situational curente - emotii integrate principalelor forme de activitate - dispozitiile 3. starile afective superioare - sentimente o sociale o morale o de cunoastere o estetice o politice o religioase o sentimentele eului - pasiuni o nobile o oarbe (gelozia, fanatismul avaritia, viciile) Robert Plutchik 1. teama 2. surpriza 3. tristetea 4. dezgustul 5. furia 6. anticiparea 7. bucuria 8. acceptul teama + surpiza = respect surpriza + tristete = dezamagire tristete + dezgust = remuscare dezgust + furie = dispret furie + anticipare = agresiune anticipare + bucurie = optimism bucurie + acceptare = iubire acceptare + teama = supunere Caracteristicile emotiilor - Paul Eckman: 1. universalitatea semnelor emotionale 2. prezenta unor expresii comparabile la om si la celelalte primate 3. fiecare emotie se bazeaza pe un context fiziologic specific 4. universalitatea evenimentelor declansatoare 5. corelatia reactiilor emotionale 6. declansarea rapida 7. durata limitata 8. mecanismul de perceptie automata 9. aparitia spontana Rolul afectivitatii in activitatea umana Emotiile au ca funtie de baza punerea organismului in acord cu situatia, deci, de reglare a comportamentului uman. Detectia comportamentului simulat = minciuna

detectorul de minciuni monitorizeaza indicatori ai initierii sistemului simpatic Indicatori monitorizati: bataile inimii, presiunea sanguina, intensitatea respiratiei, raspunsul electrodermal - expresii faciale Robotii si emotiile Emotiile au un rol anume in procesele rationale ale oamenilor My Real Baby atasamentul om-robot Poiectul Interactiunea Om-Robot a fost gandit de oamenii de stiinta ai Laboratorului de Roboti de la Universitatea din Bristol Marea Britanie