TURCIA

OAMENI, LOCURI, OBICEIURI

Omul este mai rezistent decit fierul, mai tare decit piatra, mai fin decit trandafirul. Aceasta intelepciune populara turca ne prezinta singura stima si pretuirea fata de om in general a unui intreg popor. 1. POPOR CINSTIT, CURAJOS SI PRIMITOR In originea turcilor, un rol important l-au avut triburile nomande Seldjuk, venite din Asia Centrala. Aceste triburi au aparut pe meleagurile Turciei contemporane in prima jumatate a secolului al XI-lea. In decursul veacurilor, acestea s-au asimilat cu populatia bastinasa din Anatolia si regiuni invecinate: hititi, greci, romani, armeni, persi, gruzini. Trasaturile etnice ale poporului turc servesc ca dovezi in privinta acestei incrucisari de singe din trecut. Turcii vorbesc limba turca, care face parte din grupul de sudvest al limbilor uralo-altice. Limba turca insa este mai bogata in elemente arabice si iraniene decit celelalte limbi uralo-altaice. Poporul turc este un popor curajos, cinatit, sincer si primitor, caruia ii place sa munceasca. Pe om il poti cunoaste dupa munca lui, se spune intr-o zicala turca. Pe linga entuziasm, poporul turc are si un dezvoltat simt al uMorului. Este cunoscut in tot Orientul eroul popular Nastratin Hogea pentru intimplarile lui hazlii si pline de invataminte. De numele acestui intelept sugubat cu barba si cu un turban enorm pe cap, cum ni-l amintim din cartile de povesti, se leaga sute si sute de anegdote larg raspindite. In aceste intimplari se ironizeaza stupiditatea si zgircenia bogatasilor, ignoranta preotilor, brutalitatea celor in miinile carora se afla puterea.

Politetea, bunul-simt si ospitalitatea constituie de asemenea trasaturi caracteristice ale poporului turc. Vizitele reciproce intre familiile care se cunosc sunt foarte frecvente. La aceste intilniri, se serveste cafea neagra sau ciai, nuci sau alune. Cafeaua se fierbe in asa fel, incit sa aiba neaparat caimac. Cafeaua fara caimac este numita cu dispret, apa de castana. Ceaiul se ofera vizitatorului sau localnicului in cele mai diferite locuri: in magazine pina isi alege marfa, la croitor pina isi face proba, la frizer pina ii vine rindul. Consumul vinului este interzis de religia musulmana. Bautura cea mai raspindita este raki, un rachiu de struguri. Bucataria turca este renumita pentru mincarurile foarte delicioase. Doner kebabcarne de miel prajita, care se serveste de obicei cu orez este mincarea preferata a turcilor. Sunt larg raspindite de asemenea pilaful, dolma (ardei umpluti) si siskebab (bucatele de carne proaspata de oaie sua de capra, prajita la frigare). Gazda sau chiar patronul restaurantului nu se supara daca musafirul se duce direct la bucatarie pentru a-si alege la fata locului felul de mincare pe gustul sau. Carnea de vita se maninca mai putin decit cea de miel, ir consumul carnii de porc este interzis de religia musulmana. Untura de porc aproape ca nu se intrebuinteaza la gatit in schimb ce seul de berbec este foarte folosit, chiar si la prepararea pestelui si a puiului. Zarzavaturile nu se fierb, ci se prepare cu ulei de masline si se maninca reci. Se consuma multa piine. Sunt renumite in toata lumea dulciurile turcesti: halva, rahat, serbeturile, dar exista si dulciuri mai putin cunoscute, cum ar fi pieptul de pui. In timpul mesei, turcii sunt foarte zgirciti la vorba. Stiu sa gateasca, dar sa si savureze bucatele. In schimb, dupa ce au servit masa, la o ceasca de cafea, invaluiti in fumul tigarilor. 2. RELIGIA Turcii sunt musulmani de orientare sunnita. Religia musulmana (islamul) a aparut in Arabia la inceputul secolului al VII-lea. In urmatoarele doua secole, islamismul a cunoscut o larga raspindire. Dogma de baza a islamului este exprimata prin urmatoarea formula:Nu exista Dumnezeu in afara lui Allah, iar Mahomed este trimisul Domnului pe pamint. Totodata, adeptii religiei musulmane

recunosc si pe profetii biblici, iar pe Hristos il socotesc ca cel mai important precursor al lui Mahomed. Opera cea mai autoritare a literaturii religioase musulmane este Coranul, care, conform legendei, contine predicile lui Mahomed. Sunna constituie o culegere de intimplari din viata profetului, Musulmanii sunt obligati sa execute riturile religioase prescrise. Fiecare mahomedan sanatos care a implinit virsta de 14 ani trebuie sa se roage de 5 ori pe zi: inaite ca soarele sa rasara, la prinz, inainte si dupa ce apune soarele si inainte de culcare. Cea mai mare sarbatoare a mahomedanilor sunniti este Kurban Bayram sau Buiuk Bayram. In aceasta zi se taie un animal domestic, oaie sau berbec, si partile cele mai gustoase se daruiesc preotului turc, mulla. In timpul ramadanului se cere ca mahomedanii sa tina post timp de o luna. Postul este insa obligatoriu doar ziua, de cind rasare si pina cind apare soarele. 3. ISTAMBULcronica de piatra a Europei si Asiei Orasul este asezat pe sapte coline, ca si Roma, pe ambele maluri ale Bosforului si golfului Cornul de Aur, pe trei peninsule, dintre care doua se gasesc pe continentul european. Strimtoarea imparte Istambulul in doua parti: europeana si asiatica (Skutari). Acest oras, caruia in trecut I se spunea cea de-a doua Roma, este un important centru cultural. Orasul Istambul este cunoscut pentru numeroasele monumente care evoca la fiecare pas trecutul, cu templele si moscheele sale. Pretutindeni se inalta ca niste sageti albe impinse pina in albastrul cerului minarete semete. Cupolele moscheelor, virfurile ascutite ale minaretelor, turnurile si zidurile stravechii cetati de pa malul Bosforului dau o nota extrm de originala Istambulului, invaluindu-l parca intun val de mister,care ascunde milenii de taine stiute si nestiute. In partea veche a orasului se afla catedrala Sfinta Sofia, monument stralucit al arhitecturii bizantine, ridicata la inceputul secolului al VI-lea e.n. de imparatul Iustinian si transformata de catre otomani in moschee dupa caderea Constantinopolului. In fata catedralei Sfinta Sofia se inalta moscheea sultanului Ahmed, Moscheea Albastra , in care pot sa se adreseze lui Allah in acelasi timp 35 mii de mahomedani. Moscheea construita de urmasul lui Ahmed, Baiazid, a primit numele de Moscheea porumbeilor, fiind realizata prin contributia

cetatenilor orasului . O femeie saraca s-a prezentat cu o pereche de porumbei de unde si numele moscheei. Un alt loc de atractie pentru vizitatori este Palatul Seraglio, fosta resedinta a sultanilor. Inconjurat de ziduri inalte, palatul constituie o ingramadire de cladiri, fiecare reprezentind o anumita perioada a arhitecturii turce. 4. MUZICA Pina in secolul al XVIII-lea, Turcia nu a cunoscut muzica culta. Frumoasele melodii turcesti, cu ritmul lor specific, au reusit sa se pastreze veacuri de-a rinduri, ajungind pina in zilele noastre. Dezvoltarea Turciei pe calea capitalista dupa proclamarea Republicii duce la o inflorire a artelor si in general a culturii. Aceasta se simte puternic si in muzica contemporana turca. Noua scoala muzicala cultiva formele europene de creatie componistica, cu folosirea materialului muzical national. 5. RAZBOI IMPOTRIVA FESURILOR In 1925 in Turcia au fost introduse costumele europene si palariile. Pina atunci turcii purtau pe cap fesuri rosii. Turcul era obligat sa poarte fesul toata ziua: la munca, la prinz, in timpul rugaciunii, la teatru. A tine capul acoperit se considera gradul cel mai inalt al respectului. Cind un musulman intra intr-o moschee, el nu-si descoperea capul precum crestinul in biserica. Fesul putea fi scos numai in timpul somnului. Si iata ca regimul a declarat razboi fesurilor rosii. Pentru rezolvarea problemelor, solutia a fost ca la lucru si pe strada turcii sa poarte palarii, iar in geamie se acopereau cu fesul, respectind in falul acesta atit legea cit si pe Allah. 6. REFORMA LITERELOR In 1928 s-a facut trecerea de la aifabetul arab la cel latin. Inaintea acestei reforme, turcii scriau, ca si arabii, de la dreapta la stinga. Limba turca era extraordinar de grea, nu numai din cauza alfabetului arab, ci datorita faptului ca limba continea cuvinte de origine straina. Reforma alfabetului a necesitat o mare munca pregatitoare formarea unui nou alfabet.

BALACEANU LUIZA CLASA A VII-A B SCOALA PROF. NICOLAE SIMACHE