Cuprins

ARGUMENT: .pag. 5 UNIUNEA EUROPEANA: .................................................pag. 6 Scurt istoric al Uniunii Europene; ...pag. 6 Prezentarea Uniunii Europene; pag. 16 2.1 Ce este Uniunea Europeana ?; .pag. 17 2.2 Misiunea Uniunii Europene.; ..pag. 17 2.3 Obiective principale; ...pag. 17 2.4 Statele membre; ...pag. 18 2.5 Institutii ale Uniunii Europene.; ..pag. 18 2.6 Simboluri ale Uniunii Europene.; ....pag. 20 2.7 Tratatele Europene. Scurt istoric; pag. 21 2.8 Largirea Uniunii Europene; .pag. 23 2.9 Obiectivul Romaniei de aderare la Uniunea Europeana. pag. 24 II. ROMANIA, STAREA DE FAPT: ...pag. 27 Functionarul public roman; ..pag. 27 Notiunea de functinar public; ..pag. 27 Rolul functionarilor publici; pag. 29 Drepturile si obligatiunile functionarilor publici; ...pag. 33 Coruptia in administratia publica; ...pag. 38 Politizarea functiei publice; pag. 44 Concluzii..pag. 46

III. DIMENSIUNEA FUNCTIEI PUBLICE IN TARILE EUROPENE. TENDINTE SI PROGRESE: pag. 48 1. Introducere; ..pag. 48 2. Ipoteze de lucru; ...pag. 49 3. Privire de ansamblu asupra dimensiunii funciilor publice n statele UE i reformele sale; pag. 52 4. Problema responsabilitilor statului; ..pag. 54 5. Noi definiii ale sectorului public i ale administraiei publice n accepia Curii Europene de Justiie; ....pag. 55 6. Tendine de reducere a personalului, dar nu de redefinire a dimensiunii funciei publice, n rile membre ale Uniunii Europene; pag. 61 7. rile din Europa central i de est. Dimensiunea functiei publice nou create; ...pag. 63 8. Concluzii ..pag. 72 IV. STRATEGIE DE MODERNIZARE A SISTEMULUI EDUCATIV SI INSTITUTIONAL AL FUNCTIONARULUI COMUNITAR ROMAN: .pag. 74 1. Contextul intern. Diagnoza domeniului; .pag. 74 1.2 Probleme critice ale domeniului; .pag. 77 1.3 Cerinte ale U.E. si ale altor institutii internationale relevante pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana; ...pag. 79 Prioritati generale; ..pag. 82 Activitati de modernizare; ..pag. 85 Imbunatatirea activitatii functionarilor publici; ..pag. 85 Organizarea interna; ...pag. 85 Managementul resurselor umane; ..pag. 87 Gestiunea publica; ..pag. 92 Noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor; ....pag. 94 Alte actiuni necesare modernizarii; ....pag. 95 Imbunatatirea activitatii serviciilor deconcentrate; ..pag. 96 3.2.1. Cresterea eficientei serviciilor publice coordonate de prefectura; ....pag. 96 2

3.2.2. Monitorizarea procesului de descentralizare a serviciilor publice locale; pag. 97 3.2.3. Prioritati sectoriale; ...pag. 99 3.2.4. Monitorizarea implementarii legislatiei armonizate cu acquis- ul comunitar; ..pag. 104 Imbunatatirea calitatii serviciilor cu impact direct asupra cetateanului; ..pag. 105 Imbunatatirea cooperarii institutionale..pag. 107

V. PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE:.pag. 109 1.Similaritatea problemelor cu care se confrunta autoritatile administratiei publice locale; ..pag. 110 2. Necesitatea de a invata din experientele altora; ..pag. 111 3. Existenta la nivel local European, a unor instrumente care faciliteaza cooperarea. pag. 112 VI. INSTITUTIA PRIMARIEI SI PERSONALIZAREA PUTERII. ANALIZA COMPARATIVA ROMANIA FRANTA; pag. 116 VII. O ROMANIE MODERNA CU O ADMINISTRATIE PUBLICA,

TRANSPARENTA, EUROPEAN

Drepturile si obligatiile functionarilor publici

ARGUMENT nceputul anilor 2000 este marcat de un ir de schimbri radicale n administraia public. Aceste schimbri vizau n modul cel mai direct formele de administrare, dat fiind faptul c zeci de ani ea a fost dominat de o mentalitate totalitar inacceptabil pentru Romania. Acest sistem unic de administrare nu putea funciona n virtutea faptului c fiecrui stat i snt caracteristice metode de gestionare a treburilor publice, care nu ar trebui s depind de controversele politice. Astfel, concomitent cu schimbrile de ordin politic, se resimte o tendin nou n administraia public, att la nivel central, ct i local, o tendin de a trece la noi forme de administrare, europene, ce a revoluionat ntreaga structur administrativ n Romania. Aceast reform, ns, nu a putut fi implementat cu succes pn la sfrit, din considerentul c mentalitatea veche s-a nrdcinat foarte adnc la funcionarii publici, care i ndeplineau obligaiunile de serviciu numai fcnd favoruri diferitor grupri politice, cu scopul de a nu pierde fotoliile comode. Dar nu putem nega adevrul c ceva totui s-a fcut. Parial administraia public n Romania se ntoarce cu faa spre modelele europene, prelund unele noi forme de lucru. i n primul rnd n ceea ce privete constituirea propiului personal. Cci de ei depinde cum va demara mai departe procesul de reformare a administrrii publice, a politicii sale. Este un element nou, pentru c pn n prezent nu se scotea n eviden un aa factor ca calitatea personalului. i nici nu era un cadru legislativ bine conturat care s reglementeze acut procesul de activitate a personalului administraiei publice. Dar odat cu adoptarea Statutului

Functionarului Public, s-a ncercat acoperirea acestui gol i s-a pus baza unei noi concepii n ceea ce privete administraia public.

Capitolul I Uniunea Europeana. I. UNIUNEA EUROPEANA: 1.. SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE: 09.05.1950: Robert Schuman, ministru de externe al Franei, propune un plan de plasare sub o autoritate unic a produciei de crbune i oel a Franei i Germaniei prin nfiinarea unei Comuniti Europene a Crbunelui i Oelului (C.E.C.O.) la care s poat adera si alte state europene care doresc acest lucru. 18.04.1951: Primul ministru francez Rene Plevcn propunea crearea unei anuale europene integrate, 24.10.1950: ase ri vcst-europene (Belgia, Frana. R.F. Germania, Italia. Luxemburg i Olanda) semneaz, la Paris, Tratatul C.E.C.O. 27.05.1952: Aceleai sase state semneaz Tratatul de nfiinare a Comunitii Europene a Aprrii, rezultai al,.Planului Pleven" din 1950. 10.08.1952: t ncepe activitatea nalta Autoritate C.E.C.O. (organul executiv al C.E.C.O.. nlocuit din 1965 de ctre Comisia Comunitilor Europene), sub preedinia Iui Jcan Monnet. 30.08.1954: Eecul proiectului Comunitii Europene a Aprrii, clin cauza respingerii ratificrii sale de etre Adunarea Naional Francez (Parlamentul Franei), care vedea n aceasta o posibilitate de renannare a Germaniei. 01-02.06.1955: Reunii n cadrul Conferinei de la Messina (Italia), minitrii de externe ai celor ase ri C.E.C.O. decid s aprofundeze procesul de integrare, instituind, n acest sens, un comitet de experi prezidat de etre Paul-Henry Spaak nsrcinai s analizeze modalitile concrete de realizare.

Capitolul I Uniunea Europeana. 01.01.1958: Intra n vigoare Tratatele de la Roma (C.E.E, i C.E.E.A.). Waller Hallstein este desemnat primul preedinte al Comisiei C.E.E., iar Louis Armnd, preedintele Comisiei Euratom. 10.02.1961: Acord al efilor de stat i de guvern din rile membre ale C.E. privind crearea unui cadru de cooperare politic. Esie nfiinat un comitet de experi prezidat de ctre Chrislian Fouehct, nsrcinat s elaboreze un plan n acest scop. 09.07.1961: Grecia este primul stat ter care semneaz un Acord de Asociere cu C.E.E. 31.07.1961: Irlanda depune cererea de aderare la Comunitile Europene. 09.08.1961: Marea Britanic depune i ea cerere de aderare la Comunitile Europene. 10.08.1961: Danemarca solicit s adere la Comunitile Europene. 08.11.1961: Deschiderea negocierilor de aderare cu Marea Britanic. 17.04.1962: Blocarea primelor negocieri privind crearea unei uniuni politice europene, din cauza lipsei unui acord asupra Planului Houchet. 30.04,1962: Norvegia depune cererea de aderare la Comunitile Europene. 29.01.1963: Ruperea negocierilor de aderare cu Marea Britanic, ca urmare a opoziiei preedintelui Franei, generalul Charles de Gaulle, fcut public la 14.10.1963. 12.09.1963: Turcia semneaz un Acord de Asociere cu Comunitatea Economic European (C.E.E.) 08.04.1965: Semnarea Tratatului de fuziune a organelor executive ale celor trei Comuniti Europene. Acesta va intra n vigoare la 01.07.1967. 10.05.1967: A doua cerere de aderare la Comunitile Europene depus de Marea Britanic si de Irlanda. 11.05.1967: A doua cerere de aderare la Comunitile Europene depus de Danemarca.

Capitolul I Uniunea Europeana. 01.07.1967: Intr n vigoare Tratatul de fuziune semnat la 08. 04.1965. Din acel moment exist o singur Comisie (numit astzi Comisia European) i un singur Consiliu do Minitri (cunoscut acum sub numele de Consiliul UE). Parlamentul European i Curtea de Justiie a C.E. sunt unice din 1958. Jean Rey este primul preedinte al Comisiei Comunitilor Europene (C.E.C.O., C.E.E. i C.E.E.A.) 24.07.1967: A doua cerere de aderare fcut de ctre Norvegia. 28.07.1967: Suedia depune i ea cerere de aderare la Comunitile Europene. 01.07.1968: Intr n vigoare reglementrile relative la principiul liberei circulaii a lucrtorilor pe ntregul spaiu comunitar, n vederea realizrii unei piee comune a forei de munc. 01-02.12.1969: Reunii la Haga (Olanda), pentru a discuta realizarea pieei interne comuniiare, aprofundarea integrrii si lrgirea Comunitii Europene (nume folosit frecvent pentru desemnarea ansamblului celor trei Comuniti Europene dup unificarea instituional din 1967, prescurtat C.E.). efii de stat sau de guvern din cele ase ri membre hotrsc accelerarea procesului de integrare european, realizarea n etape a uniunii economice i monetare (U.E.M.) i relansarea cooperrii politice. Se decide, totodat, deschiderea negocierilor de aderare cu Danemarca. Irlanda, Marea Briianie .i Norvegia. 01.01.1970: Statele membre ale C.E. i transfer competenele naionale n materie de comer exterior ctre instituiile comunitare. 21.04.1970: Decizia Consiliului C.E. de a stabili un sistem de resurse bugetare proprii pentru Comunitate, ncepnd cu anul 1975. 30.06.1970: Deschiderea, la Luxemburg, a negocierilor de aderare cu Danemarca. Irlanda Marea Britanic i Norvegia. 27.10.1970: Reunii la Luxemburg, minitrii de externe ui rilor embre ale C.E. prezint efilor lor de stat sau de guvern Raportul ivignon privind Cooperarea Politic European (C.P.E.). C.P.E. a ptimit embrionul viitoarei Politici Externe i de Securitate a numii Europene. 05.12.1970: Malta semneaz un Acord de Asociere cu C.E.E.

Capitolul I Uniunea Europeana.

22.01.1972: Semnarea Tratatelor de Aderare la C.E. a Danemar-ti. Irlandei, Marii Britanii si Norvegiei. 21.03.1972: Punerea n practic a Sistemului Monetar European, Lrc coreleaz ntre ele monedele naionale ale rilor membre C.E., pumnii marja de fluctuaie a acestora la 2,25%, conform unei sinusoide numit simbolic sarpe monetar". 10.05.1972: Populaia Irlandei aprob prin referendum aderarea tarii la Comunitatea European. 13.07.1972: Parlamentul britanic aprob aderarea Marii Britanii la C.E. 25.09.1972: Populaia Norvegiei respinge prin referendum aderarea acestei ri la Comunitatea Europeana. 02.10.1972: Danemarca aproba prin referendum aderarea la C.E. 20.10.1972: efii de stat sau de guvern din C.E., inclusiv ri te au ratificai aderarea, decid s transforme Comunitatea European fnti-o Uniune European" si adopt un calendar pentru realizarea uniunii economice i monetare (U.E.M.) 19.12.1972: Cipru scmneaz un Acord de Asociere cu C.E.E. 01.01.1973: Lrgirea C.E. de la sase la nou membri devine efectiva. Comunitatea European primete competena exclusiv u puneniul politicii comerciale comune. 14.05,1973: Semnarea unui Acord de liber-schmb ntre C.E.E. si Norvegia. 05.10.1973: Semnarea unui Acord de Uber-schimb ntre C.E.E. i Finlanda. 09.12.1974: efii de stat sau de guvern din rile membre ale C.E. decid, la Paris, s se ntlneasc n mod regulat n cadrul unei i instane politice noi numit Consiliul European". 10.03.1975: Primul Consiliu European al efilor de stat sau de guvern din rile C.E. se reunete la Dublin (Irlanda). 18.03.1975: Consiliul C.E. decide nfiinarea unui Fond European de Dezvoltare Regional (F.E.D.E.R.), instrument fundamental pentru viitoarea politic structural a Uniunii Europene. 8

12.06.1975: Grecia depune cererea de aderare la Comunitatea European.

Capitolul I Uniunea Europeana. 02.12.1975: Consiliul European decide introducerea unui paaport european" pentru cetenii statelor membre ale C.E. 16.02.1976: Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), format din rile blocului comunist, propune ncheierea unui acord ntre membrii si i Comunitatea European. 27.07.1976: Deschiderea negocierilor de aderare cu Grecia. 28.03.1977: Portugalia solicit aderarea la Comunitatea European. 01.07.1977: Eliminarea tuturor restriciilor vamale ntre cei nou membri C.E. 28.07.1978: Spania solicit s adere ia Comunitatea European. 06-07.1978: Consiliul European de fa Bremen (Germania) decide crearea unui Sistem Monetar European (S.M.E.) i a unei uniti monetare europene (E.C.U. - European Currency Unit). 17.10.1978: Deschiderea negocierilor de aderare cu Portugalia. 01.01.1979: Intr n vigoare Sistemul Monetar European (S.M.E.), 05.02.1979: Deschiderea negocierilor de aderare cu Spania. 28.05.1979: Semnarea Acordului de Aderare a Greciei la C.E. 07.06.1979: Au loc primele alegeri pentru Parlamentul European (PE) prin sufragiu universal direct n cele nou state membre aie C.E. (pn alunei desemnarea membrilor PE se fcea din rndul deputailor din parlamentele naionale). Simione Veil este prima preedint a noului Parlament European. 02.04.1980: Semnarea unui Acord de Cooperare C.E. - Iugoslavia. 28.07.1980: Semnarea Acordului de Cooperare C.E. - Romnia. 01.01.1981: Grecia devine al zecelea membru al Comunitii Europene. 23.02.1982: Groenlanda (devenit membr a C.E. o dat cu Danemarca) decide prin referendum s prseasc C.E.

17.06.1983: Consiliul European de la Stuttgard semneaz o Declaraie solemn asupra Uniunii Europene". Este, praclic, prima meniune oficial a viitoarei denumiri a construciei comunitare.

Capitolul I Uniunea Europeana. 14.02.1984: Parlamentul European aprob proiectul de Tralat asupra Uniunii Europene" preglit de clre Comisia Juridic a acestei instituii, prezidat de Alteiro Spinelli. Proiectul va rmne doar pe hrtie, deoarece rile membre nu erau nc pregtite s acceple un transfer masiv de suveranitate de la nivel naional la nivelul instituiilor comunitare. 07.01.1985: Jacques Delors este desemnat preedinte al Comisiei C.E. Timp de zece ani (trei mandate, ultimul fiind de doi ani), el va marca decisiv, prin activitatea sa, evoluia construciei comunitare. 12.06.1985: Semnarea Tratatelor de aderare a Spaniei i Portugaliei. 14.06.1985: Comisia C.E. prezinl documentul intitulat Cartea alb privind realizarea Pieei Interne", care prevedea atingerea acestui obiectiv ntr-un interval de apte ani (pn la 31.12.1992). Ea aceeai dat, cinci ri membre ale C.E. (Frana, Germania, Belgia, Olanda si Luxemburg) semneaz la Schcngen (Luxemburg) un acord privind eliminarea progresiv a controalelor ia frontierele lor comune, punnd bazele a ceea ce astzi numim Spaiul Schengen". 01.01.1986: Aderarea Spaniei si Portugaliei devine efectiv, numrul rilor membre ale C.E. crescnd astfel la i2. 17-28.02.1986: Semnarea de ctre guvernele rilor membre ale C.E. a Actului Unic European (A.U.E.), prima mare modificare a tratatelor originare de la Paris i Roma. 26.09.1988: Semnarea Acordului de Cooperare Economic i Comercial ntre C.E.E. i Ungaria. 15-18.06.1989: Consiliul European de la Madrid decide convocarea unei Conferine Intcrguvernatnentale (C.I.G.) care s pregteasc, sub coordonarea lui Jacques Delors, crearea U.E.M. n trei faze (ceea ce s-a i ntmplat, ultima faz constituind-o crearea, la 10

01.01.1999, a Bncii Cenliale Europene i introducerea monedei unice Euro, care va intra efectiv n circulaie ncepnd cu 01.01.2002). 29.06.1989: Spania intr n Sistemul Monetar European. 17.07.1989: Austria solicit aderarea la Comunitatea European.

Capitolul I Uniunea Europeana.

10.09.1989: Semnarea Acordului de Cooperare Comercial si Economic ntre C.E.E. si Polonia. 09.05.1990: Semnarea Acordului de Cooperare Comercial i Economic ntre C.E.E. i Bulgaria. 19.06.1990: Cele cinci state membre ale Acordului Schengen din 1985 semneaz o Convenie de punere n aplicare a acestui acord. Lor li s-au adugat ulterior alte ri membre ale U.E.: Italia (27.11.1990). Spania si Portugalia (25.06.1991), Austria (28.04.1995), Danemarca, Finlanda Suedia (19.12.1998). Protocoale de aderare la acordul n cauz au semnat i Islanda i Norvegia (19.12.1996). 26.06.1990: Consiliul European de la Dublin decide convocarea unei Conferine Interguvernamentale privind U.E.M. i o alta pe tema Uniunii Politice. 04.07.1990: Cipru depune cererea de aderare la Comunitatea European. 16.07.1990: Malta solicit, la rndul su, aderarea la C.E. 03.10.1990: Intr n vigoare Tratatul de reunificare a R.F.G. cu R.D.G. 08.10.1990: Marea Britanic devine cel de-al zecelea membru al S.M.E. 28.03.1991: Semnalrii Acordului Schengen i Polonia decid eliminarea reciproc a vizelor ncepnd cu 08.04.1991. 01.07.1991: Suedia solicita s adere la Comuniunea European. 09-10.12.1991: Consiliul European de la Maaslricht (Olanda) i d acordul cu privire ia proiectul de Tratat de Uniune European. 16.12.1991: Polonia, Ungaria i Cehoslovacia semneaz Acorduri europene cu Comunitatea European. Obiectivul final menionat n aceste acorduri l constituie aderarea rilor n cauz la U.E. 11

07.02.1992: Semnarea, la Maastricht, a Tratatului de Uniune European, cunoscut i sub numele de Tratatalul de la Maaslricht". 18.03.1992: Finlanda depune cererea de aderare la Comunitatea European. 05.04.1992: Portugalia ntr n Sistemul Monetar European (S.M.E.).

Capitolul I Uniunea Europeana.

02.05.1992: Minitrii de externe din rile membre ale C.E. si A.E.L.S. (Asociaia European a Liberului-Schimb) semneaz Acordul de nfiinare a Spaiului Economic European (S.E.E.). 20.05.1992: Elveia i prezint cererea de aderare la Comunitatea European. 25.11.1992: Norvegia solicil. pentru a treia oar. s adere la C.E. 06.12.1992: Populaia Elveiei respinge prin referendum participarea la S.E.E. In aceste condiii, aderarea la Comunitatea European nu mai poate fi luat n calcul. 12.12.1992: Consiliul European de la Edinburg accept soli-cilarea Danemarcei de a nu participa la moneda unic european si nici la politica de aprare comun, ambele prevzute n Tratatul de la Ma-aslrichl. Acesle condiii erau cerule de guvernul danez pentru a putea convige populaiia s voteze n favoarea Tratatului de la Maastrichl. pe care iniial l respinsese prin referendum. 22.12.1992: Semnarea Acordului European ntre Bulgaria si C.E. 01.01.1993: ncheierea procesului de realizare a Pieei unice comune. 02.02.1993: Semnarea Acordului european ntre Romnia si C.E. 18.05.1993: Populaia danez aprob prin referendum Tratatul de la Maastricbt. dcblocnd astfel procesul de intrare n vigoare a acestuia. 22.06.1993: Consiliul European de la Copenhaga (Danemarca) adopt decizia de Srgirc a U.E. spre Est i stabilete criteriile de aderare pe care trebuie s le ndeplineasc rile candidate. 04.10.1993: Semnarea, dup renegociere, a Acordurilor europene ntre C.E. si Republica Ceh si Slovacia, cele dou ri rezultate din dezmembrarea Cehoslovaciei aanumitul divor de catifea"). 12

01.11.1993: Intr n vigoare T ratatul de la Maastricht. 08.04.1994: Polonia depune cererea de aderare la Uniunea European. 27-18.11.1994: Populaia Norvegiei respinge prin referendum, pentru a doua oar, aderarea acestei ri la uniunea European.

Capitolul I Uniunea Europeana.

10.12.1994: Consiliul European de la Essen (Germania) adopt prima strategie de pregtire a rilor din Europa Central i de Est pentru aderarea lor la Uniunea Europeana. 01.01.1995: Aderarea Austriei. Finlandei i Suediei devine efectiv. Din acest moment Uniunea European numr 15 membri. 09.01.1995: Austria intr n Sistemul Monetar European. 01.02.1995: Intr n vigoare Acordurile de asociere la U.E. a Romniei. Republicii Cehe, Slovaciei i Bulgariei. 23.01.1995: Debutui primului mandat de cinci ani al Comisiei Europene (pn atunci mandatul su era de patru ani). Noul preedinte al acestei instituii comunitare este luxemburghezul Jacques Santer. 26.01.1995: Intr n vigoare, dup zece ani de la semnare, Acordul Schengen, fiind astfel eliminat controlul la frontierele comune ntre Frana, Germania, Belgia. Olanda, Luxemburg, Spania i Portugalia. 12.06.1995: Semnarea Acordurilor de asociere ntre U.E., pe de o parte, i Estonia, Letonia i Lituania, pe de alt parte. 22.06.1995: Romnia depune cererea de aderare la Uniunea European. 26-27.06.1995: Consiliul European de la Cannes (Frana) adopt Carlea alb de pregtire a rilor asociate n vederea integrrii lor n Piaa intern a U.E." 27.06.1995: Slovacia solicit s adere la U.E. 27.10.1995: Letonia depune cererea de aderare la U.E. 28.11.1995: Estonia solicit s adere la U.E. 08.12.1995: Lituania solicit, la rndul su. s adere la Uniunea European.

13

16.12.1995: Consiliul European de la Madrid (Spania) decide c negocierile de aderare cu primele ri candidate vor ncepe la ase luni dup ncheierea Conferinei interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht (acesta s-a ncheiat n 1997). tot acum este adoptat numele viitoarei monede europene, Euro". 01.01.1996: Intr n vigoare uniunea vamal ntre Turcia i Comunitatea Europena.

Capitolul I Uniunea Europeana.

17.01.1996: Republica Ceh solicit s adere Sa U.E. 29.03.1996: Deschiderea oficial ia Torino (Italia), a Conferinei interguveniamentale de revizuire a Tratatului de la Maaslricht. 10.06.1996: Slovenia solicit aderarea la U.E. 22.06.1996: Consiliul European de la Florena (Italia) adopt Convenia Europol. 14.10.1996: Finlanda intr n Sistemul Monetar European (S.M.E.) 24.11.1996: Italia revine n S.M.E. 13-14.12.1996: Consiliul European de la Dublin (Irlanda) adopt un Pact de stabilitate si cretere economic pentru U.E.M.; sunt prezentate publicului primele mostre ale viitoarelor bilete de banc ..Euro". 17.06.1997: Consiliul European de ia Amsterdam (Olanda) marcheaz ncheierea C.I.G. de revizuire a Tratatului de Ia Maastricht, rezultatul acesleia fiind Tratatul de la Amsterdam (semnat n acest ora la 01.11.1997). Cu acest prilej, Comisia European lanseaz documentele Agenda 2000" care traseaz bazele evoluiei U.E. n perioada 2000 - 2006. 13.12.1997: Consiliul European de la Luxemburg decide lansarea unui proces global, inclusiv si evolutiv de aderare si negociere" n care sunt incluse cele zece ri candidate din Europa Central si de Est. crora li se adaug Cipru. Se decide c negocierile efective de aderare vor ncepe n I99S cu ase ri din cele 11 ri nominalizate. 31.03.1998: Lansarea formal a negocierilor de aderare cu primul grup de ri candidate (Polonia, Ungaria. Estonia, Republica Ceh. Slovenia si Cipru). 11.12.1999: Consiliul European de la Helsinki (Finlanda) decide s extind negocierile de aderare i cu celelalte cinci ri asociate (printre care i Romnia). Turcia este 14

si ea inclus n procesul de lrgire a U.E. pe ba/a unei Mraiegii de preaderare ce va fi elaborat de clre Comisia European.

Capitolul I Uniunea Europeana. 15.02.2000: Lansarea oficial a negocierilor de aderare cu Romnia. Bulgaria, Lituania. Letonia, Slovacia i Malta (ultima i-a reactivai cererea de aderare n 1998, dup ce si-o retrsese n 1997). 01.01.2002: Punerea n circulaie a monedei EURO. 12.12.2002: Consiliul European de la Copenhaga. Romnia primete confirmarea aderrii n 2007 i i se elaboreaz ,.foaia de parcurs'' (Road Map). 01.12.2004: Romania incheie capitolele de negociere cu Uniunea Europeana. 2. PREZENTAREA UNIUNII EUROPENE: Integrarea este un proces activ i reflexiv care implic includerea unei pri ntr-un ntreg, ncorporarea lui i armonizarea cu viziunea de ansamblu. Verbul care definete aceast aciune este de origine francez integrer, care, la rndul lui, este preluat din latinescul integrare. Importana sensului lui este att de mare, prin aspectul practic i teoretic, nct s- a constituit i n simbol matematic. A te integra ntr-un sistem, mai ales cnd acesta i-a dovedit viabilitatea, este, desigur, un mare avantaj, aa, cum i pstrarea identitii este nu doar o obligaie, ci chiar singura ans de supravieuirea a individualitii. Observatorii politici, istoricii, eseitii atrag atenia supra dublului pericol: a fuziona nseamn a face jocul modelului dominant, n timp ce afirmarea fr discernmnt a specificului ar putea duce la reapariia ghetourilor i la un rzboi al tuturor naiilor mpotriva tuturor celorlalte i a fiecrui trib mpotriva celorlalte triburi. Situaia nu este fr ieire, aa cum pare multora, ci dimpotriv: msuri chibzuite, cunoaterea realitii, studiul dezvoltrii tendinelor, cooperarea, nvarea din experiena altora, nsuirea propriilor responsabiliti sunt doar cteva dintre cile care pot face un

15

individ dar i o colectivitate s-i gseasc locul printre alii, alturi de alii i chiar n ntreg fr a-i pierde esena.

Capitolul I Uniunea Europeana. CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? Uniunea Europeana (UE) este o comunitate de state europene independente - astzi n numr de 15, reunite n jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, n urma procesului de cooperare si integrare nceput n 1951, odat cu semnarea Tratatului de la Paris. 2.2 MISUNEA UNIUNII EUROPENE: Organizarea relaiilor ntre statele membre si ntre popoarele lor ntr-o maniera coerenta si pe baza solidaritii dintre ele este misiunea de baza a Uniunii Europene. 2.3 OBIECTIVE PRINCIPALE: - sa promoveze progresul economic si social (piaa unica a fost stabilita n 1993; moneda unica a fost lansata n 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin ajutorul unanitar ctre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, aciunea n crizele internaionale; de asemenea, prin poziii comune n cadrul organizaiilor internaionale); - sa introduc cetenia europeana (care nu va nlocui cetenia naionala, ci o va completa si va conferi un numr de drepturi civile si politice cetenilor europeni); - sa extind zona libertii, securitii si justiiei (legat de operaiunile de pe piaa interna si, mai ales, de libertatea de micare a persoanelor); - sa pstreze si sa ntreasc legislaia UE existenta (ntreaga legislaie adoptata de instituiile europene, mpreuna cu tratatele fundamentale).

16

Capitolul I Uniunea Europeana. 2.4 STATELE MEMBRE: Tratatul de la Paris a fost semnat de sase state: Frana, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, ce au constituit nucleul de baza al Uniunii Europene de astzi. Dup 1951, n patru valuri succesive de extindere, UE a ajuns la 15 membri: 1973 Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981 - Grecia; 1986 - Spania si Portugalia; 1995 Austria, Finlanda si Suedia. 2.5 INSTITUTII ALE UNIUNII EUROPENE: Parlamentul European: este forul democratic al popoarelor europene, ai crui membri sunt alei prin vot universal direct, din cinci n cinci ani. Funciile primordiale ale Parlamentului European sunt de a participa la procesul de adoptare a legislaiei UE si de a controla activitatea Comisiei Europene. Membrii lui se ntlnesc n sesiuni plenare o sptmna pe luna la Strasbourg, care a fost confirmat ca sediul definitiv al Parlamentului European. Membrii Parlamentului European se ntlnesc, de asemenea, n sesiuni de scurta durata la Bruxelles, unde se afla birourile permanente ale comisiilor si birourile deputailor. Secretariatul Parlamentului European se afla la Luxemburg. Membrii Parlamentului European sunt grupai n funcie de partidele politice crora le aparin si nu n funcie de naionalitate. Consiliul Uniunii Europene: este principala instana de decizie a Uniunii Europene, format din reprezentanii guvernelor tarilor membre. Exista cte un Consiliu de Minitri, alctuit din minitrii de resort ai statelor membre, pentru fiecare din domeniile vizate: agricultura, finane, educaia, afaceri generale sau externe. Reglementrile adoptate sunt obligatorii pentru toate statele membre si devin parte a legislaiilor naionale.

17

Capitolul I Uniunea Europeana. Comisia Europeana: este organul executiv al Uniunii Europene si este format din 20 de comisari, independeni de guvernele lor naionale, dar numii de ele. Comisarii sunt numii pentru un mandat de cinci ani, pentru ca mandatul fiecrei Comisii sa se desfoare n paralel cu perioada legislativa de cinci ani a Parlamentului European. Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles. Ca membru al acestui organ colectiv, fiecare comisar este responsabil de un anumit portofoliu sau ntr-un anumit domeniu politic, la fel ca un ministru ntr-un guvern. Comisia Europeana este condusa de un preedinte, n prezent aceasta funcie fiind ocupata de Romano Prodi (Italia). Rolul Comisiei Europene este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor fundamentale ale UE, de a propune legislaia comunitara, si, odat legislaia aprobata, de a asigura aplicarea ei. Comisia are puteri autonome substaniale, mai ales n privina politicii concurentei si n domeniul conducerii si administrrii politicilor comune pe domenii. Ea administreaz diferite fonduri si programe UE, inclusiv cele destinate sprijinirii tarilor din afara UE. Curtea Europeana de Justiie: din Luxemburg este Curtea Suprema a Uniunii Europene n domeniile n care se aplica legislaia UE. Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii, ceea ce nseamn ca articolele tratatelor de baza si legislaia ce decurge din ele devin parte a legislaiei naionale a statelor membre. Pentru a fi aplicate, aceste articole trebuie sa fie interpretate clar, fapt ce confer Curii Europene de Justiie un rol foarte important. Tratatele de baza au fcut la legislaia UE sa prevaleze n fata legislaiei naionale. Curtea de Conturi Europeana: verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii n vederea unei bune gestionari a bugetului european. Banca Centrala Europeana: definete si aplica politica monetara europeana. Ea coordoneaz operaiunile de schimb si asigura buna funcionare a sistemelor de plata.

18

Capitolul I Uniunea Europeana. Comitetul Regiunilor: vegheaz la respectarea identitii si prerogativelor regionale si locale. Este consultat obligatoriu n chestiuni ce in de politica regionala, mediu si educaie. Banca Europeana de Investiii: este instituia financiara a UE care finaneaz proiecte de investiii pentru a contribui la dezvoltarea echilibrata a Uniunii. Ombudsman-ul european: poate sa fie sesizat de orice persoana fizica (ceteni) sau morala (instituii, ntreprinderi) din UE, care se considera victime ale unor aciuni greite ale instituiilor sau organismelor comunitare. Consiliul European a devenit cel mai nalt organ legislativ al UE, dei nu era prevzut n tratatele fundamentale ale Uniunii. Uniunea Europeana sau Consiliul European nu trebuie sa fie confundate cu Consiliul Europei de la Strasbourg (Consiliul Europei este o organizaie interguvernamentala, n timp ce UE este o comunitate de state; cele 15 state membre UE fac parte din Consiliul Europei, alturi de alte 28 de tari ce nu sunt membre UE). Consiliul European a fost creat n 1974, cnd efii de stat si de guvern au hotrt sa se ntlneasc n mod regulat, mpreuna cu minitrii lor de externe, cu preedintele si cu un vicepreedinte al Comisiei Europene. Statutul Consiliului European a fost definit n Tratatul de la Maastricht din 1993: Consiliul European va oferi Uniunii Europene dinamismul necesar dezvoltrii sale si va defini liniile politice generale ale acesteia". 2.6 SIMBOLURI ALE UNIUNII EUROPENE: Drapelul Uniunii Europene a fost adoptat n anul 1986 de Consiliul European: pe un fond azuriu sunt 12 stele aurii n cerc, ce reprezint uniunea popoarelor Europei. Numrul de stele este fix, 12 fiind un simbol al perfeciunii. Imnul UE este Oda Bucuriei", de la finalul Simfoniei a 9-a de Ludwig van Beethoven. Este folosit ncepnd cu anul 1986.

19

Capitolul I Uniunea Europeana. Ziua Europei, 9 mai, a fost stabilita pentru a marca data de 9 mai 1950, cnd ministrul francez de externe, Robert Schuman, a propus crearea Comunitii Europene a Crbunelui si Otelului - propunere vizionara care cimenta reconcilierea franco-germana si care a condus la Uniunea Europeana de astzi. Aceste trei simboluri exemplifica entitatea politica a Uniunii Europene. 2.7 TRATATELE EUROPENE. SCURT ISTORIC: 9 mai 1950: La iniiativa negociatorului francez Jean Monnet, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus (avnd acordul cancelarului german Konrad Adenauer) crearea unei Comuniti Europene a Crbunelui si Otelului (CECO), sub controlul unei autoriti independente, care sa administreze piaa n domeniu. Scopul iniial al acestei Comuniti: evitarea greelilor trecutului si stabilirea unor asemenea relaii ntre fotii inamici europeni care sa mpiedice pentru totdeauna posibilitatea unui nou conflict. Iniiativa a fost mbriat cu cldura att de Frana si Germania, ct si de Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg. Tratatul de la Paris privind crearea CECO (sau Piaa Comuna") a fost semnat n aprilie 1951. 25 martie 1957: Semnarea Tratatului de la Roma n urma cruia, alturi de CECO, a fost creata Comunitatea Economica Europeana (CEE) si, de asemenea, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom). De acum ncolo se va vorbi despre Comunitile Europene (CEE, CECO si Euratom) sau, generic, despre Comunitatea Europeana. Odat cu extinderea ariei de competente, acest Tratat a stabilit instituiile si mecanismele de luare a deciziilor, prin care vor fi exprimate att interesele naionale, ct si punctul de vedere al Comunitii Europene. 1 ianuarie 1973: Prima lrgire a Comunitii Europene (cu Danemarca, Irlanda si Marea Britanie), proces care a continuat si continua, n prezent fiind vizate pentru aderare tari est-europene si mediteraneene (13 candidate, inclusiv Romnia).

20

Capitolul I Uniunea Europeana. 17 februarie 1986: Semnarea Actului European Unic, la Luxemburg si Haga, document ce leag obiectivul unei piee interne integrate cu cel privind realizarea coeziunii economice si sociale. 1 noiembrie 1993: semnarea Tratatului de la Maastricht, prin care Comunitatea Europeana, organizaie n principal economica, a devenit Uniunea Europeana (UE). UE se bazeaz pe trei piloni: nti, procedurile instituionale tradiionale ce guverneaz activitatea Comisiei Europene, a Parlamentului European, a Consiliului European si a Curii Europene de Justiie n domenii precum piaa interna a UE si politicile comune; ceilali doi piloni implica prerogativele statelor membre si cooperarea dintre ele n domenii precum, pe de o parte, politica externa si de securitate si, pe de alta parte, afacerile interne - n probleme ca imigraia si politica de azil, politia si justiia. Tratatul de la Maastricht a decis, de asemenea, realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) la 1 ianuarie 1999 si adoptarea graduala, n funcie de ndeplinirea unor criterii stricte de ctre tarile membre, a monedei unice europene Euro. 1 mai 1999: Semnarea Tratatului de la Amsterdam. Acesta are patru obiective principale: plasarea problemei locurilor de munca si a drepturilor cetenilor n centrul preocuprilor UE (o Europa sociala); depirea ultimelor obstacole privind libertatea de micare a persoanelor si ntrirea securitii; prezentarea unei voci unice a UE n problemele mondiale; eficientizarea structurii instituionale comunitare n vederea extinderii Uniunii Europene. 26 februarie 2001: Semnarea Tratatului de la Nisa, document adoptat la reuniunea europeana la nivel nalt (n engleza - summit, n franceza - sommef) din acest ora francez, ce s-a desfurat n zilele de 7, 8 si 9 decembrie 2000. Acest tratat, denumit al extinderii", definitiveaz reforma instituionala a Uniunii Europene, stabilind, totodat, trecerea la o extindere treptata a UE, ncepnd cu anul 2003.

21

Capitolul I Uniunea Europeana. 2.8 Lrgirea Uniunii Europene: Uniunea Europeana a lansat n anul 1998, n mod oficial, procesul extinderii sale ctre tarile din Europa Centrala si de Est si din zona mediteraneeana, odat cu deschiderea negocierilor pentru aderare. Acest proces este considerat unul dintre cele rnai importante oportuniti ale UE pentru secolul XXI. Este vorba despre sarcina istorica de a desvri integrarea europeana prin mijloace panice, extinznd zona stabilitii si prosperitii prin primirea de noi membri. Statele candidate sunt n numr de 13: Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romnia, Republica Slovaca, Slovenia, Ungaria - care au nceput negocierile de aderare - si Turcia. UE a ncheiat, de-a lungul anilor, acorduri de asociere, ce au creat baza legala pentru relaiile bilaterale dintre tari europene nemembre si UE. Faza negocierilor de aderare a fost nceput n martie 1998 cu sase state: Cipru, Republica Ceha, Estonia, Polonia, Slovenia si Ungaria. Ulterior, la surnmit-ul european de la Helsinki din 12 decembrie 1999 au fost deschise negocieri de aderare cu alte sase tari: Romnia, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta. Negocierile urmresc, n primul rnd, ndeplinirea criteriilor pentru aderare, stabilite cu ocazia Consiliului European de la Copenhaga din 1993. Atunci s-a decis ca aderarea va avea loc imediat ce o tara candidata va fi capabila sa-si asume obligaiile de membru plin, prin ndeplinirea condiiilor politice si economice necesare". Potrivit criteriilor de la Copenhaga", pentru a deveni membru UE, o tara candidata trebuie sa fi realizat: - stabilitatea instituiilor ce garanteaz democraia, statul de drept, drepturile omului si protecia minoritilor; - existenta unei economii de piaa funcionale, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si forelor pietii din interiorul Uniunii Europene.

22

Capitolul I Uniunea Europeana. - capacitatea de a ndeplini obligaiile de membru UE, inclusiv cele privind obiectivele uniunii politice, economice si monetare; - condiiile de integrare prin ajustarea structurilor sale administrative, transpunerea legislaiei Uniunii Europene n legislaia naionala (adoptarea acquis-ului comunitar) si aplicarea ei prin structuri administrative si juridice adecvate. In funcie de ndeplinirea acestor criterii, Comisia Europeana prezint rapoarte regulate asupra progreselor realizate de fiecare tara candidata n procesul de aderare. De ntreaga problematica a lrgirii UE se ocupa un comisar european, ce are n subordine un directorat general. Actualul comisar european pentru extinderea UE este Guenter Verheugen (Germania). 2.9 OBIECTIVUL ROMANIEI DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA: a. Importanta aderrii la UE: Romnia este interesata sa se integreze n structurile comunitare europene innd cont de fora si coerenta UE n plan politic, economic si social, fapt de natura sa confere stabilitate si securitate. Aspiraia tarii noastre de a adera la UE este expresia identitii de valori si idealuri, a vocaiei sale de tara democrata ce aparine, prin cultura si civilizaie, spaiului unic european. b. Avantajele aderrii pentru Romnia, n ansamblu, sunt multiple: - beneficiul apartenenei la o mare familie de naiuni; - securitatea pe care aceasta apartenena o confer; - avantajul participrii la cea mai mare piaa unica din lume; - oportunitile legate de creterea economica; - crearea de locuri de munca; - accesul la Fondurile structurale destinate regiunilor mai puin prospere ale UE (att de benefice, de exemplu, pentru tari ca Irlanda si Portugalia).

23

Capitolul I Uniunea Europeana. c. Avantajele aderrii pentru ceteni sunt, si ele, semnificative: - mbuntirea continua a calitii vieii; - standarde nalte privind protecia mediului; - condiii optime n sistemul de ngrijire a sntii; - protecie sociala si sigurana la locul de munca; - dreptul de a calatori si de a se stabili n orice stat membru; - protecie consulara si diplomatica din partea altui stat membru, cnd viziteaz tari dinafar UE; - cetenia europeana o completeaz pe cea naionala, nu o nlocuiete. d. n perspectiva aderrii n structurile comunitare europene, obiectivele majore ale Romniei vizeaz: - consolidarea sistemului democratic si a instituiilor democratice; - crearea unui climat economic si social care sa confere maximum de beneficii cetetenilor - eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piaa; - ntrirea cooperrii politice, economice si culturale cu statele membre UE si cu tarile candidate; - consolidarea statutului Romniei pe scena europeana si internaionala n termeni de stabilitate si securitate. e. Istoricul relaiilor cu UE: Romnia a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European) pe data de 1 februarie 1993. Acest Acord, intrat n vigoare la 1 februarie 1995, statueaz cadrul juridic si instituional al raporturilor Romniei cu UE, avnd ca obiectiv fundamental pregtirea aderrii la Uniunea Europeana. Cererea oficiala de aderare la UE a fost naintata la 22 iunie 1995. In iunie 1999, Romnia nainteaz Programul National de Aderare la Uniunea Europeana.

24

Capitolul I Uniunea Europeana. Consiliul European de la Helsinki din 12 decembrie 1999 a decis nceperea negocierilor de aderare cu toate statele candidate, inclusiv Romnia. Aceste negocieri ncepuser n martie 1998 cu numai sase tari candidate. La 28 februarie 2000, Romnia a nceput efectiv negocierile de aderare la cinci capitole din acqu/s-ul comunitar: tiina si cercetare, educaie si formare profesionala, ntreprinderi mici si mijlocii, relaii externe, politica externa si de securitate comuna. Ca urmare a propunerii Comisiei Europene, la 25 mai 2000 s-a convenit nchiderea provizorie a negocierilor cu Romnia la cele cinci capitole. In semestrul II 2000 au fost deschise negocierile la patru capitole: statistica, culturaaudiovizual, telecomunicaii si politica n domeniul concurentei. Alte capitole de negociere au fost deschise n anul 2001: pescuit, libera circulaie a capitalului, dreptul societilor comerciale, transporturi, uniunea vamala (semestrul l 2001), impozitarea, politici sociale, protecia consumatorilor si a sntii (semestrul II2001). Au fost nchise provizoriu negocierile la capitolele statistica (semestrul II 2000), pescuit (semestrul l 2001), protecia consumatorilor si dreptul societilor comerciale (semestrul II2001). In luna martie 2002, Romnia avea deschise 17 capitole de negociere cu Uniunea Europeana, din care 9 au fost nchise provizoriu. Potrivit deciziei Comisiei Europene, ncepnd cu 1 ianuarie 2002, cetenii romni, posesori de paapoarte valabile, pot calatori fr vize, pentru o perioada de scurt sejur, n tarile Spaiului Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia).

25

Capitolul II Romania, starea de fapt. II. ROMANIA, STAREA DE FAPT 1. FUNCTIONARUL PUBLIC ROMAN 1.1. NOTIUNEA DE FUNCTIONAR PUBLIC: n administraia public nu exist adevruri universale. Funcionarul public contemporan trebuie s ia n considerare toate metodele existente pentru a corespunde cerinelor unei agenii publice moderne. n general, administraia public reprezint un sistem circular. Fiecare metod are neajunsurile sale, pentru lichidarea crora snt necesare diferite metode. n Legea serviciului public sa fixat dreptul ceteanului de a se ncadra n serviciul public, indiferent de naionalitate, ras, sex, apartenen de partid, confesiune religioas etc. n al doilea rnd, sa determinat cercul de persoane la care se refer noiunea de "funcionar public"! Aceasta este foarte important innd cont de faptul c n serviciul "statutul se afl i ministrul, i nvtorul, i medicul, i nsoitorul de vagon de Ia calea ferat. Dar, dup cum se tie, ntre aceste grupuri de persoane exist mare diferen n ce privete coninutul muncii lor. De aceea n legea dat se rsfrnge numai asupra acelor funcionari, care ocup funcie de stat remunerat i care dispun de ranguri i grade stabilite n conformitate cu principiile prezentei legi" (art.1). Prin urmare, astfel de specialiti, cum ar fi medicii, nvtorii, colaboratorii tiinifici nu vor fi atribuii Ia categoria de funcionar public, numindu-i pur i simplu funcionari, de rnd cu alte persoane angajate n organizaii nestatale. Acest lucru se argumenteaz prin faptul c dac-i vom include n categoria de funcionari publici pe toi funcionarii organizaiilor de stat, se va terge hotarul dintre activitatea gestionat de stat i cea a specialitilor din economia naional, din sfera social-cultural, precum i dintre serviciul public i celelalte servicii existente n societate.

26

Capitolul II Romania, starea de fapt. Credem c atare clasificare nu este cea mai potrivita, pentru c n multe ri noiunea de "funcionar public" are alt semnificaie. Dar pentru perioada data poate c e justificat. Fac excepie de la regul sus-numit (adic cine poate fi considerat funcionar public) i persoanele fizice care alctuiesc organele reprezentative ale statului deputaii Parlamentului i consilierii locali care nu au calificativul de funcionari publici pentru c ei snt reprezentanii rii, judeului, satului (comunei) i pentru c prin activitatea nepermanent, limitat n timp, pe care desfoar, prin modul de lucru numai n sesiuni i prin alte trsturi se deosebesc de funcionarii publici. Deci funcionarii publici snt persoanele fizice, cetenii care dein, n condiiile legii, funcie public ntr-un serviciu public al comunei, oraului, judeului, municipiului. Clasificarea funcionarilor publici: Pentru clasificarea funcionarilor publici se vor lua n considerare anumite criterii: A) gradul de instruire profesional: Exist funcionari cu studii superioare, liceale sau medii generale. Se au n vedere aici studiile pe care le cere funcia public i nu acelea pe care le are persoana fizic. Cu prere de ru, la noi, n etapa dat, nu se prea tine cont de faptul care funcii publice cer anumite studii superioare i care studii liceale. De aceea nu snt rare cazurile cnd unele funcii care trebuie s fie ocupate de persoane cu studii liceale le ocup persoane cu diploma de absolvire a unei instituii de nvmnt superior sau invers.

27

Capitolul II Romania, starea de fapt. B) Natura funciei: Aici avem funcionari cu funcii de conducere i funcionari cu funcii executive. Funcionarii cu funcii executive, la rndul lor, se mpart n dou categorii de funcionari cu funcii executive pe grade profesionale i funcionari cu funcii executive pe trepte profesionale Deosebirea dintre cele dou subdiviziuni este determinat de faptul c pentru ocuparea funciilor executive pe grade profesionale se cer studii superioare, iar pentru funciile executive pe trepte profesionale se cer studii liceale sau numai medii generate. n corespundere cu instruirea profesional, rezultatele muncii i ale atestrii efectuate n modul stabilit de legislaie, se realizeaz succesiv trecerea funcionarului public, inclusiv la rugmintea lui, ntr-un alt grad de calificare. Gradul de calificare l confer autoritatea public ce a angajat funcionarul. Conferirea gradului se consemneaz n carnetul de munca al funcionarului. 1.2. ROLUL FUNCTIONARILOR PUBLICI: O analiz mai profund a funciei publice dintr-un ir de ri ne demonstreaz c rolul pe care l joac funcionarii publici are multe afiniti, dar i unele deosebiri. n acest context se preteaz un comentariu scurt via-a-vis de unele aspecte ale rolului funcionarilor publici din Marea Britanie, i anume: tradiia de anonimat, principiul care prevede c sarcina principala a funcionarului este de a implementa programele publice aprobate de ministere. Tradiia de anonimat decurge din situaia c numai ministrul e responsabil pentru lucrul ministerului su. El e apreciat pentru tot ce e reuit n minister i denigrat pentru ceea ce e sub nivel. El e responsabil n fata parlamentului pentru activitile ministerului i nu se va eschiva de la aceast responsabilitate dnd vina pe funcionarii si permaneni.

28

Capitolul II Romania, starea de fapt. Principiul const n faptul c dnii se afl n serviciul lui i ndeplinesc instruciunile lui nemijlocite. Dar mai la concret, dup prerea noastr, acest principiu are un element nu prea real. Minitrii nu pot cunoate direct toate activitile multilaterale ale ministerului i deseori acetia se posteaz pe poziiile de aprtori ai aciunilor ntreprinse de funcionarii lor publici, dup cum acestea i sau interpretat de ctre funcionari, rolul ministrului reducndu-se doar la purttor de cuvnt. Un ministru nou se poate confrunta cu responsabilitatea pentru deciziile luate nainte de numirea sa i obligaia lui este de a le justifica chiar i n cazul n care personal nu le accepta pe deplin, ns, principiul e operaional. Aceast tradiie de anonimat n administraia public din Marea Britanie se refer i la alte ri, avnd rdcini adnci i, de obicei, se respect de ctre minitri, consilierii lor i de alte persoane din guvern. De exemplu, muli jurnaliti cunosc numele oficialitilor de vaza, dar nu le publica. Purttorii de cuvnt din partea diferitelor grupuri se afla pe aceeai poziie, chiar dac rmn decepionai de rezultatul negocierilor. Ei tiu numele funcionarilor responsabili de negocieri, dar nu-i critic n public pe ultimii, ci pe ministru. Dac lucrrile decurg extrem de prost, se admite critica publica a funcionarilor publici printr-o procedur special sau de ctre ministrul vizat, dar aceasta se ntmpl foarte rar. Este important de menionat faptul c principiul imparialitii administrrii publice din Anglia conduce la anumite limitri ale activitii politice a funcionarilor publici. Poziia curent e c personalul din Funciile mai superioare nu va lua parte la nici aciune politic de nivel naional, cu excepia participrii la alegeri i se poate implica n activiti politice de nivel local numai cu permisiunea ministrului respectiv. Personalul cu anumite funcii clericale nu are dreptul de ai nainta candidatura pentru alegeri n Parlament, dar se poate implica naintea aciunii publice n msura n care i permit regulamentele ministerelor. Aceste par a fi antidemocratice. Aa ceva se poate ntlni n fiecare ar.

29

Capitolul II Romania, starea de fapt. Dac e s ne referim la ocupaia cotidian a funcionarilor publici, dup cum ne demonstreaz tiina administrrii i practica administrrii publice din diferite ri, observaiile personale acumulate timp de muli ani i trecute prin prisma cerinelor zilei ne fac s credem c un funcionar public trebuie s corespunda mai multor cerine, adic s ndeplineasc mai multe roluri. Le vom enumera pe cele mai principale: - Organizator. Un bun organizator trebuie s posede multe caliti personale i, neaprat, cunoaterea principiilor de administrare. Astfel poate construi structur adecvat organizaiei. - Lider. Reprezint baza behaviourist (de la englezescul "behaviour" comportament) a administrrii. - Patolog. Pune diagnosticul "mbolnvirii" de birocratism i poate trata aceasta boal. - Politician. tie cum s obin susinerea politic pentru programul su i s se menin ntr-un mediu de interese competitive. - Specialist analitic de decizii. tie s estimeze consecinele deciziilor luate i valoarea lor financiar. - Promotor. Cunoate avantajele puterii i tie cum s le aplice. - Savant. Poate argumenta tiinific necesitatea adoptrii unor sau altor decizii cu scopul asigurrii reformelor necesare. - Susintor al schimbrilor. tie cum s foloseasc dezvoltarea organizaional pentru a utiliza la maximum resursele umane din agenia sa. - Internaionalist. Cunoate importana condiiilor locale pentru administrare. - Reformator. Poate prezice inconvenientele viitoare i tie a pregti organizaia pentru ele.

30

Capitolul II Romania, starea de fapt. Aceste i alte roluri pot fi ndeplinite datorit acumulrii cunotinelor prin intermediul studierii teoriei i practicii administrrii publice. Funcionarul public consider c principiile administrrii concentrate n acest "cerc" constituie birocraia. Birocraia devine rigid. Rigiditatea poate fi tratat prin ncadrarea birocraiei la procesul politic, ns birocraia politic denot tendina spre accesul special la luarea de decizii n administrare. Astfel se creeaz subguvernele. Pentru a obine rezultate, organele i centralizeaz puterea prin intermediul unui sistem de planificare i control. tiina administrrii conduce la un program adecvat, care ar folosi forme flexibile de organizare i ar crea loc pentru behavioritii, care ncearc s produc unele reforme ale instituiilor prin metoda dezvoltrii organizaionale. Reforma Guvernului implic necesitatea unei stri decisive, n care discreia administrativ se substituie prin instruciuni, ce, la rndul lor, conduc la discuii despre separarea politicii de administrare, generindu-se principiile generale. Chiar i revoluionarii politici revin la principiile administrrii. Cercul sa nchis. Acesta e unul din multele scenarii posibile. ntr-un organism complex are loc suprapunerea simultan a mai multor cercuri de administrare. n prezent, profesia funcionarului public se afl n faza de tranziie. Ea a acumulat un "depozit" enorm de cunotine n ultimii 30 de ani acest "depozit" imprima administrrii publice varietate i mobilitate. n calitate de obiect de studiu, administraia public amintete reedina Collyer, cas de crmid din timpurile victoriane din New York, care aparinea unor excentrici bogai: Landdi i Homer Collyer. Aceti doi frai nu aruncau niciodat nimic. Dup moartea lor, n 1947, poliia a scos din casa 120 tone de obiecte agonisite timp de muli ani, inclusiv 14 piane mari, 5000 cri i colecie de ziare nvechite de 30 de ani. Acest exemplu de acumulare exagerata a fost desemnat prin termenul "collyerism" i ntreag generaie de mame, cnd i certau copiii c nu-i fac ordine n odi, le spuneau c acetia seamn cu fraii Collyer.

31

Capitolul II Romania, starea de fapt. Actuala administrare public sufer de sindromul Collyer, cu alte cuvinte: cum sa faci ordine n cas fr a arunca ceva ce poate fi eventual de folos. Nici metod, nici teorie i nici strategie, luate aparte, nu pot fi absolut satisfctoare. Administrarea public necesit toate metodele: e absolut neraional de aruncat la gunoi teorie sau strategie numai din considerentele c ele snt perimate sau ntructva contradictorii. n acelai timp, administraia public are nevoie de elementara ordine n afaceri, de teorie cluzitoare. Cu prere de ru, toate teoriile folosite n trecut n administrarea public snt prea depite pentru a rezolva problema. Dac ns administrarea public va nceta cutrile unei teorii eseniale, potenialul acestei tiine se va reduce evident. 1.3. DREPTURILE SI OBLIGATIUNILE FUNCTIONARILOR PUBLICI: O perioad ndelungat, funcionarii au fost supui unor regimuri restrictive, dat fiind specificul misiunii lor de a servi statului. Actualmente, acest specific este n atenuare progresiv, remarcndu-se o tendin evident de a terge diferena dintre funcionari i restul cetenilor. Dup cum funcionarii publici au obligaii fa de serviciul public, la fel ei au i drepturi respective. Drepturile i obligaiunile funcionarilor publici se divizeaz n dou mari categorii: A) Drepturi i obligaiuni cu caracter general pe care le au toi funcionarii publici; B) Drepturi i obligaiuni speciale, pe care le au numai anumite categorii de funcionari publici; Ne vom opri mai detaliat la drepturile pe care le au toi funcionarii publici.

32

Capitolul II Romania, starea de fapt. Funcionarul public are dreptul: a) s examineze probleme i sa ia decizii n limitele mputernicirilor sale; b) s solicite, n limitele competenei sale, i s dispun de informaia necesar de la alte autoriti publice, precum i de la persoane fizice i juridice, indiferent de forma de proprietate i tipul de organizare juridic; c) s se perfecioneze profesional; d) s avanseze la serviciu corespunztor pregtirii lui profesionale, capacitilor intelectuale, rezultatelor atestrii, contiinciozitii n exercitarea atribuiilor n cazul n care particip la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior; e) s-i cunoasc drepturile i obligaiunile de serviciu; f) sa fie remunerat conform funciei, pregtirii profesionale i experienei sale de munc; g) s se asocieze la sindicate i sa participe la activitatea lor n afara orelor de program; h) s beneficieze de protecie juridic, n corespundere cu statutul su. Printre drepturile fundamentale ale funcionarilor publici, evideniem: a)dreptul la protecie juridic; b) drepturi financiare(dreptul la remunerare, la indemnizaii speciale, la asigurare social, la pensie de btrnee); c) dreptul la stabilitatea postului (acest drept constituie n acelai timp i un avantaj fa de salariaii din sectorul privat. n principiu, funcionarul este numit pentru toat cariera sa (n Germania, el este numit pe via), cu excepia

33

Capitolul II Romania, starea de fapt. cazurilor de demisie sau destituire, sanciunea cea mai grav, care poate fi aplicat doar n urma unei proceduri disciplinare. Funcionarilor le snt garantate libertatea de opinie, libertatea de exprimare (cu condiia respectrii principiului neutralitii i a obligaiei de rezerv), libertatea de asociere, libertatea sindical, dreptul la grev. Obligaiunile funcionarului snt urmtoarele: s execute la timp i calitativ deciziile autoritilor publice n problemele ce in de competena lui; s dirijeze, n cunotin de cauz, sectorul de munc ncredinat, s manifeste iniiative i perseveren, s asigure ndeplinirea necondiionat a sarcinilor ce stau n faa autoritii publice; s respecte cu strictee drepturile i libertile cetenilor; s se cluzeasc n exercitarea atribuiilor de legislaia n vigoare, s fie obiectiv i imparial, sa nu dea dovad de tergiversari i birocratism; s examineze la timp propunerile, cererile i plngerile cetenilor n domeniul activitii sale de serviciu, n conformitate cu legislaia; s studieze opinia public i s in cont de aceasta n activitatea sa; s pstreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege, precum i informaiile despre ceteni de care ia cunotin in exercitarea atribuiilor, respectnd legislaia. Nu se permite, conform legii, nici acceptarea de daruri i alte servicii din partea agenilor economici i cetenilor pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu, cu excepia semnelor de atenie simbolice, recunoscute conform normelor de politee i ospitalitate. Funcionarul public nu are dreptul s plece n delegaii peste hotare din contul persoanelor juridice sau ai cetenilor, s aib conturi n bnci din strintate.

34

Capitolul II Romania, starea de fapt. Obligaiile membrilor serviciului public decurg din misiunea lor de a servi interesului general. n primul rnd, ei trebuie s respecte o serie de obligaii profesionale propriu-zise, care trebuie realizate n exerciiul funciei; n al doilea rnd, ei snt datori s ndeplineasc unele obligaii ce afecteaz comportamentul lor personal. Obligaii profesionale: - Obligaia de a servi, adic obligaia de a executa sarcinile ce-i snt ncredinate. Un element al acestei obligaii este datoria de a ndeplini personal sarcinile conferite. Obligaia de a servi implic de asemenea datoria de supunere ierarhic, adic de a respecta ordinele superiorilor ierarhici (fie c este vorba de ordine individuale sau de indicaii generale), dar i datoria de a se supune legilor i regulamentelor. Totui, dac subordonatul primete un ordin ce conine grave elemente de ilegalitate i care compromite interesul public, funcionarul este obligat s nu execute acest ordin. - Exercitarea exclusiv a funciei (obligaie instituit n unele ri). Funcionarul trebuie s-i exercite funcia personal i n mod continuu. Din aceast obligaie reiese principiul interdiciei cumulului unei funcii publice cu o activitate privat. - Discreie profesional i secret profesional. Obligaia de discreie profesional interzice de a revela, fr autorizaia autoritii superioare, faptele, informaiile, documentele de care agentul a luat cunotin n exerciiul funciei sale. Tot ce ine de funcionarea intern a administraiei trebuie s fie confidenial. Evident, aceast obligaie nu trebuie s limiteze aplicarea principiului transparenei administrative. Informaiile ce se cer a fi pstrate n secret nu snt doar cele calificate explicit ca secrete, ci toate informaiile pe care agentul le-a aflat n exerciiul funciei sale. Interdicia de a divulga secretul profesional este general i absolut, cu o singur excepie. Este vorba de teoria secretului profesional destinuit, care oblig agenii publici

35

Capitolul II Romania, starea de fapt. s mprteasc informaiile confideniale colegilor sau superiorilor ierarhici atunci, cnd acest lucru este necesar pentru buna funcionare a serviciului. - Obligaia de rezerv. n exerciiul funciei, funcionarul trebuie s fac abstracie de opiniile sale politice sau religioase. El trebuie s fie neutru i imparial. - Obligaia de perfecionare profesional, care poate fi realizat prin formarea continu. Obligaii ce afecteaz comportamentul personal al funcionarului: - Obligaii specifice: obligaia de reedin (pentru ambasadori, militari, de exemplu), obligaia de a cere autorizaie de cstorie (n Frana, de exemplu, pentru militarii jandarmeriei). - Obligaii generale. Funcionarul trebuie s aib, n viaa sa personal, un comportament ce nu compromite reputaia administraiei. El trebuie s dea dovad de demnitate, disciplinar. Funcionarului public i se interzice s participe la grevele care perturbeaz activitatea autoritilor publice respective, de a crei activitate depinde asigurarea societii cu bunuri i servicii de importan vital. n genere, statutul juridic al funcionarilor publici este menit s sporeasc interesarea lor moral i material, s le creeze condiii necesare pentru exercitarea funciilor de serviciu, sa garanteze drepturile i asistena social adecvat pentru acei care i au consacrat viaa slujirii statului i poporului. probitate, onestitate, dezinteres, discreie, neutralitate, decen, simul responsabilitii. Nerespectarea de ctre funcionar a acestor datorii este sancionat

36

Capitolul II Romania, starea de fapt. 2. CORUPTIA IN ADMNISTRATIA PUBLICA: Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de Ia datorie, corupia nseamn folosirea abuziva de ctre o persoana a funciei de intermediar sau de decizie pe care o ndeplinete, pentru a acorda celui care corupe sau comunitii de interese pe care acesta o reprezint, un avantaj economic sau administrativ, n schimbul unei sume de bani, a unor cadouri, a unor deplasri, excursii, concedii sau distracii sau a primirii unor proprieti. Tot corupie nseamn si folosirea de ctre o persoana a funciei sau poziiei sale publice, pentru a eluda sau evita ndeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obinerea n folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor funcii profesionale sau administrative. Corupia constituie o ameninare pentru democraie, pentru supremaia dreptului, echitii sociale si a justiiei, erodeaz principiile unei administraii eficiente, submineaz economia de piaa si pune n pericol stabilitatea instituiilor statale'. Dei exista nenumrate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns pn acum la o definiie universal valabila si unanim acceptata, care sa acopere toate actele si faptele posibile si care sa constituie n orice juridisdictie acte de corupie. Cu o istoric de mii de ani. ncepnd nc din antichitate, corupia reprezint unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, n acelai timp, extrem de rspndite n cadrul funcionarilor oficiali sau reprezentanilor alei ai comunitii. In ultimul secol, ca privete si comportamentul celor din domeniul privat. Interesul si ngrijorarea fata de acest fenomen au crescut si au avut loc reacii pe plan naional si internaional. Pentru prima oara n 1975 prin rezoluia 3514 Adunarea pcncrala a Naiunilor Unitn a abordat chestiunea practicilor corupte n tranzaciile comerciale internaionale si ca urmare au fhst adoptate o scrie de alte masuri de ctre organisme internaionale n legtura cu acest subiect.

37

Capitolul II Romania, starea de fapt. Un exemplu n acest sens este Programul de aciune mpotriva corupiei realizat n 1995 de ctre Grupul multidisciplinar de studiu al corupiei si supus aprobrii Comitetului Minitrilor Consiliului Europei n 1996, program care conine 4 capitole, primele trei ocupndu-sc de aspectele de drept civil, penal, administrativ si constituional iar cel de-al patrulea tratnd o serie de subiecte care, dei s-ar integra cu uurina ntr-unul din capitolele anterioare au un specific aparte si ca urmare sunt tratate separat: finanarea partidelor, activitatea de lobby, mass-mcdia si rolul ci n lupta mpotriva corupiei, activitile de cercetare, instruire si schimb de experiena n aceasta direcie. n Romnia, corupia nu este un produs nou al relaiilor sociale si economice aprute dup anul 1989. A existat si n timpul regimului totalitar, aspect care i confer elemente de continuitate n evoluia sa. Corupia este parte a unei categorii mai mari de infraciuni de natura economica si financiara care reprezint una din formele de criminalitate cele mai agresive din Romnia. Printre formele de agresiune a criminalitii economico-financiara se poate meniona creterea de peste 6 ori a numrului de infraciuni de natura economica n perioada 19901999 (de la 18.618 la 113.036^), creterea numrului infraciunilor de corupie si a numrului participanilor si apariia si incriminarea unor infraciuni noi (bancruta frauduloasa, evaziunea fiscala, deturnarea de fonduri, etc.). Perceptia populaiei asupra corupiei n administraia publica si n rndul funcionarilor n general. Rezultatele studiului privind Indicele de percepie a corupiei (IPC) pe anul 2001 realizat de Organizaia mondiala anticoruptie Transparency International si fcute publice prin Asociaia Romna pentru Transparenta (seciunea romna a acesteia) plaseaz Romnia pe locul 69, nregistrnd din nou o deteriorare pe scara IPC, de la 2,9 la 2,8 (pe o grila regresiva de la 10 la 0), fiind singura tara care negociaz aderarea la Uniunea Europeana si care se plaseaz la acest nivel.

38

Capitolul II Romania, starea de fapt. Conform clasamentului virtual ntocmit n cazul a 91 de tari, Romnia se plaseaz la egalitate de puncte, n domeniul corupiei, cu Venezuela, fiind devansata de tari ca Ghana, Thailanda, Filipine, Zimbabwe si Republica Moldova. Conform unui studiu recent realizat de Alina Mungiu-Pippidi, n tarile din Europa post-comunista, supravieuirea organizaiilor din perioada comunista si cultura motenit n administraie a fcut posibila nflorirea corupiei si nu reapariia sectorului de afaceri, fapt confirmat de altfel si de Barometrele de opinie publica realizate n aceasta zona12. Ca si n celelalte tari supuse regimurilor totalitare, administraiile locale din Romnia se aflau n 1990 la acelai nivel sau la niveluri apropiate de dezvoltare. Centralismul si egalitarismul au fost ns valori apreciate ani ndelungai chiar si dup cderea comunismului, n numele acestor valori, instituiile locale prost conduse si organizate au fost sprijinite prin devalizarea acelora care dovedeau randament, suplee si adaptare. Dei a fost un obiectiv prioritar declarat al tuturor guvernelor post-decembriste, modernizarea administraiei publice s-a fcut pn acum cu pai mici, rapoartele Uniunii Europene si Bncii Mondiale artnd frecvent ca Romnia a ntreprins cele mai puine masuri n vederea apropierii administraiei de ceteni si a creterii gradului de competenta, responsabilitate si transparenta a aciunilor ntreprinse. n vederea reducerii acestui handicap, autoritile centrale au adoptat n ultimii ani o serie de legi, decrete, hotrri si ordonane n numele unor valori pentru care s-au purtat serioase btlii politice: descentralizare, autonomie, privatizare, transparenta etc. Aplicarea acestor legi nu a avut efectul scontat. Unul dintre motive si poate cel mai important este acela ca modernizarea administraiei publice trebuie privita pe doua componente: instituionala si cultural-valorica. Paii ntreprinsi pn acum pentru reformarea administraiei din Romnia au vizat n principal prima componenta. S-au adoptat legi noi, s-au nfiinat noi structuri si departamente, s-au introdus noi programe de dezvoltare - toate copiind modele occidentale de succes.

39

Capitolul II Romania, starea de fapt. Cea de-a doua componenta, care presupune adoptarea unor noi mentaliti, unor seturi de valori, unor principii si norme care sa orienteze comportamentele n administraie, a fost de multe ori ignorata, considerndu-se ca oamenii vor reaciona favorabil la schimbrile structurale si i vor modela atitudinile cu relativa uurina. Obiectul studiului de fata l reprezint amploarea fenomenului corupiei n cadrul administraiei publice locale cu privire speciala asupra Municipiului Bucureti. Un motiv pentru care a fost ales Bucurestiul a fost legat de poziia pe care o are acesta fiind cel mai mare ora al tarii, locul unde se concentreaz resursele economice, unde exista un mare aparat al administraiei publice locale si, de asemenea, o interaciune complexa ntre sectorul privat si cel public att la nivel central ct si la nivel local. La nivelul anului 2000 a fost realizat un sondaj de opinie ntre locuitorii Capitalei, menit sa determine modul n care populaia percepe amploarea, frecventa, cauzele si caile de limitare a corupiei. Este important de precizat ca sondajul nu msoar nivelul real al corupiei, ci determina modul n care populaia Capitalei percepe acest fenomen. Eantionul fiind unul reprezentativ pentru populaia "normala" a Bucurestiului, sondajul este relevant n primul rnd pentru asa-numita "corupie mica" sau "de supravieuire". Dat fiind ca exista anumite categorii de instituii cu ai cror funcionari ceteanul mediu intra rar n contact (judectori, procurori, funcionari vamali, funcionari guvernamentali sau ai Grzii Financiare etc), nivelul corupiei este, ntr-o oarecare msura, subreprezentat n sondaj. Am fcut precizarea ca sondajul realizat este relevant pentru "corupia mica" sau "de supravieuire" pentru ca studiile care au avut ca obiect acest fenomen al corupiei au evideniat existenta mai multor tipuri de corupie. Exista aceasta "corupie de supravieuire", apoi "corupia administrativa" si - forma cea mai grava - "state capture"(capturarea statului de ctre grupuri de interese private).

40

Capitolul II Romania, starea de fapt. Sintagma "state capture" se refera la aciunile unor persoane, grupuri sau firme - att din sectorul public ct si din cel privat - ce sunt realizate cu scopul de a influenta n folos propriu coninutul unor legi, reglementari si al altor tipuri de acte guvernamentale, prin mecanisme netransparente. Institutiile de stat apte pentru a fi capturate prin mecanismele coruptiei pot apartine unor domenii foarte variate cel legislativ, executiv, judiciar sau unor agentii de reglementare. La randul lor, actorii implicati in procesul de capturare pot fi firme private, importanti oameni politici sau diverse grupuri cu interese bine definite. Numitorul comun al celor doua aspecte amintite institutiile prada si actorii il constituie obtinerea de avantaje din partea statului pentru un numar restarns de persoane, firme, sau sectoare de activitate, prin distorsionarea cadrului legislativ si normativ, cu costuri potential mari pentru societate in ansamblul ei. In timp ce "state capture" se materializeaz prin avantaje pentru anumite persoane sau grupuri din domeniul legislativului sau de reglementare, "corupia administrativa" se refera la distorsionarea intenionata a aplicrii legilor, normelor si reglementarilor existente pentru a crea avantaje unor actori - de stat sau nu, prin acordarea de ctiguri personale unor oficialiti, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente. Exemplul clasic al coruptiei administrative fl constituie bietul posesor de magazin care trebuie sa plteasc mita unui ir aproape nesfrit de inspectori oficiali pentru ca acetia sa treac cu vederea mici (sau mari) nclcri ale reglementarilor n vigoare. Dincolo de aceste forme, corupia administrativa mai cuprinde si deja imiliara "ungere", mita pltit m schimbul ctigrii unor licene, uurrii procedurilor vamale, ctigrii contractelor de achiziii publice, sau pentru acordarea prioritii la prestarea unei ntregi varieti de alte servicii guvernamentale, n sfrit, persoane oficiale de rang mai pot de-a dreptul redirectiona fondurile publice aflate sub controlul for n fotos financiar propriu sau pentru membrii familiilor lor. La rdcina acestui tip de corupie sta puterea pe care o au aceste persoane publice de a acorda scutiri prefereniale, de a stabili ordinea prioritilor n furnizarea serviciilor publice, sau de a aplica n mod discriminatoriu norme si alte reglementari.

41

Capitolul II Romania, starea de fapt. Pentru determinarea modului n care populaia Capitalei percepe amploarea fenomenului coruptiei, respondentilor li s-a cerut sa rspund la ntrebarea: " n ce msura considerai ca luarea de mita este rspndita n Romnia?" Opinia dominanta (84,4%) este aceea ca toi sau cei mai muli funcionari primesc mita (fig. 1). Peste 7% dintre respondenti au preferat o varianta de rspuns mai nuanata ("doar functionarii din anumite domenii iau mita") si au precizat urmtoarele domenii principale n care se manifesta luarea de mita:

42

43

Capitolul II Romania, starea de fapt. Administraia si sistemul de ngrijire medicala au fost indicate de ceteni ca fiind domeniile unde ponderea coruptiei este cea mai ridicata. Buna funcionare a administraiei publice este condiionata si de prevederile legale n domeniu. Cu ct acestea sunt mai clare si mai eficiente, cu att arbitrariul si nelegalitatea vor fi mai puin prezente n aciunile acesteia. Pe planul actelor normative, n privina administraiei publice locale, ultima reglementare n domeniu este cea din primvara anului 2001 cnd a fost adoptata legea administraiei publice locale, care vine sa nlocuiasc vechea reglementare din 1991 dat fiind ca legislatia existenta nu mai raspundea necesitatilor existente determinate de schimbarile intervenite in societate in ultimii ani. 3. POLITIZAREA FUNCTIEI PUBLICE: Programul de guvernare al cabinetului Nastase cuprindea un subcapitol privind depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea clientelismului politic, prin: respectarea Legii privind statutul functionarului public si aplicarea consecventa a principiului angajarii functionarilor publici exclusiv pe criterii de competenta profesionala; promovarea n functii publice numai pe criterii de performanta si de moralitate, n spiritul si pe baza legii;

Capitolul II Romania, starea de fapt.

44

gestionarea coerenta si corecta a carierei functionarului public prin salarizare corespunzatoare, stimularea si asigurarea unor conditii normale de lucru n scopul respectarii principiului stabilitatii si continuitatii n munca. Totusi, realitatea este departe de aceste intentii. La nceputul anului 2001, presa a semnalat iesirile publice ale unor lideri ai PDSR care anuntau cu nonsalanta schimbarea unor functionari publici. O pozitie extrem de interesanta a exprimat recent emisarul special al Comisiei Europene, Emma Nicholson, care afirma ca urmatoarele luni sunt cruciale pentru Romnia pentru ca Guvernul trebuie sa lupte mpotriva celor mai puternici inamici ai sai: crima organizata, coruptia institutionalizata si politizarea administratiei. Declaratia a fost reluata n acesti termeni pe canalele de televiziune si radio si este mica posibilitatea sa fi fost doar o remarca ntmplatoare. Cu toate acestea, nu exista nici o pozitie oficiala a Uniunii Europene fata de politizarea administratiei. Nici aquis-ul comunitar nu prevede o anumita reglementare, mergndu-se pe principiul best-practice. Dar pozitia doamnei Nicholson pare sa exprime ngrijorarea oficialilor europeni fata de acest aspect. Ar fi interesant de aflat care sunt sursele de informare pe care acest oficial lea folosit. Mai merita semnalat faptul ca, daca referirile la crima organizata si coruptia institutionalizata nu puteau deranja oficialii romnii pentru ca sunt realitati recunoscute, referirea la politizarea administratiei nu a trezit nici o reactie de adversitate din partea actualei puteri. n Romnia se vorbeste despre politizare si pesederizare a administratiei, spatiul public fiind, mai mult sau mai putin, obisnuit cu aceasta discutie. Dificultatea noastra consta n aceea ca o lucrare de acest gen nu poate folosi surse speculative.

Capitolul II Romania, starea de fapt. Pe de alta parte, o evidenta clara a schimbarilor efectuate n administratie este greu de realizat, dat fiind haosul care exista n acest moment n tinerea evidentelor. Un singur exemplu relevant: n decembrie 2000, juridic vorbind, unele ministere s-au desfiintat, 45

nfiintndu -se imediat apoi altele, cu numele schimbat, care le preluau atributiile. Personalul a fost preluat sau concediat (despre aceasta modalitate si legalitatea ei vom discuta n cele ce urmeaza) pe baza unor teste profesionale. Cei concediati trebuiau sa fie pusi la dispozitia A.N.F.P. Dar este posibil ca unii sa-si fi gasit un post de functionar public n alta institutie, fara a mai figura n evidentele Agentiei sau figurnd de doua ori. Evidenta exacta a schimbarilor este imposibil de realizat, chiar pentru institutiile abilitate. n aceste conditii, nu vreau dect sa trasez linii generale pe care le urmeaza acest proces de schimbare administrativa, fara a -i blama neaparat pe actualii detinatori ai puterii. 4. CONCLUZII: - n mod cert, schimbarea puterii politice a fost urmata de o schimbare administrativa majora. Chiar daca nu a fost principalul obiectiv, unul dintre scopurile acestei schimbari a fost debarasarea de o parte din vechii functionari. - Statutul functionarului public si -a dovedit numeroase carente cu aceasta ocazie, dar mai ales s-a vazut lipsa unor instrumente legislative si institutionale prin care sa fie aplicat eficient, chiar mpotriva vointei politice. - Totusi, existenta acestui statut a mpiedicat instalarea totala a arbitrariului politic, a dus la manifestarea unor scrupule si a protejat o parte dintre functionarii vizati.

Capitolul II Romania, starea de fapt. - Din datele mele, nu se poate vorbi (cu exceptia Presedintiei) despre un program coordonat de pesederizare. Este vorba mai degraba despre presiuni ale ierarhiei de nivel secund pentru ocuparea unor functii publice. Caracterul fortuit al procesului duce la schimbari hazardate. Cu alte cuvinte, exista cazuri n care membrii notorii ai partidelor din fosta guvernare au ramas n functii, fiind n schimb nlocuiti functionari nepartizani al caror post era dorit de altcineva. Acest caz nu constituie o regula ci este numai un argument pentru caracterul necoordonat al schimbarilor (nu este exclus ca dupa ce trece o perioada mai lunga de guvernare sa nceapa un proces coordonat, asa cum a fost nainte de 1996). 46

- Datele avute la dispozitie nu-mi permit sa concluzionez n mod riguros ca exista o pesederizare a administratiei. Totusi, este de presupus ca aceasta schimbare a urmat linii politice. - Exista o zona din corpul de functionari publici (functiile de conducere) care sunt vizati imediat dupa schimbarea politica. - Functionarii publici nu au internalizat valorile legate de noul lor statut (presupunem ca o buna parte din ei au fost numiti preferential de fosta coalitie). Aceasta poate explica de ce ei nu si sustin cu destula convingere drepturile. Miscarea sindicala nu are aderenta semnificativa. Strategia preferata de supravietuire n post pare a fi mai degraba obedienta individuala fata de noii sefi.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. III. DIMENSIUNEA FUNCTIEI PUBLICE IN TARILE EUROPENE. TENDINTE SI PROGRESE: 1.INTRODUCERE: Pentru a descrie dimensiunea funciilor publice trebuie s ne referim la bazele legale ale construciei funciei publice. n acest sens, ne putem concentra pe definiiile legale ale dimensiunii funciei publice, i pe observarea tendinelor din rile europene privind limitele pe care acestea le impun funciilor publice. n Europa exist dou grupuri de ri n care situaiile sunt diferite. Primul grup este constituit din ri cu tradiii stabile de funcii publice profesioniste, care sunt independente relativ de politic. Aceste ri sunt unele state membre ale UE i altele situate n aa numita zon economic european. Al doilea grup de ri sunt cele fost comuniste, unde nu exist distincii aparente ntre aparatul partidelor politice, administraia public i ideea de stat ca realitate independent. rile din a doua categorie face eforturi de a crea sisteme de funcie public pentru a se apropia de primul grup de state. 47

Exist ns i puncte comune ntre cele dou grupuri sus menionate. Problema cheie const n definirea responsabilitilor statului ntr-o lume n schimbare, n care legitimitatea tradiional a statului este pus la ndoial. Aceast necesitate este legat de dorina de a reduce costurile operaionale ale administraiilor publice, care sunt considerate oneroase i neeficiente.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Chestiuni privind rolul statului abund n rile europene. Noiunea de guvernare, provenind de la rile vorbitoare de limb englez, s-a dovedit destul de limitat. Nu exist o noiune comun de guvernare. n rile non-engleze, prevaleaz alte noiuni, cum ar fi cea de buna administraie. Putem s convenim ns c rolul principal al statului n societile democratice, cu economii de pia, are dou aspecte majore. Primul este de a furniza condiii i garanii egale pentru drepturile personale ale indivizilor, care se bazeaz pe o serie de drepturi fundamentale universal acceptate. Al doilea, statul trebuie s creeze un mediu de ncredere i predictibil pentru activitile economice ale indivizilor i entitilor legale. Acesta este unul din motivele pentru care domnia legii a devenit cheia unei bune guvernri. Nimeni nu pune la ndoial aceste dou aspecte; ceea ce e pus la ndoial n ultimul timp este al treilea rol al statului, cel de productor de servicii care s genereze bunstare. Criticii statului-bunstare pledeaz mai degrab pentru stat ca for mediatoare dect pentru un stat vzut ca for providenial. Voi prezenta acum o serie de ipoteze i apoi vom vedea dac acestea se confirm n cadrul discuiei noastre. 2. IPOTEZE DE LUCRU : Dimensiunea funciilor publice n statele membre UE a rmas neschimbat de la al doilea rzboi mondial, cu excepia Italiei i Danemarcei, care au redus dimensiunea funciilor publice n 1993 i 1969, respectiv, i Suedia, care a sporit numrul funcionarilor n 1970. 48

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Noile definiii ale sectorului public din anii 80 i 90 nu au avut un impact semnificativ asupra redefinirii funciei publice n aceste ri. Totui, aceste definiii au apropiat sarcinile i funciile atribuite statului. ncercrile tiinifice i politice de redefinire a responsabilitilor statului nu au determinat schimbri n dimensiunea funciilor publice, pentru c scopul principal al acestor eforturi a fost nu a fost de a redefini rolul funciei publice, ci de a reduce dimensiunea i costurile sale, pentru c sindicatele funcionarilor publici s-au opus unor asemenea schimbri. Abordrile formale pentru a delimita dimensiunea funciei publice, pe baza definiiilor juridice, sunt puse la ndoial de introducerea n administraiile publice a unor concepte privind personalul mprumutate din dreptul muncii. Aceasta poate s erodeze valorile tradiional atribuite funciei publice. n Europa de Est, eforturile de identificare a responsabilitilor statului s-au transformat n eforturi de construire a funciilor publice, avnd ca urmare crearea unor funcii publice de dimensiuni reduse, n ncercarea de a combina stabilitatea cu o administraie public puin costisitoare. Aceast combinaie este considerat important n procesul de tranziie care are loc n cadrul mprejurrilor economice dificile din aceste state. n Europa de Est, trei criterii de baz sunt combinate pentru a delimita funciile publice: a)deinerea puterilor de stat, b) calificrile necesare i c) separarea ntre politic i administraie. Aceste criterii definesc funciile publice i le disting de cele ne-publice.

49

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n Europa de Est, sunt puse bazele pentru construirea unei elite administrative, format n stilul birocraiei weberiene, sub autoritatea politicienilor alei. Trebuie luai n considerare doi factori: a) dimensiunea funciei publice redus la administraia central, b) o combinaie de elemente de carier (salarizare, promovare, instruire, stabilitate) i sisteme de funcii publice bazate pe posturi specifice (recrutarea pentru posturile specifice i posibilitatea ncheierii serviciului prin motive legale altele dect cele disciplinare). Pentru a testa aceste ipoteze, voi rezuma dimensiunea funciilor publice n statele UE lund n considerare redefiniiile sectorului public i rolul statului, pentru a verifica dac limitele funciei publice au fost afectate de a astfel de redefinire. Apoi voi continua cu descrierea unor definiii juridice formale ale funciei publice n anumite ri din Europa de Est, unde rolul tradiional al statului s-a modificat dramatic n ultimii 10 ani. Analiznd situaia statelor este-europene, este posibil s identificm criteriile pa care acestea le folosesc pentru delimitarea funciilor publice, . Aceast reflecie poate s ne ajute n nelegerea ipotezelor privind definirea dimensiunii funciilor publice n democraiile occidentale.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. 3. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA DIMENSIUNII FUNCIILOR PUBLICE N STATELE UE I REFORMELE SALE: SITUAIA CURENT: In majoritatea statelor UE, majoritatea angajailor publici au statut de funcionari publici. Aceasta nseamn c sunt guvernai de o lege a funciei publice, care este o lege

50

public, i nu de legislaia muncii, care const n legi private sau civile aplicabile relaiilor dintre angajaii i angajatorii sectorului privat. Totui, importana sindicatelor trebuie remarcat prin angajamentele colective ncheiate cu guvernul n cadrul raporturilor publice. Acesta este cazul n Frana, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, Olanda, Belgia i Suedia. n Suedia, Legea funciei publice este minimalist, pentru c reglementeaz drepturile i ndatoririle specifice, precum i msurile disciplinare, n timp ce legislaia muncii i nelegerile colective reglementeaz alte condiii de angajare. Marea Britanie este un caz aparte: funcionari publici au reglementri specifice conferindu-le statutul de funcionari public, dar nu exist o lege general a funciei publice. n rile UE, regula este ca un angajat public s fie funcionar, iar excepia este s dein un contract de munc cu statul. Situaia este valabil i angajailor din administraia local (cu excepia Marii Britanii, unde funcionarii locali se supun legislaiei muncii). ntr-un numr limitat de state, doar o parte din angajaii guvernamentali au statutul de funcionari publici. n Germania, exist o distincie tipic ntre funcionarii publici, care sunt acei angajai deinnd autoritate public sau puteri de stat (n jur de 40% din angajaii publici) i restul, care sunt supui legislaiei muncii i conveniilor colective specifice. Legea german ofer criterii pe baza crora se face distincia ntre Beamte (funcionari publici) i Angestellte (angajai de stat) i anume capacitatea de a exercita funcii de autoritate public. Funcionarii publici sunt privii ca braele executante ale

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. statului, ageni ai puterii publice, dei au capacitatea de a sluji orice guvern, independent de orientare (principiul neutralitii politice) i sunt responsabili n faa legii. Conceptul de exerciiu al autoritii publice este legat de problemele referitoare la interesul naional, lege i ordine, suveranitatea statului, aplicarea legii etc. Totui, profesori universitari i profesori de la toate nivelele, inclusiv cei din coala primar, i aproape toi angajaii din administraia local sunt funcionari publici. Cei care nu sunt funcionari publici sunt privii ca ndeplinind doar o profesie n sectorul public sau n economie sau n serviciile publice finanate din bugetul de stat. Austria i Luxemburg se aproprie de modelul german. Reformele din Danemarca din 1969 i din Italia din 1993 au urmat modelul german. n Italia 51

doar cteva mii de funcionari de rang nalt sunt subordonai legii funciei publice, ceilali supunndu-se legislaiei muncii. Astfel se poate spune c doar Danemarca(de la legea din 1969) i Italia (de la legea din februarie 1993) au realizat o redefinire a funciei publice prin redimensionarea sa n ultimii 50 de ani. n Suedia, o asemenea redefinire a dus la extinderea dimensiunii funciei publice, prin includerea majoritii angajailor publici, din cauza reformei legislaiei muncii i a presiunilor sindicale. Dei Elveia nu este membr UE, progresele recente sunt remarcabile. Legea asupra personalului Confederaiei adoptat iniial n 1927 este n curs de revizuire pentru a modifica schemele salariale ale funcionarilor publici i a se introduce contracte de drept public i convenii colective n relaia dintre funcionarii publici i stat. Faptul este perceput ca o abolire a statutului funcionarilor publici. Potrivit observatorilor, sindicatele au acceptat reforma sub ameninarea unui referendum pe care l-ar fi pierdut. Reforma intrat n vigoare la 1 ianuarie 2001.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. 4. PROBLEMA RESPONSABILITILOR STATULUI: Dezbaterea n jurul legitimitii statului-providen a condus la ncercri de identificare a responsabilitilor statului i de redimensionare a sa. Am putea defini principalele responsabiliti ale statului ca acele responsabiliti capabile de a fi transformate n funcii pe care doar statul ar avea legitimitatea s le ndeplineasc n societile democratice. n aceast definiie simpl merit dezbtut. Rspndirea statului-providen, a condus la extinderea noiunii de exerciii al puterii publice, tradiional neleas ca aprare naional, lege i ordine, ctre o concepie mai larg a unui stat care intervine n fiecare aspect al vieii, social sau privat. Se recunoate astzi n Europa c statul are dreptul de a 52

conduce politici de egalizare social prin promovarea echitii sociale, de dezvoltare economic prin stabilirea unor reguli n diverse domenii etc. Aceast extindere a noiunii de putere public se afl la baza criticilor privind legitimitatea statului n Europa. Alii totui, consider c este o motenire preioas, care trebuie ns adaptat noilor condiii. Nici un politician european nu ndrznete s ating prea mult noiunea de stat-providen. n anumite state ale UE exist tendina de a muta anumite responsabiliti secundare ale statului ctre sectorul privat prin privatizare sau sub-contractarea administraiilor locale prin procesul de descentralizare. Poate introducerea principiului subsidiaritii n tratatul de la Maastricht a avut o oarecare influen asupra acestui proces sau poate c este invers. Oricum, asemenea tendine se pot remarca n Suedia, Olanda, Danemarca, Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda i Frana. Fenomenul este prezent i n anumite state est-europene n tranziie n care privatizarea i descentralizarea au constituit puncte principale pe agend, mai ales Polonia, Cehia i Slovacia.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n orice caz, ncercarea de a identifica responsabilitile principale ale statului a avut un impact redus privind diminuarea funciilor publice n statele Europei occidentale. Aceast ncercare are un impact mai consistent n reducerea dimensiunilor funciei publice n rile Europei de Est, pentru ca acestea sunt pe cale de a-i crea sisteme de funcie public i au nevoie de criterii pentru a justifica politicile pentru care opteaz. 5. NOI DEFINIII ALE SECTORULUI PUBLIC I ALE ADMINISTRAIEI PUBLICE N ACCEPIA CURII EUROPENE DE JUSTIIE: Sectorul public: n statele membre UE Curtea european de justiie a stabilit criterii pentru definirea sectorului public i indirect a noiunii de administraie public. Aceasta s-a ntmplat cnd

53

Curtea a interpretat prevederile Tratatului privind libera concuren i libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii. Efectiv, dei tratatele nu pun n discuie proprietatea privat sau public asupra ntreprinderilor, din cauza prevederilor Curii majoritatea serviciilor publice din statele membre au trecut de la regimul de monopol la regimul de competiie liber. Organizaiile i activitile care au fost odat publice i crora li s-au acordat tratament preferenial au fost acum privatizate sau cel puin i-au pierdut privilegiile. Curtea a stipulat c dreptul comunitar nu mpiedic crearea ntreprinderilor publice sau meninerea celor existente. Aceste ntreprinderi trebuie totui s respecte legile Tratatului mai ales n privina concurenei. n consecin jurisprudena Curii a elaborat soluii ducnd la reorganizri substaniale a interveniei statului n economia rilor membre i limitarea produciei de bunuri i servicii. Regia Renault n Frana, Cile ferate britanice i cele din Germania,

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. precum i Deutsche Telecom n Germania printre altele sunt exemple n acest sens. Drepturi speciale sau exclusive pentru ntreprinderile de stat pot fi justificate doar n msura n care dreptul comunitar o permite(transport, gaz, electricitate, ap etc).O cerin suplimentar stabilit de Curtea european de justiie este, c nevoile publice nu pot s fie ndeplinite de ctre operatori privai aflai n regim concurenial, adic prin interaciunea cererii i a ofertei. O ultim cerin stabilit de Curte este ca orice reflecie la concuren s nu mearg dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea scopului de interes public. Totui, dei impactul Curii n redefinirea dimensiunii sectorului public este semnificativ, nu exist impact vizibil pn prezent n redefinirea dimensiunii funciilor publice ale statelor membre UE. De fapt, privatizarea i corporatizarea au afectat companiile publice mai de grab dect administraia public central. Administraie public:

54

Curtea a inaugurat o nou linie de jurispruden prin punerea n discuie a accepiuni anterioare ale administraiei publice. n interpretarea prevederilor Tratatului despre libera circulaie a persoanelor, Curtea a redefinit funciile administraie centrale. Pentru a stabili limite la tendina anumitor state membre de a restriciona accesul strinilor la posturile din sectorul public, Curtea a trebuit s decid criteriile acceptabile i neacceptabile din punct de vedre al Tratatului. Posturile administraiei publice trebuie s rmn deschise tuturor cetenilor din statele membre UE, cu un tratament egal ca i cel acordat propriilor ceteni. Singura excepie justificat se refer la posturile de execuie al autoritii publice sau acele legate de salvgardarea interesului naional sau a suveranitii statului.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n acest fel Curtea a dat o aplicare larg n Uniunea European tradiiei germane n care exist o distincie ntre funciile de autoritate i funciile de serviciu public. Furnizarea de servicii publice nu presupune exercitarea autoritii publice i de aceea poate fi efectuat de cetenii oricrui stat membru UE, n timp ce exerciiul puterilor publice este rezervat doar cetenilor statului respectiv. Cu alte cuvinte, exerciiul puterilor publice este monopolul statului. Totui, depinde de fiecare stat s decid care din funcii sunt funcii de autoritate. n general, se estimeaz c 60-90 % din funciile de serviciu public din statele membre UE sunt deschise cetenilor tuturor statelor membre, ceea ce nseamn c doar 10-40% din totalul funciilor din serviciile publice sunt rezervate cetenilor statului respectiv. Cu alte cuvinte, doar 10-40% din funciile publice au legtur cu exerciiul puterii publice i salvgardarea interesului general al statului, pentru a folosi expresia Curii europene de justiie(cazul 149/1979, Comisia versus Belgia). Totui, jurisprudena Curii nu a avut pn acum un impas direct n modificarea dimensiunii n funciei publice n statele membre UE. Funciile publice din Belgia, Frana, Grecia, Irlanda, Olanda, Portugalia, Suedia i Spania numr majoritatea angajailor publici. Funciile publice din Austria, Luxemburg, Italia, Germania i Danemarca se limiteaz n principiu la posturi de autoritate public. 55

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. PERSONALUL CONTRACTUAL POATE S COEXISTE CU FUNCIONARII PUBLICI N AMBELE CAZURI: ABORDAREA FORMAL JURIDIC: Profesorul J.Ziller propune dou elemente juridice formale care definesc funcia public. Primul este c funcionarii publici sunt numii unilateral de stat pe baza dreptului public(statutul funcionarilor publici) care definete termenii de baz ai relaiei dintre funcionarul public i stat. Nici un contract nu este negociat sau stabilit ntre funcionarul public i stat, dar legea definete efectivele obligaii i drepturi generate de o astfel de relaie. Acest fapt poate fi pus la ndoial n Marea Britanie, unde exist un contract, dei, acesta este un contract de aderare n care nu este loc de negociere. Al doilea element este c funcionarii public sunt n general numii n funcie pn la vrsta pensionrii, dei funcionari publici temporari pot fi numii iar n anumite ri este posibil eliberarea din funcie i restructurarea acestora. De exemplu n Gemania exist funcionari publici alei pentru posturile de conducere de rang nalt, cum ar fi de exemplu, primarii. n Suedia funcionarii publici pot fi eliberai din funcie n orice moment din cauza reducerilor bugetare. n Spania, aa numiii funcionari publici angajai sunt numii politic i eliberai din funcie cnd autoritatea care i numete i ncheie mandatul. Criteriile propuse de Ziller sunt bine nrdcinate n tradiia juridic europeana. Ele reprezint soluii legale adoptate de rile europene pentru a asigura crearea puternicelor state-naionale. Statul democratic modern era de neconceput fr o birocraie extensiv i puternic, capabil s confere stabilitate i continuitate, chiar raionalitate, sferei publice, dup cum au artat Tocqueville i Weber. Statul modern avea nevoie de o elit administrativ stabil, capabil s salvgardeze statul nsui ca expresie suprem a raionalizrii vieii sociale. O birocraie bine conturat profesional era esenial pentru crearea statului modern.

56

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Totui, aceste ipoteze sunt contrazise de fapte n multe ri europene de astzi din cauza a dou tendine. Una este introducerea abordrilor manageriale i a valorilor (eficien) n administraiile publice. Asemenea abordri manageriale nu se potrivesc cu termenii nenegociai privind obiectivele de atins i recompensele pentru care personalul trebuie s se strduiasc i acestea nu se potrivesc cu stabilitatea postului. Cealalt tendin se refer la introducerea pe scar larg a angajailor publici temporari sau contractuali de dragul flexibilitii i al reducerii costurilor administrative. Ambele micri pleac de la tradiia funciilor publice bazate pe stabilitate, permanen, guvernate de lege mai degrab dect de contracte. De exemplu: Exemplul 1: n Germania, contracte specifice (contracte de drept public) au fost introduse pe parcursul privatizrii serviciilor publice. Noua categorie juridic a avut ca intenie sporirea flexibilitii recrutrii, pentru contracte negociate individual i pentru meninerea funcionarilor de conducere deasupra scalelor de salarizare pentru funcionarii publici. Funcionarii publici cu vechime din ministere pot fi pensionai temporar n orice moment, din lipsa de afinitate politic cu ministerul fr alt justificare, dei acetia continu s dein statutul de funcionari publici. Fenomene similare au loc n Frana, Grecia, Italia, Spania i Portugalia.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene.

57

Exemplul 2: n Frana, statutul distinge ntre posturi permanente full time, rezervate funcionarilor publici titularizai i ali angajai (contractuali, auxiliari, temporari) reglementai de contractele administrative pe care le aplic dreptul public i jurisdicia tribunalelor administrative. Persoanele care nu au statutul de funcionari publici sunt angajai n principal n sectoarele de educaie i sntate public(dar i cadrele de poliie auxiliare) i sunt n general mai puin protejai fa de funcionarii publici. Presiunile din serviciul public francez determin sistemul s reduc numrul angajrilor n afara statutului de funcionar public pentru a reduce angajarea nesigur n administraia public. Exemplul 3: Angajaii temporari n administraiile publice din Spania(Central, regional i local) reprezint astzi 20% din totalul angajailor publici existeni, n timp ce n 1996 erau 17%. Dac cineva ia n considerare doar angajaii publici din perioada 1996-200, procentajul posturilor temporare este de 61.5% din totalul funciilor publice create n aceast perioad. La un recent simpozion organizat cu scopul de a reflecta impactul introducerii unei funcii publice care nu are la baz cariera, nepermanent, angajailor contractuali n administraia public, s-a observat c n rile OECD aceste componente au crescut n timpul ultimilor 15 ani. Unii au vzut acest lucru ca o ameninare la funcia public permanent i la valorile profesionalismului, obiectivitii, imparialitii politice i consecvenei legate de aceasta, n timp ce alii au considerat c este un pas pozitiv spre o administraie mai adaptabil, competent, eficient i mai ieftin. n cursul acelui simpozion s-a ajuns la concluzia ca principale motive pentru angajarea unui personal temporar au fost acelai: cutarea flexibilitii pentru a economisii banii bugetarii i

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. evitarea reglementrilor administrative considerate prea rigide. S-a observat de ase menea c aceast practic conduce la nerespectarea principiului meritului, reprezint o ntoarcere la nepotism, reintroducnd probleme referitoare la echitatea i meritului egal al accesului la birourile publice i produce o pierdere a cunotinelor, experienei i loialitii 58

fa de interesul general. n cele din urm i n consecin, o predictibilitate i o siguran de legalitate probabil mai puin garantate ale deciziilor administrative , iar aciunile putnd fi rezultate ale unei asemenea practici. n general, se poate spune c eforturile realizate n 1980 i 1990 de multe guverne din Uniunea europen n definirea responsabilitilor principale ale Statului nu au avut n general legtur cu o nou definire a dimensiunii funciilor lor publice. Totui introducerea componentelor de personal de munc a adus o anumit inconsisten n ceea ce privete conceptele legale tradiionale referitoare la nelegerea valorilor funciei publice. 6. TENDINE DE REDUCERE A PERSONALULUI, DAR NU DE REDEFINIRE A DIMENSIUNII FUNCIEI PUBLICE, N RILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Multe din rile membre ale UE au ntlnit necesitatea reducerii angajrii n sectorul public pentru a reduce cheltuielile publice i a respecta presiunile financiare. Modalitile de a face acest lucru au fost diferite, depinznd de fiecare ar. ntr-un sondaj realizat de OECD n 1996-1997, au aprut semnificative diferenele n elaborarea, implementarea i prioritile modificrii funciei publice n ceea ce privete sistemul carierei fa de poziia rilor bazat pe sistemul funciei publice. n sistemele bazate pe carier multe categorii de personal sunt protejate mpotriva redundanelor generate de

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. programe ce au ca scop identificarea surplusului de personal. Destituirea este adesea utilizat i este o msur disciplinar primar. Se poate spune c n rile cu o funcie public bazat n principal pe carier, abordarea a dus la limitarea cheltuielilor publice mai ales prin neangajarea de personal i ngheri de salarii. Aceasta este cazul Austriei, Belgiei, Germaniei, Franei, Spaniei, Portugaliei i Greciei unde reducerile de personal au venit din procese de uzur naturale(de ex: pensionarea i demisia). n aceste ri, principala tendin a fost de a utiliza schemele de reorganizare a personalului pentru reducerea personalului i nghearea salariilor i recrutarea pentru reducerea costurilor. 59

n rile unde prevaleaz ca tendin general funcia public ce are la baz postul, a fost promovat o funcie public orientat spre rezultate i spre management cu scopuri specifice. n sistemele bazate pe funcii au fost reduceri de personal prin redundan, de obicei cu compensaii sau cu alte beneficii. Acesta este cazul Marii britanii, olandei, suediei i danemarcei. Totui, chiar i n sistemele bazate pe funcii a fost o tendin de a pstra funciile prin folosirea schemelor de reorganizare sau de a cuta soluii alternative la destituire cnd aveau de a face pe o scar larg cu redundane, cum ar fi de exemplu schemele de pensionare timpurie. n rezumat, presiunea de a defini principalele funcii ale administraiei publice a fost n general direcionate ctre reducerea costurilor. Principalul scop al acelui efort nu a fost s se identifice un nou rol pentru Stat sau s redefineasc dimensiunea funciei publice n consecin, ci de a reduce mrimea i costul acesteia. Aceasta poate de asemenea s explice de ce definiiile legale ale dimensiunii funciei publice au rmas neschimbate n general de asemenea micri n majoritatea rilor membre UE.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. 7. rile din Europa central i de est. Dimensiunea functiei publice nou create: Multe din rile Europei de est i centrale au adoptat legi referitoare la funcia public iar altele pregtesc proiecte de legi- este recunoscut pe scar larg c o funcie public permanent i stabil este necesar pentru ndeplinirea funciilor statului. Puini din cei care se bazeaz pe culturile europene consider o provocare aceast supoziie. n acelai timp o serie de probleme complexe apar cnd se ncearc transpunerea acestei presupunerii n prevederi legale referitoare la funcia public. Aceasta este de o importan deosebit n aceste ri unde legislaia muncii reglementeaz ntregul sistem de angajare i nici o distincie nu a fost operaional ntre pi, administraie i stat. Astfel n aceste ri, principalul efort const n construirea unei noi funcii publice, prin distrugerea vechilor concepte.

60

ntrebarea despre ct de departe trebuie s ajung funcia public permanent, este cea mai relevant i este frecvent ridicat. n Europa de est este acum pe larg acceptat ideea ca fiecare guvern s aib o administraie public permanent pentru implementarea politicilor sale. Administraia public trebuie s fie permanent pentru a promova i a pstra cunotinele instituionale i profesionalismul necesare pentru ndeplinirea politicilor complexe i aplicarea legii n societile moderne. Ca principal component a administraiei publice este personalul, definirea mrimii funciei publice devenind punctul dureros al problemei. O important provocare este deci de a decide asupra dimensiunii funciei publice necesare executrii politicilor guvernului, exercitrii autoritii publice i administrrii fondurilor publice fr a promova o administraie public costisitoare.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Aa cum s-a artat, rile membre UE au adoptat diferite soluii, nrdcinate de obicei n istoria respectivelor state. Exist state unde funcia public definete angajatul public ca parte a unei mainrii de execuie a statutului(un concept larg al funciei publice), n timp ce alte state au limitat conceptul de funcie public la aa numita administraie public central(concept restrns al funciei publice). In rile Europei centrale i de est se observ o tendin dominant. Multe ri opteaz pentru conceptul restrns al funciei publice, unde funcionari publici sunt numai aceia care dein autoritate public sau sunt direci implicai n realizarea politicilor, elaborarea legislaiei sau implementarea legislaiei. Principalul motiv politic ce se ascunde n spatele acestei alegeri pare s fie procesele de privatizare i restructurare a sectoarelor lor publice. Este tiut c multe activiti formal ndeplinite de stat i administraiile locale vor fi ndeplinite n viitor de sectorul privat. Micorarea sau privatizarea componentelor menionate din sectorul public sunt mai uoare dac angajaii n activitile administraiei publice locale sunt cu contract de munc conform legislaiei muncii. 61

In Ungaria, puini angajai publici sunt considerai funcionari publici conform legii din 1992. funcionari publici sunt acei oficiali care exercit funcii manageriale, de luare a deciziilor, legislative sau de implementare sau sunt nvestii cu atribuii importante n instituiile administraiei publice. Acetia reprezint 12% din toi angajaii publici. n afar de funcionarii publici mai sunt alte categorii speciale de funcionari reglementate de o lege special(profesorii, doctorii i personalul din serviciul public). n Estonia, criteriul adoptat de legea Funciei Publice din 1995 este acela al exerciiului autoritii publice. Numai oficialii cu rang nalt sunt consideraii c dein

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. autoritate public i astfel considerai funcionari publici. Personalul administrativ i funcionarii temporari se supun legislaiei muncii. Anumite categorii de angajai publici care de obicei sunt considerai funcionari publici n alt parte(poliitii, gardienii publici, administratorii de nchisori) se supun unor legi speciale. n Letonia, legea privind Funcia public de stat a fost adoptat n septembrie 2001 i intrat n vigoare la 1 ianuarie 2001, conine conceptul restrns al noiunii de funcie public. Funcia public este mprit n dou categorii: funcia public general i funcia public specializat. Funcia public general cuprinde acele funcii localizate n cadrul Cancelariei de stat, ministerelor i instituiilor publice subordonate ministerelor sau n cadrul administraiei care dezvolt strategii sau politicii, coordoneaz activiti sectoriale, aloc sau controleaz resurse financiare, elaboreaz proiecte de legi, controleaz implementarea legislaiei, emite acte administrative, elaboreaz sau adopt decizii referitoare la drepturile indivizilor. Aceast noiune combin criteriul exercitrii funciei cu acela al locului exercitrii funciei. Funcia public specializat include acele funcii care exercit aceleai funcii menionate mai sus n cadrul serviciilor

62

Diplomatice i Consulare, Poliiei, de paz public, penitenciare, din unitilor de pompieri sau salvare. n Lituania, legea Serviciului Public, adoptat n iulie 1999 distinge ntre funcionari publici, funcionari publici cu statute speciale i angajai publici. Funcionarii publici sunt aceia care n cadrul instituiilor sau ageniile administraie publice centrale i locale exercit funcii ale administraiei publice conform legislaiei. Aceste funcii se refer la activitii de execuie de implementare a actelor administrative i de administrare a serviciilor publice.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Funcionarii publici cu statute speciale sunt aceia cu un statut special(funcionarii vamali, poliitii, controlorii, diplomaii i angajaii civili din serviciu de aprare naional). Angajaii publici sunt aceia angajai instituiile sau ageniile centrale sau locale i ofer servicii publicului i exercit funcii auxiliare. n Polonia, Legea funciei Publice din decembrie 1998(n vigoare din iulie 1999) distinge ntre funcionarii publici i funcionari. Funcionarii publici sunt aceia numii ntr-o funcie public prin urmarea procedurilor prevzute de lege. Funcionarii sunt aceia angajai printr-un contract de munc pe baza principiilor stabilite de legea funciei publice. Funciile publice sunt n cadrul cancelariei Primului ministru, birourilor minitrilor i preedinilor de comitete care sunt membrii Consiliului de minitrii i birouri ale ageniilor centrale ale administraiei guvernamentale; birourile prefecilor i alte birouri care constituie structuri ale ageniilor locale ale administraiei guvernamentale subordonate minitrilor sau administraiei centrale guvernamentale; centrul guvernamental de studii strategice, sediile centrale i birourile de inspecie i alte uniti organizaionale care compun structuri n sprijinul efilor serviciilor generale din prefecturi, uniti de paz i inspecie i n sprijinul efilor serviciilor regionale, de paz sau inspecie, dac nu exist alte prevederi. Serviciul extern este reglementat de o alt lege.

63

n Bulgaria, Legea funciei Publice din 1999 definete funcionarul public ca persoana care are o funcie public pltit n cadrul administraiei i creia o lege special i acord un statut special de funcionar publici obligat s respecte prevederile acestei legii. Consiliul de minitrii are responsabilitatea adoptrii Registrului Naional al funciilor publice. Legea exclude din funcia public acele funcii care sunt numite politic la cabinetele demnitarilor i acele funcii de natur tehnic (personalul auxiliar).

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n Romnia, legea privind funcia public din 1999 acord o dimensiune larg funciei publice prin denumirea de funcionari publici pe aceia care sunt numii ntr-o funcie public permanent la nivel central, judeean, municipal sau comunal. Funciile publice sunt acelea care exercit atribuii publice . n Albania legea privind funcia public din 1999(art.2.1) consider ca funcionari publici pe acei angajai ai instituiilor din administraia public central i local care exercit autoritatea public n funcii de natur managerial, organizaional, de supraveghere i de implementare aa cum conform art.1 din aceast lege. Acest articol clasific funciile publice n urmtoarele categorii: funcionar public de conducere de nivel nalt, funcionar public de conducere de nivel mediu, funcionar public de nivel inferior i funcionar publkic de implementare(specialist). Legea funciei publice din fosta Republic Iugoslav Macedonia, adopotat n iulie 2000, combin criteriile de exerciiu al autoritii, de calificare profesional i de instituia angajatoare pentru a defini funcionarul public. Funcionarii publici vor fi aceia care exercit autoritatea managerial, funcionarii publici profesioniti i funcionarii publici administrativi profesioniti. Funcionarii publici manageriali i profesioniti trebuie s aib studii superioare. Funcionarii publici administrativi trebuie s aib studii medii. Funcionarii publici sunt numai acei funcionari publici manageriali profesioniti sau administrativ profesioniti, angajai n cadrul parlamentului, cabinetului preedintelui, cabinetului primului

64

ministru, ministerelor, tribunalelor, consiliului legislativ, procuraturi, Curii constituionale i penitenciarelor. Proiectul de lege al funciei publice n curs de elaborare de ctre Bosnia i Heegovina definesc funcionarul public ca o persoan numit n funcia public printr-un act administrativ conform legii funciei publice.

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Legea definete care sunt funciile publice: directorii executivi superiori, minitri asisteni, directorii executivi, consultanii superiori, oficialii superiori i specialitii. Toate aceste funcii sunt n cadrul dimensiunii funciei publice dac sunt localizate la consiliul de minitri sau ministere. n Slovenia un proiect de lege al funciei publice este n curs de elaborare pentru o lung perioad de timp. Unul dintre obstacolele ca proiectul s fie aprobat de guvern era acela c acesta propunea o dimensiune prea larg a funciei publice. Se continu acum activitatea la un nou proiect cu o dimensiune mai restrns a funciei publice. Criterii folosite la delimitarea funciei publice din Europa de Est Aa cum se poate observa rile din Europa Central i de Est au fcut un efort considerabil(i nc mai fac) n definirea noiunii de administrare public central i a funciilor acesteia. Motivul este acela c n general, acetia au cutat un concept restrns al funciei publice, ce este considerat mai pertinent n parcurgerea procesului de tranziie, care coexist cu o restructurare economic profund i larg. Este de asemenea adevrat c pn acum sindicatele nu au avut nici o influen n definirea funciilor publice. Sindicatele n aceste ri au fost n general n dizgraie de cnd au fost asimilate cu instituii identificate prea mult cu vechile regimuri politice i de cnd noile sindicate sunt nc slabe. Sindicatele ce se vor nfiina ar putea provoca o schimbare a siutaiei n viitor.

65

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Pentru a defini sarcinile principale ale administraiei publice i mai departe a conceptului restrns al funciei publice sunt utilizate cteva criterii: Primul criteriu, folosit de asemenea i de Curtea european de justiie este aceea al deinerii puterilor de stat sau a autoritii publice de pstrare a suveranitii de stat sau ce afecteaz drepturile fundamentale ale cetenilor. Aceast idee de exercitare a autoritii publice a devenit criteriul de baz pentru stabilirea diferenei ntre funcionarii public i restul angajailor publici n cele mai multe feluri. Cel de al doilea criteriu se refer la calificrile necesare exercitrii unei asemenea autoriti publice. Cu alte cuvinte, exerciiul autoritii publice pe baze profesionale i permanente trebuie s fie fcut de persoane suficient pregtite i calificate n concordan cu cerinele postului. Mai mul, persoanele care ocup poziii nalte n ierarhia administrativ trebuie s aib o suficient pregtire academic pentru a fi capabil s garanteze un standard aprioric minimal de performan i responsabilitate. Aceste calificri pe de alt parte creeaz bazele sistemului de merit care este o baz legitim a unei administraii publice profesioniste. Cel de-al treilea criteriu se refer la faptul c administraia public de vrf ntr-o democraie este ocupat de politicieni, de exemplu persoane numite n urma alegerilor politice libere pentru a realiza procesul de elaborare a politicilor i a oferi o direcie administraiei. Aceasta nseamn de asemenea, c trbuie s se realizeze o diferen ntre politicieni i administraie, legitimitatea constituional pentru politicieni fiind diferit de cea a funcionarilor publici. Aceast diferen ntre politicieni i administraie este necesar deoarece dac apare un grad prea mare de nclcare reciproc, legitimitatea din ambele pri este afecxtat n cele din urm.

66

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Combinnd aceste criterii se ajunge la un concept restrns al funciei publice de administraie public central i de asemenea servete ca baz a elaborrii dimensiunii verticale dar i orizontale a funciei publice. Astfel, administraia public central este definit ca domeniul ariilor administraiei publice cu funcii legate de exerciiul autoritii publice i ocupate pe criterii de permanen i profesionalism de persoane suficient calificate i recrutate ntr-un sistem de merit ce include competiia. Persoanele ce dein asemenea funcii vor fi membrii funciei publice. Odat ce aceast definiie a administraiei publice central este acceptat apoi urmtorul pas este de a identifica ce funcii vor fi ocupate de funcionarii publici. rile din Europa de Est au cutat surse de inspiraie i preluat din experiena statelor membre din UE unde aa cum s-a menionat, c dimensiunea restrns a funciei publice influeneaz de la 10 la 40 % din totalul angajailor publici. Prin combinarea criteriilor mai sus menionate rile din Europa de Est i Central realizeaz alternative politice pentru a defini dimensiunea funciilor publice, care este a defini liniile superioare i inferioare ce delimiteaz funcia public i de a considera ali funcionari ca funcionari publici cu statute speciale. Mai nti, linia superioar este aceea de a decide unde s se stabileasc limita ntre politic i administraie. n mod clar, politicienii sunt membrii ai parlamentului, guvernului i ai consiliilor locale. Totui, acele funcii care ar putea fi ori n sfera politicului, ori n sfera administraiei abund. Criteriul pe baza cruia se decide includerea lor fie n dimensiunea permanent a funciei publice fie n sfera politicului tinde s se bazeze pe o evaluare a necesitii actuale i nu ca funcionarii de pe aceste funcii s fie numii sau destituii pe motive politice, mai ales dup alegerile politice. Aplicarea concret a acestor criterii depinde foarte mult de consensul politic c actorii politicii ntr-o anumit ar pot construi aceast problem. Experien n rile Europei de vest nva rile estice c regimurile politice datorit necesitii de construire a coaliiilor guvernamentale(regimurile consoriu) tind s extind sfera politicului.

67

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. Dimpotriv, regimurile legislative, tind s restrng sfera politicului. Multe din regimurile politice din rile din europa de est sunt de tip consoriu. n al doilea rnd, linia inferioar. Cu alte cuvinte, a realiza o list cu funciile din ministere sau alte instituii(ex tribunale, procuratura, parlamentul, s.a) ce dein puteri de stat i li se atribuie statutul de funcii publice. Aceste funcii necesit pregtire academic i vor fi n ierarhia administrativ nalt, ca directori generali, directori, efi de departamente, specialiti superiori sau debutani. Aceste funcii pot fi considerate administraia public central, ndeplinind atribuii pe care nici o alt instituie nu poate s le ndeplineasc, reprezentnd nivelul minim de administraie necesar pentru a ndeplinirea responsabilitilor statului la un nivel de stabilitate i profesionalism. Restul funciilor din ministere i alte instituii pot fi ocupate de angajaii publici cu contract de munc conform legislaiei muncii, aceste funcii nesolicitnd acelai grad de stabilitate ca celelalte de nivel nalt. O atenie special este acordat forelor de poliie, gardienilor publici, funcionarilor din penitenciare, funcionarilor ce percep taxele, s.a. Nivelele inferioare din aceste instituii nu necesit studii superioare. Dar dein puteri de stat. O soluie utilizat este acordarea acestora statutul special de funcionar public ce are la baza principiile funciei publice comune din legea general a funciei publice. Aceleai reguli se aplic i corpului diplomatic. Puterea judectoreasc este n general considerat ca parte a funciei publice, dar reglementat de legi sau statute speciale sau nefcnd deloc parte din funcia public. n general numai principiile de baza ale legii generale a funciei publice se aplic puterii judectoreti.

68

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n general, referitor la dimensiunea orizontal a funciei publice, rile din Europa de est tind s exclud din dimensiunea funciei publice, instituii care ofer servicii publice de educaie i sntate, dei n anumite cazuri, funcii manageriale din aceste instituii sunt considerate funcii publice. Dei n majoritatea rilor din Europa estic acord atenie acestor criterii, dimensiunea funciilor lor publice nu este uniform. n anumite ri din europa de est, funcia public pe plan vertical, ierarhia administrativ din ministere pleac de la secretari de stat la efi de departamente i specialiti superiori i debutani. Alte ri plaseaz secretarii de stat n sfera politicului, fiind numii politic i cu aceeai perioad de deinere a funciei ca superiorii lor politici i sunt n afara sistemului de merit. Alte ri sunt create anumite corpuri de manageri publici profesioniti cu un statut de funcionar public dar cu cerine specifice referitoare la recrutarea i terminarea relaiilor de serviciu n cadrul funciei publice. Majoritatea rilor plaseaz personalul de nivel superior i n funcii auxiliare n afara funciei publice i n domeniul legislaiei muncii. 8. Concluzii n accepiunea faptelor analizate mai sus, concluzia la care se poate ajunge este aceea c n general dimensiunea funciilor publice din Europa de vest au rmas mai degrab neschimbate cu excepia pe de o parte a Italiei, Danemarcei i Elveiei, care i-au redus dimensiunea funciei publice. Pe de alt parte, Suedia, a mrit a ceast dimensiune, n timp ce n acelai timp armoniznd condiiile de munc cu cele din sectorul privat. Tendinele rilor din Uniunea European spre stabilitate n ceea ce privete funciile publice a fost rezultatul presiunilor sindicatelor funcionarilor publice. Guvernele au rspuns la aceast presiune prin introducerea temporalitii i a precauiei n administraia public .

69

Capitolul III dimensiunea functiei publice in tarile europene. n rile din uniunea european, reducerile dimensiunii orizontale ale funciei publice se observ. Acesta este o consecin a redefinirii sectorului public. n ri unde n instituiile publice au fost angajai funcionari publici, privatizarea a dus la transformarea acestora n angajai cu contract de munc i au fost introdui n scheme de tranziie pn la vrsta de pensionare. n europa de est, tendina este de a stabili funcii publice cu dimensiunii reduse referitor la funciile ce dein autoritate public ntr-un sens larg. Impactul sindicatelor asupra definirii dimensiunii funciilor publice a fost nesemnificativ pn acum.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. IV. STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE: 1. CONTEXTUL INTERN. DIAGNOZA DOMENIULUI: Aspiratia Romniei de a se integra n Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii de idealuri, valori si principii, a vocatiei sale de tara democrata, profund ancorata prin traditii, cultura si civilizatie, n spatiul unic european. Dobndirea statutului de membru al UE, ntr-un orizont de timp ct mai apropiat (2007), constituie o prioritate absoluta a politicii romnesti (Parteneriatul de aderare cu Romnia, Programul National de Aderare la UE,

70

Foaia de Parcurs a procesului de aderare a Romniei, Raportul de tara al Comisiei Europene - 2002), implicnd ndeplinirea urmatoarelor cerinte: - stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului; - capacitatea tarii de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE, inclusiv aderarea la telurile uniunii politice. Obiectivele majore, n perspectiva accederii n structurile comunitare: - consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice; - crearea unui climat administrativ care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii cetatenilor; - eficientizarea structurilor administrative locale; - ntarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene; - consolidarea statului pe scena europeana .

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Atingerea acestor obiective este un deziderat national, ele constituind o necesitate obiectiva si nu doar simple premize pentru integrarea n structurile europene. Uniunea Europeana constituie un cadru destinat sa faciliteze statelor membre realizarea obiectivelor de politica interna si externa, cu respectarea si aplicarea consecventa a unor principii fundamentale comune, pe care Romnia si le asuma n totalitate: - principiul statului de drept si al respectarii legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivnd din reglementarile comunitare; - principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omuluinorma juridica avnd valoare universala; - principiul statului-social; 71

- principiul pluralismului cultural; - principiul subsidiaritatii. n consonanta cu demersurile sustinute ale Romniei viznd apropierea graduala de institutiile comunitare, se impune definirea precisa a prioritatilor, a caror expresie fireasca o constituie integrarea deplina si ntr-un orizont de timp ct mai apropiat n Uniunea Europeana. Acestea sunt: - realizarea proceselor de reforma; - ajustarea structurala la cerintele interne ale Uniunii si la politicile comune UE; - dezvoltarea durabila; - accelerarea ajustarii structurale pentru a recupera ntrzierile n domeniul transformarilor administrative; - dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si coeziunii sociale; - atenuarea consecintelor defavorabile n plan social ale reformelor administrative; - relansarea dialogului social, la nivel local;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - stimularea consolidarii si dezvoltarii n continuare a societatii civile; - armonizarea legislativa, preluarea si implementarea acquis-ului comunitar; - alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Europene; - ajustarea institutionala si operationala si ntarirea cooperarii cu statele membre si candidate in domeniul administratiei publice; - o reforma structurala si functionala a administratiei publice, n vederea cresterii supletei, eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii birocratiei, eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile locale din tarile comunitare. - accelerarea procesului de informare a opiniei publice asupra Uniunii Europene, a structurii si functionarii sale, asupra beneficiilor si costurilor integrarii europene a Romniei, 72

precum si asupra demersurilor si actiunilor autoritatilor romne n acest sens. Dezvoltarea unei capacitati administrative n concordanta cu cerintele Uniunii Europene reprezinta o sarcina caracterizata de anvergura, care necesita pregatiri sectoriale amanuntite, modernizarea n acest domeniu fiind considerata esentiala pentru eficienta si succesul restructurarilor din toate celelalte domenii.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 1.2 PROBLEME CRITICE ALE DOMENIULUI Probleme critice pentru administratia publica, identificate pe baza documentelor referitoare la stadiul pregatirii pentru integrarea europeana. Reforma administratiei publice locale este deosebit de importanta pentru procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana si este considerata o prioritate a Guvernului Romniei. Pentru Administratia Publica Locala, procesul de reforma trebuie sa aiba n vedere accelerarea implementarii la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis - ul comunitar si necesitatea urmaririi bunei administrari a fondurilor de care tara noastra beneficiaza n calitate de stat asociat si posibil viitor stat membru al Uniunii Europene. Eficacitatea masurilor legislative recente privind reforma n administratia publica depinde de vointa si aptitudinea fiecarei institutii de a dezvolta capacitatea administrativa necesara, dar si de atribuirea de resurse umane si bugetare corespunzatoare. Evaluarile anterioare ale Comisiei Europene se refera la capacitatea administrativa redusa de implementare a legislatiei armonizate cu acquis ul comunitar si la faptul ca administratia publica este caracterizata printr-o birocratie excesiva, lipsa de transparenta si capacitate limitata de implementare a politicilor publice. Procesul de reforma a administratiei publice locale trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii: Separarea functiilor politice de cele administrative; Crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera, 73

profesional si neutru politic; Definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor ntre institutii; Legitimitate si administratie corecta prin aplicarea obiectiva a legii cu respectarea valorilor sociale, a drepturilor si libertatilor cetatenilor;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Garantarea calitatii serviciilor prestate de autoritatile locale; Subsidiaritatea: descentralizarea deciziilor la nivelul cel mai apropiat de cetatean sau de problema la care se refera; Autonomia decizionala; Transparenta actului administrativ; Simplificarea procedurilor si a actelor normative; Respectul pentru cetateni; Delegarea si deconcentrarea; Orientarea interesului spre rezultate n termeni de eficienta, eficacitate si calitate a serviciilor; Protejarea drepturilor indivizilor, comportament politicos si eficient fatade acestia. Democratia locala si regionala este o componenta fundamentala a democratiei secolului 21 n Uniunea Europeana. Administrarea si autoguvernarea locala trebuie sa corespunda nevoilor tuturor cetatenilor. Consiliul Europei sustine ntarirea si consolidarea democratiei locale si regionale, respectarea autoritatii de stat, a institutiilor si structurilor sale, cum ar fi autoritatile municipale, judetene, regionale, precum si ncurajarea schimbului de experienta si a bunelor practici, cu precadere cele privind guvernarea electronica la nivel local. Una din cele mai mari probleme ale administratiei este nevoia de consultare permanenta a cetatenilor si garantarea dialogului institutiilor publice cu toti cetatenii; aceste institutii trebuie sa fie reprezentative, transparente si accesibile tuturor, iar participarea activa a cetatenilor trebuie ncurajata. 74

Dialogul permanent al autoritatilor publice cu cetatenii trebuie sa ia n considerare urmatoarele tendinte:

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - respectarea standardelor legale si etice de catre autoritatile publice, - liberul acces la informatiile publice, - participarea tineretului la procesul democratic, - respectarea unor standarde tehnice, - exercitarea drepturilor electorale de catre minoritati, - influenta mijloacelor de informare n masa, - echilibru n privinta procesului de decizie. 1.3 CERINTE ALE UNIUNII EUROPENE SI ALE ALTOR INSTITUTII INTERNATIONALE RELEVANTE PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA: A. Respectarea principiilor democratiei locale, asa cum acestea sunt prevazute n legea administratiei publice locale si Carta Europeana a Autonomiei Locale: - asigurarea respectarii autonomiei locale si a descentralizarii serviciilor publice; - eligibilitatea autoritatilor locale; - exercitarea deplina a competentelor n probleme de interes local; - autonomia financiara prin repartizarea de resurse proportional cu competentele; - existenta unui patrimoniu distinct al colectivitatilor locale; - controlul de legalitate al actelor colectivitatilor locale;

75

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. B. Recomandarea Consiliului Europei nr. 114/2002 privind autoritatile locale si serviciile publice: - serviciile publice purtatoare ale interesului general, trebuie sa corespunda ct mai bine exigentelor consumatorilor, coeziunii economice sociale si teritoriale si protejarii mediului nconjurator, cu respectarea principiului dezvoltarii durabile a teritoriului; - oferta de servicii publice a sectorului particular, care trebuie sa se conformeze regulilor Uniunii Europene, poate permite reducerea considerabila a costurilor precum si ameliorarea calitatii, dezvoltarea initiativei, diversificarea serviciilor si poate genera eficienta si performanta n furnizarea de bunuri si servicii; - ntreprinderile particulare, la fel ca si cele publice trebuie sa serveasca interesul general, sa protejeze mediul nconjurator si valorile comune, sa asigure protectia consumatorilor si sa urmareasca calitatea serviciilor prestate; - se doreste asigurarea coeziunii sociale si teritoriale a prestatorilor de serviciu, respectarea interesului general mai degraba dect maximizarea profitului; - societatile municipale publice, responsabile cu furnizarea serviciilor, trebuie sa fie mai eficiente, sa reduca costurile sa promoveze motivatia, ameliorarea calitatii serviciilor si satisfacerea consumatorilor; - dreptul de proprietate al colectivitatilor locale asupra infrastructurilor (sistemele de distributie a apei si reciclarea apelor uzate), nu ar trebui sa fie sacrificat n scopul maximizarii beneficiilor sectorului particular;

76

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - n ceea ce priveste aprovizionarea cu energie electrica, gaz, transport si gestiunea deseurilor exista probleme deloc neglijabile n ceea ce priveste starea infrastructurilor (n special strazi, autostrazi, canalizari); - aprovizionarea cu apa potabila este deficitara, costurile ramnnd ridicate pentru consumatori; - n ceea ce priveste furnizorii de bunuri si servicii publice, asocierile ntre partenerii publici si privati permit asigurarea unei coerente si a unei continuitati a actiunii politice a alesilor locali, un control real exercitat de colectivitate, urmarirea interesului general, o mai mare eficienta, precum si mbinarea eficacitatii initiativei particulare cu echilibrul actiunii publice; - realizarea coeziunii economice si a unei dezvoltari sustenabile presupune ca, orasele si comunele sa poata continua sa compenseze unele pierderi provenind din activitati deficitare, cu venituri realizate din activitati benefice; - aplicarea legislatiei privind prestarea serviciilor publice trebuie urmarita permanent, avnd n vedere: a. sanctionarea practicilor de dumping al caror singur scop este excluderea concurentilor de pe piata. b. mpiedicarea crearii de monopoluri n sectorul serviciilor publice.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 2. PRIORITATI GENERALE:

77

Crearea unui corp al prefectilor si sub-prefectilor care sa asigure un nalt profesionalism actului de conducere administrativa la nivel local. Sporirea prerogativelor prefectului prin reglementarea modului de conducere/coordonare a serviciilor publice deconcentrate si cu alte institutii publice apartinnd sau nu autoritatilor publice locale. Introducerea n textul proiectului de Hotarre de Guvern referitor la organizarea si functionarea prefecturilor, a unui capitol care sa concretizeze, prin masuri, finalitatea actului de control realizat de catre Prefect. Alocarea, prin bugetul prefecturilor, a unor fonduri destinate activitatilor de comunicare, diseminare a informatiilor si de promovare a actiunilor specifice privind Integrarea Europeana. mbunatatirea cooperarii interinstitutionale. Crearea unui corp de functionari publici profesionisti si motivati. Asigurarea unui numar de personal adecvat si puternic specializat. Alocarea de resurse financiare suficiente pentru functionarea eficienta a institutiei. Realizarea unui mediu si a unui climat de munca pozitiv, decent si motivant. Dotarea cu tehnica de calcul si echipamente performante. mbunatatirea managementului n administratia publica, realizarea unui act administrativ coerent; asigurarea unei mai bune participari a cetatenilor la luarea deciziilor, prin schimbari de fond la nivelul raporturilor cu cetatenii:activitate exclusiv n folosul cetateanului, eliminarea blocajelor, largirea cadrului de participarea societatii civile la procesul decizional, aplicarea politicii usilor deschise;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale.

78

crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic. Gestionarea eficienta a personalului prin management orientat pe realizarea obiectivelor; stoparea birocratiei prin rationalizarea procedurilor administrative si stabilirea unor termene precise de solutionare a cererilor. Extinderea utilizarii echipamentelor si tehnologiilor informatice, cresterea nivelului de prelucrare informatizata a datelor si a posibilitatilor de acces on-line al cetatenilor la informatiile de interes public, prin internet; cresterea gradului de planificare si previzionare, elaborarea de strategii coerente si realiste, pe termen mediu si lung; continuarea descentralizarii serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale si administrative; continuarea demilitarizarii unor servicii comunitare, organizarea serviciului public judetean de evidenta a pasapoartelor n subordinea Prefecturii; eficientizarea raporturilor dintre autoritatile publice judetene si cele din comune, orase si municipii; cresterea cooperarii n domeniul dezvoltarii regionale; fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe baza unor studii si expertize; mbunatatirea mecanismului de stabilire a bugetului judetean si a bugetelor locale; ntarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor; planificarea si dezvoltarea mecanismului investitional; reorganizarea mecanismului de creditare n vederea realizarii de investitii; asigurarea dezvoltarii parteneriatului public-privat; asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale, care trebuie sa devina principala sursa de alimentare a bugetului;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. stabilirea, n conformitate cu reglementarile legale, a unei structuri organizatorice suple si eficiente;

79

depolitizarea structurilor administratiei publice prin respectarea prevederilor Legii privind statutul functionarilor publici n ceea ce priveste angajarea, promovarea si pregatirea functionarilor publici; stoparea birocratiei prin: rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului intern al documentelor; extinderea utilizarii echipamentelor si tehnologiilor informatice; simplificarea procedurilor de emitere a autorizatiilor, avizelor si acordurilor, prin generalizarea sistemului ghiseului unic; crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane ce au ca scop organizarea administrativ-teritoriala n conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 3. ACTIVITATI DE MODERNIZARE 3.1. MBUNATATIREA ACTIVITATII FUNCTIONARILOR PUBLICI. 3.1.1 ORGANIZAREA INTERNA: Modalitatile de adaptare a functionarilor publici la cerintele de crestere a eficientei activitatii proprii sunt urmatoarele: mbunatatirea managementului prin orientarea fiecarui salariat catre activitatile pe care le poate face cel mai bine, cu randament maxim si efort minim; repartizarea atributiilor pe compartimente si a sarcinilor pe fiecare angajat; orientarea conducatorilor compartimentelor catre actiuni concrete; asigurarea autonomiei operationale, ncurajarea initiativelor si novatorilor (modernizatorilor); cresterea rolului si ponderii activitatilor de Integrare europeana si relatii externe, mbunatatirea activitatii de urmarire si implementare a acquisului comunitar;

80

marirea capacitatii de absorbtie si gestionare a asistentei financiare a Uniunii europene; pregatirea si specializarea personalului n vederea accesarii fondurilor structurale dupa aderare; stimularea participarii cetatenilor la luarea hotarrilor decizionale si mbunatatirea comunicarii operative cu cetatenii; identificarea unor metode si mijloace de apropiere de cetateni (ntlniri periodice,conferinte de presa saptamnale, rapoarte periodice, rapoarte anuale etc);

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. stabilirea unei organigrame care sa raspunda prioritatilor actuale si criteriilor de eficienta; mbunatatirea circuitelor de luare a deciziilor si executie prin implicarea mai sustinuta a functionarilor publici, actiune ce comporta mai multe etape: observarea, identificarea aspectelor ntregii probleme si a efectelor acesteia, fixarea obiectivelor, alegerea variantelor decizionale, adpotarea deciziei si asumarea responsabilitatii, monitorizarea deciziei, evaluarea efectelor deciziei; O cerinta importanta a mbunatatirii organizarii interne o reprezinta stimularea comunicarii, a schimbului de informatii si a fluxului de documente ntre compartimentele interioare dar si cu alte institutii att pe orizontala ct si pe verticala. Simplificarea procedurilor administrative, ca cerinta a modernizarii administratiei publice, se poate realiza prin prin : - stabilirea unui sistem de codificare, forma si mod de elaborare a actelor administrative (ordine) cu caracter normativ; - mbunatatirea circuitului intern al documentelor.

81

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale.

3.1.2. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Cea mai importanta componenta a procesului de reforma este mbunatatirea activitatii si performantelor functionarilor publici, iar pentru aceasta este necesara : reevaluarea a alocarii resurselor umane si alocarea acestora pe domenii prioritare, n functie de experienta si competente, avnd n vedere aplicarea corecta a prevederilor Legii privind Statutul functionarilor publici. Crearea unui corp de functionari publici profesionisti si motivati. depolitizarea administratiei publice locale prin separarea functiilor politice de cele administrative. analizarea periodica a organigramelor si statelor de functii si reactualizarea acestora n functie de necesitati, eficienta structurii organizatorice si de personal. subordonarea ierarhica trebuie sa asigure o transparenta totala o structura simpla si perfect functionala. continuarea aplicarii si mbunatatirii modului de lucru bazat pe programare si autoprogramare prin fise saptamnale de activitati, programe lunare, trimestriale si anuale, ntocmite si asumate de catre subordonati: respectarea unor reguli de conduita ale functionarilor publici,pna la aparitia Codului Deontologic , cum ar fi: suprematia legii, principiu conform caruia functionarii publici au ndatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;

82

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. prioritatea interesului public, principiu potrivit caruia functionarii publici au ndatorirea de a considera interesul general mai presus dect orice alt interes, n exercitarea functiei publice; asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor n fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu potrivit caruia functionarii publici au ndatorirea de a aplica acelasi regim juridic n situatii identice; profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a ndeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate; impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, n exercitarea functiei publice; integritatea, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj sau beneficiu n considerarea functiei publice pe care o detin ori sa abuzeze n vreun fel de pozitia pe care o ocupa; libertatea gndirii si a exprimarii, principiu potrivit caruia functionarii publici pot sasi exprime si sa-si fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri; cinste si corectitudine n exercitarea functiei publice si n ndeplinirea atributiilor de serviciu; loialitate fata de autoritatea sau institutia publica n care si desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia;

83

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate; functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica sa promoveze, n orice situatie, o imagine favorabila tarii, autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta; n relatiile cu reprezentantii altor state, functionarii publici nu trebuie sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale; n cursul deplasarilor externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa ncalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda. ncurajarea mobilitatii profesionale si a motivarii functionarilor publici prin promovare, ca o consecinta a formarii profesionale. Promovarea, se realizeaza prin: - aprecierea obiectiva a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, prin compararea gradului de ndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obtinute n mod efectiv; - corelarea obiectiva ntre activitatea functionarului public si cerintele functiei publice; - asigurarea unui sistem motivational, prin recompensarea functionarilor publici care au obtinut rezultate deosebite, care sa determine cresterea performantelor profesionale individuale; elaborarea unei politici riguroase si adecvate de personal prin: - cunoasterea perfecta a cerintelor autoritatii publice; - selectarea, recrutarea si angajarea unor functionari publici de calitate, respectndu-se principiile egalitatii de sanse; - constientizarea si adaptarea permanenta a functionarilor publici existenti;

84

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - realizarea unui sistem de recrutare si promovare bazat pe merit care sa ofere garantia ca cei mai buni functionari publici sunt promovati; - realizarea unui sistem de salarizare si de recompense pentru activitatea functionarilor publici care sa ia n considerare n primul rand performantele acestora si devotamentul pentru institutia publica n care si desfasoara activitatea; - dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii functionarilor publici n cadrul functiei publice; - delimitarea functionarilor publici de alti angajati din cadrul puterii executive (de ex. personalul contractual). Definirea functiei publice trebuie sa se realizeze n special prin luarea n considerare a atributiilor functionarilor publici care implica prerogative de putere publica. crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera, profesionist, impartial, onest, stabil, neutru politic si eficient prin promovarea : - competentei, principiu potrivit caruia persoanele care doresc sa acceada sau sa promoveze ntr-o functie publica trebuie sa detina si sa confirme cunostintele si aptitudinile necesare exercitarii functiei publice respective; - competitiei, principiu potrivit caruia confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau examen; - egalitatii de sanse, prin recunoasterea vocatiei la cariera n functia publica a oricarei persoane care ndeplineste conditiile stabilite potrivit legii; - profesionalismului, principiul potrivit caruia stabilitatea n functia publica si promovarea n cariera sunt conditionate de exercitarea functiei publice cu respectarea de catre functionarul public a principiilor care stau la baza exercitarii functiei publice;

85

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - motivarii, principiu potrivit caruia, n vederea dezvoltarii carierei, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice, n conditiile legii, instrumente de motivare morala si materiala a functionarilor publici, precum si sa sprijine initiativele privind dezvoltarea profesionala individuala a acestora; - transparentei, principiul potrivit caruia autoritatile si institutiile publice au obligatia de a pune la dispozitia tuturor celor interesati informatiile de interes public referitoare la cariera n functia publica. mbunatatirea metodelor si tehnicilor de conducere pentru functionarii publici de conducere, avndu-se n vedere urmatoarele: - n exercitarea atributiilor specifice functiilor publice de conducere, functionarii publici au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei n functia publica pentru functionarii publici din subordine; - functionarii publici de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, criterii ce vor fi avute n vedere la avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii, ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluznd orice forma de favoritism ori discriminare. - se interzice functionarilor publici de conducere sa favorizeze sau sa defavorizeze accesul sau promovarea n functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii personale. Pe lnga obligativitatea perfectionarii anuale a functionarilor publici se impune perfectionarea continua a Institutiilor care asigura perfectionarea functionarilor publici.

86

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Aceste institutii, prin lectorii lor, trebuie sa permita implementarea, adaptarea si extinderea noilor cerinte ale UE la nivelul ntregii administratii publice. De asemenea, este utila organizarea unor cursuri de perfectionare si n alte state membre ale UE, pentru a veni n contact direct cu mediul, viata si principiile generale ale administratiilor publice din aceste state, pentru a cunoaste Statutul Functionarilor Publici din aceste tari, metodele si tehnicile lor de organizare si perfectionare. 3.1.3.GESTIUNEA PUBLICA: Se va sprijini nfiintarea unor Centre de Informare pentru cetateni (CIC) n scopul de a moderniza si mbunatati comunicarea ntre administratie si colectivitate, de a facilita multiplicarea si diseminarea informatiilor relevante privind integrarea europeana.Aceasta initiativa este n concordanta cu interesul manifestat de autoritatile centrale pentru promovarea unor proiecte similare, concretizat prin nfiintarea Agentiei Nationale a Centrelor de Informatii pentru Cetateni (ANCIC). Stabilirea unor standarde nalte de servicii pentru Centrul de Informare al cetatenilor se realizeaza prin: - crearea si perfectionarea continua a Centrului de informare a cetatenilor; - asigurarea unor servicii de calitate n folosul cetatenilor; - asigurarea permanentei n prestarea serviciilor- linii telefonice directe, daca este posibil-gratuite, internet;

87

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - crearea mecanismelor de consultare directa a cetatenilor, n sensul cresterii att a sferei de servicii oferite, ct si a calitatii acestora; - integrarea furnizarii serviciilor, care trebuie sa grupeze ntr-un singur punct toata gama de servicii a autoritatii publice n care functioneaza; - utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii la cele mai nalte niveluri. Pentru mbunatatirea gestiunii publice se impune luarea urmatoarelor masuri: - introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de activitate; - asigurarea dezvoltarii parteneriatului public-privat; - facilitarea procesului de dezvoltare a economiei; - ntarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabilor; - planificarea si dezvoltarea mecanismului investitional; - reorganizarea mecanismului de creditare n vederea realizarii de investitii; -buna gestionare a resurselor financiare existente si atragerea de fonduri prin proiecte cu finantare extera; - urmarirea alocarii resurselor financiare n functie de programele propuse ce va contribui la consolidarea administratiei locale, dezvoltarea unui mecanism de luare a deciziilor cu deschidere catre nevoile reale ale cetatenilor si stabilirea programelor prioritare n functie de aceste nevoi comunitare; - supunerea controlului financiar preventiv propriu a fiecarei operatiuni contabile, prin organizarea unui circuit financiar al documentelor, cu desemarea persoanelor responsabile;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale.

88

- organizarea activitatii de audit intern care sa asigure certificarea bilantului si contului de executie bugetara, evaluarea performantei de management, efectuarea inspectiilor de audit; - elaborarea si implementarea bugetelor pe programe care sa asigure transparenta, prioritatile si responsabilitatea n alocarea fondurilor. 3.1.4 NOILE TEHNOLOGII ALE INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR Strategia Guvernului privind Planul National de Actiune e-Administratie, urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice, acordnd o atentie deosebita introducerii si utilizarii eficiente a tehnologiei informatiei si comunicarii. Prin dotarea cu echipamente moderne si realizarea unei retele interne de calculatoare, cu finantari de la Guvernul Romniei si Uniunea Europeana, Romania este pregatita sa faca fata actualelor cerinte ale unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale. Totusi, o conditie esentiala pentru mentinerea si cresterea performantelor este nnoirea echipamentelor actuale, uzate fizic dar mai ales moral si dotarea cu noi echipamente performante, absolut indispensabile realizarii unei activitati eficiente: video-proiector, scanner A3 color, imprimante color, copiator color, telefoane si faxuri digitale, etc. Dezvoltarea n continuare a sistemului informational n vederea cresterii performantelor si a mbunatatirii raportului cost-beneficiu n activitatea administratiei necesita actiuni care sa vizeze:

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - cresterea gradului de utilizare a sistemelor informatice, internet, email, de catre toti functionarii prefecturii, prin ridicarea nivelului de instruire si obtinerea certificatelor ECDL; - perfectionarea serviciilor de registratura si arhiva;

89

- marirea gradului de siguranta n procesul de comunicatie dintre factoriide decizie si comunicarea n timp real; - reducerea timpului de transfer a informatiilor, - descongestionarea activitatii de preluare a sesizarilor si petitiilor de la cetateni, optimizarea procesului de solutionare si comunicare a rezultatelor; - mbunatatirea sistemului de comunicare si transfer de date si informatii ntre Prefectura si celelalte autoritati publice locale, n special cu Consiliile Locale si Serviciile Publice Deconcentrate; - realizarea unei retele unitare, a unui sistem informational integrat, la nivelul ntregului judet; - atragerea n cadrul retelei Extranet a Delegatiei Comisiei Europene n Romnia a ct mai multor multiplicatori de informatie europeana si extinderea acesteia spre zonele greu accesibile, dezavantajate. 3.1.5. ALTE ACTIUNI NECESARE MODERNIZARII: Alocarea, de la bugetul statului, a unor fonduri destinate activitatilor de comunicare, diseminare a informatiilor si de promovare a actiunilor specifice privind Integrarea Europeana. mbunatatirea cooperarii interinstitutionale pe verticala si orizontala.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Cresterea rolului Prefecturii n monitorizarea implementarii programelor cu finantare externa; mbunatatirea nivelului de cooperare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala. 3.2. MBUNATATIREA ACTIVITATII SERVICIILOR DECONCENTRATE

90

3.2.1. CRESTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE COORDONATE DE PREFECTURA Acest obiectiv se va realiza prin stimularea cooperarii dintre autoritatile publice locale n scopul asigurarii respectarii intereselor cetatenilor si aplicarii acquis-ului comunitar la nivel teritorial. Aceasta activitate trebuie orientata spre realizarea componentelor dezvoltarii locale durabile. Pentru optimizarea activitatii serviciilor descentralizate consideram ca se pot organiza activitati comune de catre anumite structuri ale serviciilor descentralizate, n scopul realizarii unor obiective de interes public general. Aceasta presupune implicit, finantarea acestor actiuni prin programe externe si redistribuirea unor venituri proprii ntre structurile serviciilor publice. Institutia Prefectului, coordonnd activitatea acestor servicii publice pe plan local, va urmari optimizarea activitatii acestora si va stabili actiuni si masuri corespunzatoare. Astfel, Prefectura ar putea interveni concret pentru a determina serviciile publice sa desfasoare activitati eficiente, n slujba cetatenilor si a colectivitatilor locale. Aceasta implicare presupune transformarea rolului de monitorizare si urmarire a serviciilor publice ntr-o activitate concreta, operativa, de coordonare si verificare directa a rezultatelor activitatilor desfasurate n interesul colectivitatii.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 3.2.2. MONITORIZAREA PROCESULUI DE DESCENTRALIZARE A SERVICIILOR PUBLICE LOCALE: n conformitate cu prevederile art.7.3. din legea 215/2001 autoritatile centrale nu pot conferi sau impune cea mai mica responsabilitate colectivitatilor locale, n cadrul procesului de descentralizare al unor servicii publice sau de creare de noi servicii publice, fara a le garanta punerea la dispozitie de mijloace financiare cere sa le permita sa exercite aceste responsabilitati . 91

Art. 9 din aceiasi lege prevede ca n cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la venituri proprii, iar aceste venituri trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile prevazute de lege . Colectivitatile locale depind nsa n continuare foarte mult de subventiile de la bugetul de stat. n cadrul procesului de descentralizare, un mare numar de servicii publice a fost transferat catre colectivitatile locale, fara mijloacele financiare si fara o pregatire prealabila. Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate n ceea ce priveste atribuirea unor resurse redistribuite de la bugetul de stat, care trebuie sa se realizeze pe baze legale, echitabile. Pentru realizarea acestei prioritati este necesara organizarea de cursuri de pregatire de specialitate pentru personalului responsabil cu fundamentarea cererilor financiare. Este deci, foarte importanta transferarea echilibrata si eficienta a resurselor financiare de la stat la nivelul judetului, pentru activitati precum: evidenta populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar, organizarea serviciului comunitar pentru situatii de urgenta, evidenta pasapoartelor. Este necesara sprijinirea consolidarii autonomiei administrative si financiare a serviciilor publice deconcentrate si ca urmare a preluarii activitatilor spitalelor si unitatilor de nvatamnt si cultura.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. nainte de a se efectua transferul serviciilor catre autoritatile locale sau nainte de a se crea noi servicii, trebuie sa fie indicate sursele financiare necesare, n cadrul unei strategii coerente de descentralizare. Responsabilitatile si obiectivele trebuie sa fie clar stabilite. Cel mai indicat ar fi sa se faca o evaluare prealabila pentru a se determina numarul optim de servicii care sa fie descentralizate si resursele financiare necesare functionarii optime a acestora. Acest proces va trebui monitorizat periodic, iar strategia ajustata ori de cte ori rezistenta la schimbare a sistemului sau insuficienta surselor financiare frneaza procesul. Vor trebui organizate Programe de pregatire specifice pentru functionarii administratiilor locale implicate n procesul de descentralizare. 92

O situatie speciala o reprezinta responsabilitatea Administratiei Locale de asigurare a unor conditii specifice pentru ca acesta sa poata ndeplini o dubla functie : respectarea intereselor de stat si, n acelasi timp, reprezentarea si promovarea intereselor cetatenilor, asa cum sunt exprimate n cadrul exercitiului autonomiei locale. O alta problema care trebuie rezolvata este realizarea inventarierii patrimoniului public si privat al autoritatilor publice locale din judet. Strategia Guvernului privind Accelerarea Reformei n Administratia Publica, cu sprijinul Programelor PHARE 2002 si ale Bancii Mondiale, urmareste sa consolideze capacitatea administratiei publice n vederea realizarii descentralizarii fiscale de la administratia centrala catre autoritatile locale, prin transferul competentelor privind administrarea anumitor activitati, ceea ce va genera resurse financiare autonome la nivel local. Proiectele au n vedere mbunatatirea capacitatii administratiilor publice locale de a implementa si elabora proiecte de calitate n domenii considerate ca fiind de o reala importanta pentru promovarea dezvoltarii economice si sociale autosustinute, pe baze juridice, precum si profesionalizarea personalului responsabil cu pregatirea si fundamentarea cererilor financiare prin :

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - participarea la activitatea de elaborare a propunerilor privind procesul de descentralizare fiscala; - elaborarea, mpreuna cu structurile specializate, a unor propuneri pentru mbunatatirea sistemului de colectare a impozitelor locale; - participarea la cursuri de pregatire profesionala pentru personalul din administratia publica locala cu responsabilitati n pregatirea bugetelor locale; - participarea la activitatile legate de analiza si evaluarea impactului capitalului local si a investitiilor n infrastructura localitatii. 3.2.3 PRIORITATI SECTORIALE 93

n ceea ce priveste implementarea legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar, Raportul Comisiei Europene pe anul 2002 evalueaza capacitatea administratiei publice si identifica prioritatile pentru principalele domenii de activitate : Respectarea reglementarilor referitoare la situatia subventiilor nenotificate si a subventiilor existente, n conformitate cu regimul subventiilor de stat aliniat la prevederile legislatiei comunitare. Rezolvarea cu prioritate a problemelor structurale cu care se confrunta sectorul energetic: neplata facturilor energetice, restructurarea societatii; Termoelectrica si ameliorarea eficien tei retelelor energetice. Politica actuala ar trebui axata pe productia si economisirea energiei si pe reducerea treptata a arieratelor din economie, pna la eliminarea totala. Trebuie luate masuri pentru aplicarea integrala si la timp a legislatiei privind sectorul energetic si pentru constituirea progresiva a nivelurilor de stocuri petroliere necesare; Accelerarea ncasarii taxelor, impozitelor si crearea sistemelor functionale de rambursare n scopul reducerii fraudelor privind rambursarea TVA;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Adaptarea metodologiilor statistice la acquis- ul comunitar si ameliorarea calitatii, exactitatii si prelucrarii datelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea circuitelor reale de colectare a datelor statistice si pentru dezvoltarea calitatii si capacitatii personalului din cadrul administratiei statistice; Fixarea de termene realiste si prevederea costurilor necesare aplicarii legislatiei privind protectia mediului. Acestea nu trebuie propuse dect dupa consultarea institutiilor interesate si responsabile. La nivel local sunt necesare fonduri pentru mbunatatirea situatiei personalului, recrutarea de noi inspectori si pentru pregatirea corecta a acestora; Necesitatea definirii unei baze legale pentru identificarea si clarificarea rolului si responsabilitatilor autoritatilor n vederea constituirii unei structuri administrative capabile sa aplice regulile comunitare si sa asigure repartizarea fondurilor provenite din politicile 94

structurale ale Comunitatii Europene. Trebuie puse n aplicare sisteme si proceduri eficiente de fundamentare, urmarire, gestiune financiara si control a acestor fonduri . n ce priveste capacitatea administrativa trebuie ameliorate abilitatile de programare, n special privind elaborarea si pregatirea proiectelor. Sunt necesare eforturi sustinute n urmatoarele domenii: controlul si respectarea regulilor veterinare si fitosanitare, ameliorarea capacitatii investitiilor pentru a se putea asigura conformitatea cu normele comunitare, n special masuri referitoare la inspectii si controale, restructurarea sistemului agricol si agroalimentar n vederea mbunatatirii competitivitatii si implicit a capacitatii de operare pe Piata Agricola Comunitara.. Alinierea la acquis-ul agricol comunitar nu a fost nsotita de o dezvoltare suficienta a structurilor administrative pentru a se asigura aplicarea efectiva a acquisului.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ntarirea capacitatii administrative de aplicare si respectare a acquis-ului, n special n domeniul veterinar si fitosanitar. Sunt necesare investitii considerabile pentru finalizarea reformei cadastrale si includerea titlurilor de proprietate n registrului funciar. Mediul juridic si administrativ ramne complicat si limiteaza dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii. Romnia respecta, n general, angajamentele luate n acest domeniu. n viitor, Romnia ar trebui sa puna n practica un plan de actiune pentru eliminarea obstacolelor ntlnite de IMM si pentru mbunatatirea mediului juridic si administrativ. Descentralizarea procesului de finantare a nvatamntului pre-universitar si transferarea acestuia n sarcina autoritatilor locale, care a avut loc n cursul anului 2001, a fost pusa n practica fara probleme majore. Introducerea unui an obligatoriu de nvatamnt prescolar se afla n stadiu de proiect pilot. Romnia trebuie sa faca eforturi pentru a ncheia procesul de aliniere la acquis-ul comunitar n domeniul nvatamntului si sa urmareasca ca initiativele ce vizeaza procesul de reforma sa fie nsotite de o finantare adecvata.

95

n domeniul fortei de munca, trebuie sa se urmareasca planificarea strategica a resurselor umane si financiare, pentru a se realiza o utilizare mai buna a fondurile publice. Sunt necesare eforturi pentru delimitarea responsabilitatilor institutionale ale organelor si autoritatilor publice. Dificultatea realizarii unei protectii sociale reale n Romnia se datoreaza n special situatiei economice, dar si eficientei scazute de a percepe cotizatiile pentru fondul de asigurari sociale, lipsei de personal calificat si a colaborarii ntre ministere. La nivel local, repartizarea responsabilitatilor ramne confuza si fragmentata, iar structurile locale nu dispun de personal suficient. Este urgenta elaborarea unei strategii nationale comune n domeniul insertiei sociale.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Sunt necesare eforturi pentru transpunerea legislatiei comunitare n domenii cum ar fi creditul pentru consum, regimul de folosinta partiala, actiunile de suspendare, vnzarile de bunuri de consum si garantiile asociate. Trebuie pus accentul pe aplicarea legislatiei actuale, ceea ce implica functionarea eficienta a structurilor administrative existente. Ar trebui dezvoltat rolul asociatilor de consumatori, consultarea acestora n elaborarea si punerea n practica a politicii privind protectia consumatorilor. Romnia trebuie sa-si concentreze eforturile pe dezvoltarea institutiilor capabile sa aplice noua legislatie si pe cautarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea investitiilor mari, indispensabile aplicarii acquisului comunitar. Eforturi suplimentare sunt, de asemenea, necesare pentru aplicarea acquis-ului n domeniul transportului rutier si a realizarii coridoarelor europene. S-au realizat progrese semnificative n domeniul justitiei si afacerilor interne, dar insuficiente n privinta emigrarilor, a traficului si consumului de droguri. Capacitatea administrativa de aplicare a acquis ului n domeniu ramne totusi scazuta.

96

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. n domeniul cooperarii politienesti si a luptei mpotriva criminalitatii organizate, trebuie aplicata legislatia recent adoptata precum si reforma rapida si efectiva a politiei. ncrederea populatiei n politie ramne scazuta. Trebuie depuse eforturi pentru realizarea unei apropieri mai bune de cetateni. n privinta luptei mpotriva fraudei si a coruptiei, ineficienta masurilor de prevenire si lupta mpotriva delictelor legate de coruptie ramne o problema delicata. Prevenirea prin transparenta si responsabilizare este la fel de importanta ca represiunea. Vor trebui revazute criteriile care stabilesc modalitatile de selectare a afacerilor care trebuie investigate. Romnia trebuie sa intensifice pregatirea pentru a se alinia la Conventia din 1995 privind protectia intereselor financiare ale Comisiei Europene si sa accelereze adoptarea legislatiei n domeniu. Toate aspectele din conventie sunt ratificate si trebuie sa fie puse n practica. Traficul cu droguri ramne o problema dificila de rezolvat. n acest scop trebuie ntarita capacitatea administrativa de coordonare a serviciilor responsabile pentru respectarea legii, n special politia si vama. Sunt necesare eforturi considerabile pentru alinierea legislatiei si mai ales pentru ntarirea capacitatii administrative de aplicare a legislatiei.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 3.2.4. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII LEGISLATIEI ARMONIZATE CU ACQUIS- UL COMUNITAR:

97

Procesul de pregatire a administratiei publice locale pentru integrarea n Uniunea Europeana trebuie intensificat, avnd n vedere perioada scurta care a mai ramas pna la data la care Romnia va fi admisa ca stat membru al Uniunii Europene. n vederea aderarii Romniei la UE n anul 2007, pna la sfrsitul anului 2004 trebuie finalizat planul de dezvoltare pentru perioada 2007-2013, plan care va fi negociat cu Comisia Europeana si n baza caruia vor fi acordate Romniei fondurile structurale dupa aderare. Acest plan trebuie sa aiba agregate att necesitatile autoritatilor locale, ct si cele ale autoritatilor centrale iar realizarea acestui plan va fi monitorizata de Comisia Europeana. 20 Pentru ndeplinirea sarcinilor ce deriva din documentele programatice privind aderarea la Uniunea Europeana avem n vedere realizarea urmatoarelor activitati: Elaborarea Planului local de masuri pentru integrare europeana, pe baza propunerilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si a structurilor de integrare europeana respectiv consiliile locale pentru perioada 2004- 2006, n conformitate cu PNAR si Parteneriatul pentru Aderare. Elaborarea si implementarea Planurilor lunare si anuale proprii ale Directiei pentru Integrare Europeana si Relatii Externe. Monitorizarea permanenta a masurilor si actiunilor incluse n planurile mai sus mentionate, evaluarea si prezentarea rezultatelor obtinute, prin analize, comunicari, rapoarte, sinteze.

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. Analizarea periodica a actelor normative avizate de Ministerul Integrarii Europene, publicate n Monitorul Oficial, cu relevanta si impact n procesul de aderare, n vederea stabilirii unor masuri concrete pentru implementarea acestora. Impulsionarea accesarii si utilizarii fondurilor de pre-aderare acordate de UE. mbunatatirea comunicarii privind activitatea de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis- ul comunitar. 98

Mediatizarea actiunilor care au legatura cu procesul de integrare, n vederea cresterii vizibilitatii procesului de aderare, prin conferinte, comunicate de presa, etc. Consultarea si implicarea societatii civile (ONG-uri, sindicate, patronate, universitati, camere de comert, etc) n actiunile care au ca obiect de activitate pregatirea pentru integrare europeana. Participarea la campania de informare publica organizata de Agentia de Strategii Guvernamentale. 3.3. MBUNATATIREA CALITATII SERVICIILOR CU IMPACT DIRECT ASUPRA CETATEANULUI n domeniul mbunatatirii calitatii serviciilor cu impact direct asupra cetatenilor, Prefectura Judetului Gorj, prin intermediul aparatului propriu de specialitate, are ca prioritati: - cresterea transparentei decizionale prin consultarea si implicarea mai larga a societatii civile n procesul decizional, inclusiv n cel ce are ca rezultat adoptarea de acte normative, dezvoltarea unui dialog permanent ntre autoritati si societatea civila; - extinderea accesului cetatenilor la informatiile publice de interes national sau local, prin intermediul internetului; - organizarea mai eficienta a spatiilor destinate serviciilor de relatii cu publicul;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - solutionarea eficienta, profesionista si n timp optim a solicitarilor si sesizarilor petentilor; - asigurarea ordinii si linistii publice, cresterea gradului de siguranta a cetatenilor; - prevenirea si dezamorsarea eficienta si n timp optim a conflictelor sociale; - dialog permanent si constructiv cu grupurile dezavantajate, minoritatile si grupurile de interese; - adoptarea de catre functionarii publici a unei atitudini profesioniste, politicoasa si eficienta n relatiile cu cetatenii; 99

- actualizarea permanenta a paginii Web a Prefecturii cu informatii relevante si utile; - simplificarea procedurilor administrative, informatizarea completa a activitatii de registratura , comunicare a deciziilor si arhivare; - urgentarea eliberarii mai rapide a titlurilor de proprietate cu respectarea legalitatii si evitarea actiunilor n instante; - informarea opiniei publice asupra derularii procesului de reforma prin intermediul mijloacelor de comunicare n masa; - initierea si dezvoltarea unor parteneriate de actiune comuna cu Inspectoratul Scolar Gorj, Inspectoratul de Politie Gorj, Directia de Sanatate Publica Gorj, AJOFM si alte institutii descentralizate, reprezentantii bisericii, ONG-urilor, patronate, sindicate, pentru desfasurarea de activitati specifice n domeniul protectiei copilului si persoanelor cu handicap, mbunatatirea serviciilor medicale si sociale, reconversiei si reinsertiei profesionale, sprijinirea grupurilor puternic dezavantajate; - popularizarea serviciilor oferite de catre institutiile specializate ale Consiliului Judetean Gorj n domeniul protectiei copilului si al persoanelor cu handicap; - tiparirea si difuzarea de afise, pliante, reviste pentru prevenirea abuzurilor de orice fel asupra acestor categorii defavorizate de persoane;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. 3.4 MBUNATATIREA COOPERARII INSTITUTIONALE: Este necesar sa fie stabilite si aplicate reguli simple si obiective pentru punerea n functiune a unui flux de informatii coerent si a unui sistem electronic de comunicare, cu institutiile coordonate de Prefectura, cu Consiliul Judetean si Consiliile Locale, precum si cu institutiile centrale, avnd n vedere prevederile legale privind acest mod de comunicare. Pentru mbunatatirea cooperarii institutionale se impune luarea urmatoarelor masuri:

100

- mbunatatirea comunicarii, colaborarii si circuitului informational ntre Prefectura, Consiliul Judetean Gorj si alte prefecturi si consilii judetene pentru promovarea si dezvoltarea unor proiecte de interes comun; - preocuparea comuna pentru implementarea si implicarea n programe comunitare; - eficientizarea raporturilor dintre Prefectura, autoritatile publice judetene si cele din comune, orase si municipii; - participarea la actiuni si structuri asociative constituite n tara si diverse regiuni din Europa; - dezvoltarea unor relatii de colaborare internationala si transfrontaliera puternice; - participarea la dezvoltarea parteneriatelor regionale, a programelor si sistemelor de implementare alaturi de celelalte autoritati ale administratiei publice locale si institutii descentralizate;

Capitolul IV Strategia de modernizarea a administratiei publice locale. - sprijinirea implementarii programelor si a proiectelor regionale n cadrul Proiectului intitulat Centrul Multifunctional Oltenia, promovat n parteneriat de catre Agentia pentru Dezvoltarea Regionala S-V Oltenia, C.J.Gorj, C.J.Dolj, C.J.Mehedinti, C.J.Vlcea Agentia de Dezvoltare Vlcea, Regione Lazio, CPL Roma si Geumacs Consulting, aprobat de Guvernul Italiei n data de 13 decembrie 2002.Una din componentele acestui proiect o reprezinta instruirea personalului din administratiile publice locale n identificarea si pregatirea de proiecte pentru a accesa fondurile de pre-aderare si Fondurile Structurale dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana. - promovarea initiativei constituirii unui Centru de Relatii ntre Administratia Publica Locala si ONG-uri, organism ce va facilita conlucrarea n domenii de interes comun. Scopul centrului este constituirea unui parteneriat real si eficient ntre administratie si ONG-uri, plecnd de la ideea comuna de gestionare eficienta a avutului si banului public, necesitatea unei redistribuiri optime a responsabilitatilor ntre institutiile guvernamentale, patronale si

101

neguvernamentale, obtinerea de finantari pentru diverse proiecte, ajutor la specializarea unor functionari publici. - implementarea si monitorizarea aplicarii n judet a masurilor necesare pregatirii aderarii Romniei la Uniunea europeana mpreuna cu celelalte autoritati locale si cu serviciile publice descentralizate. Continuarea si extinderea colaborarii n domeniul dezvoltarii regionale si a cooperarii ntre regiunile Europei prin: programe comune cu judetele limitrofe, n colaborare cu Comitetului Regional pentru elaborarea Planului de dezvoltare regionala, pregatirea autoritatilor locale n vederea accesarii Fondurilor Structurale ncepnd cu 2007, continuarea dezvoltarii legaturilor de prietenie si colaborare cu autoritati si institutii similare din alte state, reprezinta prioritati ale activitatii noastre curente actuale si de perspectiva.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. V. PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUIONAL INTENSIFICAT LA NIVELUL AUTORITILOR ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE: n condiiile n care, conform Raportului de ar al Comisiei Europene pentru anul 2004 ntr-un numr de sectoare importante continu s existe un decalaj serios ntre progresele nregistrate n domeniul armonizrii legislative i capacitatea limitat, pe ansamblul ei, a administariei publice de a aplica i a pune n practic legislia nou adoptat, aceast stare de fapt fiind considerat o constrngere major n ceea ce privete pregtirile pentru aderare ale Romniei, prezenta lucrare dorete s sugereze o soluie pentru administraia public local, reliefnd avantajele pe care le poate avea intensificarea colaborrii instituionale la nivelul autoritilor administraiei publice locale n mbuntirea managementului municipal, n sensul larg, expus n glosarul de termeni prezentat i n adoptarea de facto i nu doar de jure a principilor ce guverneaz politicile europene. De asemenea, se urmrete i identificarea instrumentelor ce pot fi accesate n vederea acestei colaborri ce poate n mod evident facilita i consolida rolul autoritilor locale n ceea ce 102

privete schimbarea de mentalitaliti, percepii i practici ale populaiei i ale celorlalte instituii ale statului, n vederea nsuirii cu succes a principiilor i valorilor europene. Astfel, n sprijinul rolului major al cooperrii instituionale la nivel de administraie public local s-au identificat urmtorele argumente:

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. 1. SIMILARITATEA PROBLEMELOR CU CARE SE CONFRUNT AUTORITILE ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE: n pofida enormelor diferene n ceea ce privete circumstanele n care se situeaz diferitele orae i ri, exist un consens general n privina scopurilor globale pe care municipalitatea n sensul enunat anterior i autoritile locale n particular i le vor stabili. Acestea sunt scopuri ale dezvoltrii. Ele pot fi nscrise n trei categorii principale: mbuntirea condiiilor de via i de munc a ntregii populaii a municipalitii, cu o atenie special pentru cei care se gsesc ntr-o postur de slbiciune n articularea nevoilor lor i n aprarea drepturilor i intereselor; promovarea dezvoltrii sociale i economice durabile; creterea protejrii i consevrii mediului fizic. Aceste trei categorii de scopuri prezentate anterior, dei diferite ca i caracter, sunt n mod evident relaionate. Condiiile de via, n special acelea ale grupurilor de ceteni defavorizai nu pot fi mbuntite pe baze durabile dac municipalitatea eueaz n promovarea investiiilor productive, n politica de ocupare a forei de munc. Perspectivele de cretere economic sunt afectate de infrastructura urban ineficient, pe cnd deteriorarea mediului fizic are consecine dezastruoase nu doar asupra sntii i formei bune a cetenilor, dar i asupra abilitii municipalitii de a asigura dezvoltarea social i economic durabil i de a funciona ca un pol de atracie pentru strategii de investiii externe care se bazeaz din ce n ce mai mult pe atractivitatea mediului fizic i pe buna funcionare a infrastructurii i serviciilor. Cele mai multe municipaliti, bogate i srace, mari i mici se 103

confrunt cu provocri similare n ceea ce privete natura, dac nu i gravitatea i iminena. Aceste provocri corespund nevoilor de baz ale fiecrui cetean: o surs sigur i adecvat de venit, un adpost adecvat; sntate; educaie; securitate i afabilitate.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. n pofida faptului c multe din aceste nevoi pot fi satisfcute prin aciuni i activiti care depesc mijloacele i controlul direct al guvernrii municipale, gradul lor de satisfacere se va reflecta invariabil n percepia publicului asupra performanei administraiei. 2. NECESITATEA DE A NVA DIN EXPERIENELE ALTORA: n condiiile n care se poate vorbi de probleme comune crora municipalitile din ntreaga lume trebuie s le fac fa, analiza experienelor altor comuniti precum i a soluiilor identificate pentru situaiile respective, precum i ncercarea de a adapta aceste soluii la condiiile locale particulare pot reprezenta elemente importante ale procesului de dezvoltare durabil, n condiiile n care, de multe ori, este mai eficient s se utilizeze un mecanism verificat, dect s se reinventeze roata. Experienele de succes ale anumitor municipaliti, indiferent de domeniul acestora, trebuie consolidate n mod sistematic i trebuie diseminate i altora. Acestea pot genera lrgirea orizonturilor oamenilor, familiarizarea cu procedurile europene i pot conduce la nsuirea unor practici diferite, mai adaptate exigenelor de profesionalism i eficien ale proiectului european, n dezvoltarea economic, precum i n procesele de formare i pregtire ale resurselor umane.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala

104

intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. 3. EXISTENA, LA NIVEL EUROPEAN, A UNOR INSTRUMENTECARE FACILITEAZ COOPERAREA: n condiiile n care principiul cooperrii ntre state se afl la baza nsi construciei proiectului euroean, viznd la momentul iniierii lui crearea unor structuri internaionale pentru asigurarea pcii i protejarea drepturilor omului, probleme de mare importan n contextul generat de al Doilea Rzboi Mondial, existena a numeroase mecanisme i instituii, att n cadrul structurilor Uniunii Europene ct i n interiorul altor organisme cum ar fi Consiliul Europei, Organizaia Naiunilor Unite sau Banca Mondial, care faciliteaz aceast cooperare ntre state nu este deloc surprinztoare. Astfel, pentru domeniul administraiei publice locale, pentru a evidenia doar cteva din cele mai importante mecanisme de cooperare se poate vorbi despre: Programele de twinning, adresate rilor candidate la Uniunea European, care, aa cum am artat deja ntr-o seciune anterioar, presupun participarea experilor europeni la procesele de construcie instituional necesare pentru a putea rspunde exigenelor acquisului comunitar. Ele sunt concepute nu att pentru a crete cooperarea general, ct pentru a atinge inte specifice, stabilite dinainte ntre pri pentru implementarea ariilor prioritare ale acquis-ului, dup cum sunt ele specificate n Parteneriatele de Aderare. Programe de asisten financiar care au fost deschise pentru rile din Europa Central i de Est n urma hotrrii Consiliului European de la Copenhaga, din iunie 1993 i confirmate de Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994, PHARE, SAPARD, ISPA, ntr-un numr mare de domenii, printre care i cel al administraiei publice locale, n cadrul crora prioritate n ceea ce privete eligibilitatea o au programele ce presupun colaborarea ntre mai muli actori instituionali.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. Schema town-twinning-ului reunete municipaliti din ntraga Europ, legndu-le practic ntr-o reea dens de ceteni. Aceast practic asigur oportunitatea de a afla mai 105

multe despre viaa de zi cu zi a cetenilor din alte state europene, de a vorbi cu ei, de a schimba experiene i de a dezvolta proiecte n comun pe probleme de interes comun cum ar fi integrarea local, mediul, dezvoltarea economic i diferenele culturale. Caracteristica town-twinning-ului este aceea c implic un mare numr de ceteni i i aduce, astfel, o contribuie la dezvoltarea ceteniei europene, fiind, n aceste condiii, deosebit de relevant pentru subiectul acestei lucrri. n acest scop, Comisia European acord chiar granturi (fonduri nerambursabile) pentru evenimente de town-twinning care includ programe educaionale pe chestiuni europene. Din pcate, pentru moment, Romnia nu intr n categoria rilor eligibile pentru acest tip de granturi, dar poate participa la proiecte ca partener, n colaborare cu orae, municipaliti sau asociaii ale autoritilor locale din rile eligibile. Chiar n condiiile n care nu se poate obine finanare din partea Uniunii Europene, politica de town-twinning, susinut i de alte organisme cum ar fi Consiliul Municipalitilor i Regiunilor Europene, este deosebit de important deoarece stimuleaz schimbul de experien, dezbaterile i alte iniiative care ntresc contiina european promovarea comunicrii i nvarea intercultural. Ea se refer la aciuni care i aduc pe oameni mpreun, dezvoltnd parteneriate ntre orae. Ofer oportuniti pentru ceteni de a explora i experimenta alte culturi. Asigur o atmosfer prielnic pentru dezvoltarea economic (atragerea de investiii) i pentru desfurarea comerului. De asemenea, stimuleaz un mediu n care problemele pot fi rezolvate de la om la om, la nivelul la care acestea au aprut conform principiului subsidiaritii, att de important pentru construcia european i sparge barierele culturale i sociale.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. Programul de Management Urban, finanat de aceast dat de UNDP i un consoriu de nou donatori bilaterali i executat de Comisia Naiunilor Unite pentru Aezri Umane n colaborare cu Banca Mondial cuprinde componente de cercetare, training i cooperare tehnic, foarte importante pentru dezvoltarea de noi practici n managementul municipal, mai eficiente, care s rspund exigenelor actuale. 106

Congresul Puterilor Locale i Regionale din Europa, organism nfiinat n cadrul Consiliului Europei n care Romnia este reprezentat cu zece membri, ofer un loc privilegiat de dialog unde reprezentanii puterilor locale i regionale dezbat probleme comune i i confrunt experienele. Vizeaz, de asemenea, dezvoltarea iniiativelor care permit cetenilor s participe n mod real la procesul democratic la nivel local i regional, reprezentarea intereselor consiliilor locale i regionale n elaborarea politicii europene, precum i ncurajarea cooperrii regionale i transfrontaliere n favoarea pcii i dezvoltrii durabile. Printre instrumentele de ajutor puse la dispoziie, cele mai importante sunt Reeaua European a Instituiilor de Pregtire a Colectivitilor Teritoriale (ENTO) ce ofer asisten i pregtire specializat rilor Europei Centrale i de Est crora le lipsete experiena n materie de gestiune i competene tehnice. Ea favorizeaz cooperarea ntre centrele de formare ale guvernrii locale i regionale, punnd n contact organizaiile naionale cu omoloagele lor din alte ri, precum i participarea la Pactul de Stabilitate. Astfel, congresul Particip activ la proiectele care vizeaz consolidrea democraiei locale i cooperarea transfrontalier n Europa de sud-est, prevzute n programul consiliului europei pentru pactul de Stabilitate, lansat n 1999.

Capitolul V Pledoarie pentru o cooperare institutionala intensificata la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. Consiliul Municipalitilor i Regiunilor Europene - n care Romnia nu este membru, dar poate deveni n condiiile n care criteriile de adeziune pot fi satisfcute i care este un for ce reprezint interesele autoritilor locale i regionale la nivel european vizeaz dezvoltarea unui spirit european printre autoritile locale i regionale n vederea promovrii asocierii ntre statele europene i participrii lor active la Construcia Europei, aciuni n vederea lurii n considerare a autoritilor locale i regionale n activitile UE care le afecteaz direct. De asemenea, ncurajeaz dialogul, schimbul de experien i cooperarea ntre membrii si, utiliznd metode cum ar fi cooperare interregional i intermunicipal, parteneriate i programe de town twinning, asigur diseminarea, n rndul membrilor, a

107

informaiei provenit de la instituiile europene i permite ca vocea membrilor si s fie auzit prin intermediul unor corpuri i instituii reprezentative. n contextul existenei unui numr nsemnat de oportuniti pentru cooperarea instituionl internaional (dintre care n prezentul demers au fost enumerate doar cteva) n vederea nsuirii principiilor proiectului european i a pregtirii pentru aface fa criteriilor de aderare, autoritile locale trebuie s preia iniiativa i s joce un rol activ n aceast faz de pre-aderare, att prin participare propriu-zis la proiecte, ct i prin diseminarea informaiei despre ele n rndul populaiei i prin ncurajarea organizaiilor nonguvernamentale de a le accesa, n condiiile n care ele au posibilitatea, aa cum am artat anterior, de a genera efecte de cretere a receptiviii publicului n privina divrselor probleme de interes la un anumit moment.

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta ABORDARE COMPARATIVA ROMANIA - FRANTA

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta 1.ARGUMENT Opiunea pentru analiza instituiei primriei, ca unitate de baz a administraiei publice locale, a fost determinat de contientizarea rolului important jucat de aceasta din urm n buna funcionare a sectorului public la nivel global, n condiiile n care, indiferent

108

de gradul de centralizare i de uniformitatea statului, guvernul central trebuie s se sprijine pe anumite structuri locale pentru a-i exercita autoritatea i pentru a furniza diferite servicii. In ceea ce privete motivaia analizei instituiei primriei att n Romnia ct i n Frana, aceasta se regsete n dorina evidenierii asemnrilor i deosebirilor existente ntre acestea, n condiiile satisfacerii exigenelor cercetrii de tip comparativ, cele dou state menionate, nscriindu-se n tipologia statelor contemporane n aceeai categorie, i anume, state unitare descentralizate. Acestea, potrivit lui Ph. Braud, se definesc prin preeminena unui singur centru de putere cruia toate autoritile publice i sunt subordonaten cadrul mixt al unui control ierarhic i al unui control de <tutel>, existnd o anumit capacitate de a lua decizii la nivel local, sau, cu alte cuvinte, o autonomie locala. Aceasta, n termenii legislaiei romneti n vigoare, reprezint dreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii..

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta 2.OBIECTIVE Lucrarea de fa i propune analiza instituiei primriei n cele dou state (Romnia i Frana), mai exact a rolului ei n cadrul administraiei publice locale, a raporturilor instituite de jure ntre primrie i consiliul local, respectiv consiliul municipal, precum i a raporturilor acestei instituii cu serviciile publice descentralizate in cazul romnesc, respectiv cu serviciile deconcentrate, pentru spaiul francez. 3.IPOTEZ In cadrul unui stat unitar, n care democraia este temperat de autoritarismul executivului, instituia primriei reprezint, la nivel local, cazul paradigmatic pentru ceea ce se numete personalizare a puterii. 109

4.ANALIZ APLICAT a)Cazul romnesc Ocupnd un loc principal n cadrul administraiei publice locale, conform articolului 91 al Legii privind administraia public local, nr. 215/2001, Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraului sau al subdiviziunii administrativteritoriale a municipiului mpreun cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structur funcional cu activitate permanent, denumit primaria comunei sau oraului, care aduce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd probleme curente ale colectivitilor locale.

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Astfel, primarul, ales conform Legii privind alegerile locale prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret i liber exprimat, ndeplinete o funcie de autoritate public fiind eful administraiei publice locale i al aparatului de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, pe care l conduce i l controleaz (art. 66, Legea 215/2001), precum i reprezentantul comunei sau oraului n relaiile cu alte autoriti publice, cu persoanele fizice sau juridice romne i strine, precum i n justiie(art. 67, Legea 215/2001). In aceste condiii, calitatea de primar este incompatibil cu funcia de prefect i de subprefect, cu statutul de funcionar public n aparatul propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale i centrale, cu funcia de manager sau membru n consiliul de administraie al regiilor autonome i, de asemenea, cu calitatea de senator, deputat, ministru, secretarde stat i cele asimilate acestora (art.62, Legea 215/2001). In virtutea statutului enunat anterior, primarul, conform articolului 68, aliniatul 1 al legii menionate anterior, asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, a prevederilor Constituiei, precum i punerea n aplicare a legilor, a decretelor Preedintelui Romniei, a hotrrilor i ordonanelor consiliului local; el poate propune consiliului local consultarea populaiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de

110

inters deosebit i, pe baza hotrrilor acestuia, ia msuri pentru organizarea acestei consultri, in condiiile legii. De asemenea, prezint consiliului local, anual sau ori de cte ori este necesar, informri privind starea economic i social a comunei sau oraului, precum i informari asupra modului de aducere la ndeplinire a hotrrilor consiliului local; el ntocmete proiectul bugetului local, exercit funcia de ordonator principal de credite, verific, din oficiu sau la cerere, ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local.

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Trebuie sa comunice de ndat consiliului local cele constatate. In aceeai calitate de ef al administraiei publice locale, primarul ia msuri pentru prevenirea i limitarea urmrilor calamnitilor, asigur ordinea public prin intermediul poliiei , jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor i unitilor de protecie civil, asigur respectarea msurilor prevzute de lege cu privire la desfurarea adunrilor publice; controleaz igiena i salubritatea localurilor publice, ia msuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitii i l supune spre aprobare consiliului local, asigur repartizarea locuinelor sociale pe baza hotrrii consiliului local, asigur ntreinerea i reabilitarea drumurilor publice. De asemenea, propune consiliului local spre aprobare organigrama, numul personalului i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate, numete i elibereaz din funcie personalul din aparatul de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, cu excepia secretrului, rspunde de inventarierea i administrarea bunurilor care aparin domeniului public i privat al comunei sau oraului, ia msuri pentru controlul depozitrii deeurilor menajere. Conform aceluiai articol, primarul asigur funcionarea serviciului de stare civil, fiind ofier de stare civil, a serviciului de autoritate tutelar i, de asemenea, supravegheaz realizarea msurilor de asisten i ajutor social. In exercitarea acestor atribuii, precum i a celor de organizare a recensmntului, a alegerilor i a celor de asigurare a proteciei civile,

111

primarul acioneaz ntr-o dubl calitate: ca reprezentant al statului n unitatea administrativ teritorial respectiv, ct i ca reprezentant al comunitii n cauz. In ceea ce privete funcia de viceprimar, pentru ocuparea ei, conform articolului 78, aliniatul 1, consiliul local alege din rndul su viceprimarul, respectv viceprimarii (doi la numr n oraele resedin de jude i in Municipiul Bucuresti).

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Viceprimarul sau, dup caz, viceprimarii exercit atribuiile delegate de primar. In acest context trebuie facut precizarea ca primarul poate delega o patre din atribuiile sale acestora, n condiiile prevzute de Legea 215/2001. De asemenea, schimbarea din funcie a viceprimarilor se poate face de ctre consiliul local, la propunerea motivat a unei treimi din numrul consilierilor sau a primarului, prin hotrre adoptat cu votul a dou treimi din numrul consilierilor n funcie. Alturi de primar i viceprimar, n cadrul instituiei primariei exist i funcia de secretar al comunei sau oraului respectiv, funcie ocupat prin concurs. Acesta, potrivit articolului 83 al legii anterior amintite, este functionar public de conducere i exercit o serie de atribuii printre care: participarea obligatorie la sedinele consiliului local, coordonarea compartimentelor i activitilor cu caracter juridic, de stare civil, de autoritate tutelar i asistena social din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local, avizarea proiectelor de hotrre ale consiliului local, asumndu-i rspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnndu-le pe cele pe care le considera legale. Un alt compartiment al instituiei primriei este reprezentat de aparatul propriu de specialitate al consiliului local n cadrul cruia numirea i eliberarea din funcie se face de ctre primar, consiliul local putnd recrecomanda motivat primarului eliberarea din funcie a conductorilor departamentelor din aparatul propriu de specialitate. In aceste condiii, instituia primriei apare ca fiind n principal organul executiv al administraiei publice locale, fiind strns legat de consiliul local, care, potrivit Legii

112

215/2001 reprezint latura deliberativ (art. 28-38) i avand, n consecin un control destul de redus asupra acestuia din urm, chiar in condiiile puterii de iniiativ de care se bucur, n contextul n care propunerile sunt supuse spre aprobare consiliului local, acesta fiind forul care elaboreaz hotrrile.

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta De asemenea, n ceea ce privete relaia instituiei primriei cu serviciile publice descentralizate, trebuie precizat faptul c, att aceasta ct i consiliul local se afl sub autoritatea prefectului, reprezentantul guvernului pe plan local, care, conform articolului 27, aliniatul 1 al Legii 215/2001, poate ataca, n total sau n parte, n faa instanei de contencios administrativ, hotrrile adoptate de consiliul local, precum i dispoziiile emise de primar, n cazul n care consider aceste acte ca fiind ilegale. b) Cazul francez Termenul de comparaie utilizat n cadrul acestei analize este instituia similar a administraiei publice teritoriale franceze, a crei alegere a fost motivat ntr-o seciune anterioar. Astfel, potrivit Codului General al Colectivitilor Teritoriale (regiunea, departamentul si comuna urban i rural), instituia primriei este reprezentat de primar, adjunci (echivalenii viceprimarilor din cadrul instituiei similare romneti) i personalul municipal ce cuprinde ageni municipali din rndul crora fac parte inclusiv secretarul general, secretarul general adjunct al comunei, directorul general, directorul de servicii tehnice ale comunei, precum i secretarul de primrie. In ceea ce privete funcia de primar, accederea la aceasta nu se realizeaz n urma votului universal, uninominal, direct, ci prin sufragiu indirect, acesta fiind ales cu o majoritate absolut de ctre consiliul municipal, dintre membrii lui.

113

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Dei ales de catre consiliul municipal, fapt care l plaseaz ntr-o aparent poziie de inferioritate fa de acesta, primarul este eful administraiei publice comunale, fiind reprezentantul comunei i executivul consiliului municipal. Conform acestui statut, primarul, indiferent de talia comunei al crei reprezentant este, nu poate fi preedinte al Consiliului General, respectiv al Consiliului Regional. De asemenea, este interzis deinerea a mai mult de dou dintre mandatele urmtoare: deputat, senator, reprezentant n Parlamentul European, consilier general, consilier regional i primar al unei comune cu mai mult de 20 000 de locuitori. Astfel, dei este impus o limitare a cumulului de mandate, acesta este totui posibil, spre deosebire de spaiul romnesc, fapt ce asigur o preeminen a primarului n raport cu consilierii municipali, preeminen ntrit i de implicarea acestuia n cadrul structurilor de cooperare intercomunal, ct i n cadrul Centrului Comunal de Aciune Social primarul comunei deinnd funcia de preedinte al acestuia centru ce are ca i competene generale cooperarea i dezvoltarea social la nivel comunal. Dei acioneaz n limitele ce-i sunt impuse prin deliberrile consiliului municipal ca i n cazul romnesc primarul dispune, de o important putere de iniiativ i de competene proprii. Astfel, primarul, ca reprezentant al comunei, este eful serviciilor municipale, fixnd modul organizrii lor, este ef al personalului municipal numind n locurile de munc, gereaz cariera agenilor comunali, reprezentnd autoritatea disciplinar, cu meniunea c, aceste competene aparin exclusiv primarului. In materie de buget finane, primarul pregtete i propune bugetul consiliului municipal, ordon cheltuielile, efectueaz viramente, iar n ceea ce privete urbanismul, elibereaz autorizaiile, aceasta fiind tot o atrbuie ce aparine doar primarului.

114

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta De asemenea, n probleme de administraie general, asigur executarea deciziilor justiiei, prezint consiliului rapoarte anuale (privind serviciul public al apei potabile, privind operaiunile funciare). Intr-un mod similar celui specificat i de legislaia romneasc, primarul acioneaz i ca reprezentant al statului. In aceast calitate, primarul rspunde de publicarea i executarea legilor i regulamentelor, de operaiunile electorale, de recensmntul demografic, aflndu-se sub autoritatea prefectului. In aceeai calitate de reprezentant al statului, primarul este ofier de stare civil, celebrnd mariajele, inregistrnd naterile i decesele, elibernd copii ale actelor, sub controlul procurorului republicii. De asemenea, primarul francez acioneaz i n calitate de reprezentant al poliiei judiciare. Astfel, el constat infraciunile legii penale, primete plngerile i denunurile, trimite informaii procurorului republicii referitoare la crimele, delictele i contraveniile de care are cunotin. Primarul poate primi i o parte din atrbuiile consiliului municipal pe care acesta i le deleag pentru toat durata mandatului, competene specificate de articolul 2122-22 al Codului General al Colectivitilor Teritoriale (C.G.C.T.), printre care: realizarea de mprumuturi pentru finanarea unor investiii prevzute n buget, n limitele fixate de consiliu, eliberarea i revocarea concesiunilor n cimitire sau administrarea drumurilor. In ceea ce privete adjuncii, acetia sunt alei de ctre consiliul municipal imediat dup alegerea primarului, acetia reprezentnd 30% din efectivul adunrii cu rotunjire la cifra inferioar.

115

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Conform articolului 2122-18 din C.G.C.T., primarul poate delega printr-o decizie scris, sub supravegherea i sub responsabilitatea sa, o parte din atribuiile sale unuia sau mai multor adjunci, i, n caz de absen a acestora, altor membri ai consiliului. Potrivit aceluiai articol, retragerea delegrii se poate face discreionar de ctre primar, instana judectoreasc verificnd doar dac acesta nu i-a fondat decizia pe lucruri inexacte sau dac nu a fost ghidat de interese strine bunului mers al comunei. In ceea ce privete agenii municipali, acetia pot primi delegri de semntur, cu precizarea c exist anumite diferene n funcie de prezena sau de absena adjuncilor. Astfel, n condiiile in care adjuncii sunt prezeni, secretarul general, secretarul general adjunct, directorul general, directorul de servicii tehnice al comunei pot primi delegare n orice materie. (articolul 2122-19 al C.G.C.T.). De asemenea, agenii titularizai ntr-un loc de munc permanent pot exercita atribuiile primarului de ofier de stare civil, (primirea declaraiilor, redactarea i transmitera actelor) cu excepia celebrrii cstoriilor. In contextul absenei adjuncilor, agenii titularizai ntr-un loc de munc permanent pot primi delegare pentru eliberarea copiilor registrului de deliberri i ale decretelor municipale, pentru a certifica conformitatea actelor sau pentru a legaliza semnturi. In condiiile evideniate, poziia primarului i, implicit a instituiei primriei, este una privilegiat n raport cu consiliul municipal. Prin intermediul cumulrii mandatelor, deja amintit, ct i datorit dezvoltrii cooperrii intercomunale, primarii cei mai dinamici devin, de multe ori, lideri ai De asemenea, n nici o ar occidental, influena primarilor nu este att de mare ca n Frana, datorit cumulrii mandatelor ei devenind alei naionali.

116

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta Astfel, statutul primarului francez l protejeaz pe acesta att de puterea colegial ct i de democraia direct. <Monarh de talie mic> sau un <simplu pater familias>, dictator incapabil sau manager eficace, primarul francez beneficiazde o libertate de aciune care ar putea provoca invidia majoritii colegilor lui strini. 5.CONCLUZII In urma analizei comparative realizate, se poate concluziona c prerogativele instituiei primriei sunt aproximativ aceleai n cele dou state avute n vedere, evident, cu mici excepii, survenite din modalitile diferite de alegere a primarului, dar i din prevederile legislaiei n vigoare referitoare la mprirea anumitor atribuii ntre cele dou pri. Astfel, in Romnia, datorit alegerii att a primarului ct i a consiliului local prin sufragiu universal direct, se ajunge n mod frecvent la o lips de cooperare ntre cele dou organisme ale administraiei publice locale, mai ales n condiiile n care, de jure , primarul se afl ntr-o poziie de inferioritate n raport cu cea a consiliului. In Frana, ns, n condiiile alegerii primarului de ctre consilierii municipali, el se bucur de sprijinul acestora pe parcursul mandatului, fapt ce constituie un avantaj i n ceea ce privete posibilitatea de a beneficia de o poziie de preeminen n raport cu acetia, n condiiile n care el este recunoscut, oficial, ca lider de ctre consilieri.

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta

117

Posibilitatea cumulrii a dou sau chiar mai multe mandate, n cazul primarilor unor comune cu mai puin de 20 000 locuitori, la nivel regional i naional, asigur o remarcabil longevitate politic aleilor locali, n condiiile n care centrul le poart consideraie n virtutea provenienei lor locale, iar aceasta le este garantat prin capacitatea lor de a se face ascultai la centru In ceea ce privete personalizarea puterii n cadrul instituiei primriei, n continuarea afirmailor anterioare, se poate conchide c, n cazul Franei, aceasta se manifest n mod evident. In Romnia, ns, nu se poate face o afirmaie att de autoritar n acest sens, primarul fiind, ntr-o oarecare msur, dezavantajat n raport cu consiliul local. In aceste condiii, personalizarea puterii este strict legat de capacitatea primarului de a izola sau de ai subordona consiliul.

118

Capitolul VI Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparative Romania Franta BIBLIOGRAFIE: ALLIN, JEANNE-MARIE, ARNAUD, BERNARD, BERNARD JAQUES, (2000), Sminaire LAdminisration Territoriale, Maison des Communes, La Roche-sur-Yon; BRAUD, PHILIPPE, (1997), Science Politique. LEtat, Seuil, Paris; MENY, YVES, (1993), Politique Compar, Montchiestien, Paris; SADRAN, PIERRE, (1992), Le Systme Administratif Frnais, Montchiestien, Paris; CENTRE NATIONAL DE LA FONCTION PUBLIQUE TERRITORIALE Dlgation Rgionale des Pays de la Loire, (2000), Mieux se situer dans lenvironement territorial; 6. Legea 215/2001 privind administraia public local

Capitolul VII O Romanie moderna cu o administratie publica, transparenta, europeana VII. O ROMANIE MODERNA CU O ADMINISTRATIE PUBLICA, TRANSPARENTA, EUROPEANA:

119

Romania are nevoie de "o administratie publica stabila, profesionista si nepolitizata", a afirmat seful delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. El a explicat ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) depinde si de felul in care este indeplinit aquis-ul comunitar, unul dintre elementele de baza ale acestuia fiind legat de reforma administratiei publice. Jonathan Scheele este de parere ca acest proces inseamna nu numai o reorganizare in interiorul sistemului. Reforma trebuie sa cuprinda toate nivelele administratiei publice, a opinat oficialul european, care a subliniat ca procesul include si felul in care se iau deciziile, in care sunt adoptate politicile publice, dar si aspecte oarecum "prozaice", cum ar fi punerea in aplicare a acestor politici. El a adaugat ca foarte importanta este si lupta impotriva unor mentalitati adeseori inertiale ale functionarilor publici romani. Salarizarea si profesionalizarea acestor functionari reprezinta alte elemente importante ale reformei in administratie, a aratat, de asemenea, oficialul european. Seful delegatiei Comisiei Europene a apreciat progresele inregistrate in reforma administratiei, precizand, in context, ca, daca acest "inceput promitator" va fi sustinut in continuare la nivel politic, exista sansa ca in urmatorii ani administratia romaneasca sa cunoasca "o evolutie normala si ascendenta". Chiar daca obiectivele acestei reforme vizeaza o perioada mai mare de timp, respectarea unor angajamente asumate constituie un "pas incurajator" care da Uniunii Europene "increderea ca si urmatorii pasi vor fi facuti", a mai spus Jonathan Scheele.

Capitolul VII O Romanie moderna cu o administratie publica, transparenta, europeana El a adaugat ca Uniunea Europeana va fi in continuare alaturi de tara noastra si va acorda tot sprijinul "pentru o reforma ampla si coerenta a administratiei publice in Romania". EFICIENTA SI TRANSPARENTA ADMINISTRATIEI PUBLICE: Mult timp am crezut ca vointa politica este suficienta pentru a infaptui o administratie publica eficienta si transparenta. Ne-am lovit insa de inertia, lipsa de interes si lipsa de pregatire a administratiei publice. Abuzand de toleranta oamenilor politici, functionarul

120

public s-a situat deasupra cetateanului, si-a atribuit drepturi de renta si a deturnat sensul reformelor in favoarea unor interese obscure. Multa vreme ne-a lipsit viziunea clara si atitudinea ferma fata de structurile si rosturile administratiei. Toate acestea trebuie sa se termine.. Reforma administratiei publice trebuie dusa pana la capat. Cetateanul va sti ca administratia este in slujba sa, in slujba coeziunii economice, sociale si nationale. Vrem administratie performanta, care restituie contribuabilului o utilitate certa in schimbul fiecarui leu platit de acesta. Trebuie sa se actioneze astfel incat aceasta administratie sa fie o parghie pentru cei care au succes, un sprijin la greu pentru cei in nev

121

Bibliografie

1. Economia Integrarii Europene. Prof. Univ Dr. Mircea Cosea, Tribuna Economica, Bucuresti, 2004; 2. Drumul spre integrare al tarilor est-europene. Ana Bal, Tribuna Economica, Bucuresti, 1996; Sisteme comparate de administratie publica europeana. Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Editura Economica, Bucuresti 2001; 5. Economia integrarii europene. Dumitru Miron, Laura Paun, Violeta Bajenaru, Editura ASE - Ed. a 2-a revazuta si adaugita, Bucuresti ; 6. Filosofia unificarii europene. Andrei Marga, Cluj-Napoca; Uniunea Europeana si aderarea Romniei. Ion Avram ,Silvy, Bucuresti 2001; Asistenta economica acordata Romniei de grupul tarilor dezvoltate G-24. Guvernul Romniei. Departamentul pentru Integrare Europeana, Editia a 3-a revazuta si adaugita. Bucuresti, 1998 8. Globalizarea si integrarea europeana : sanse si provocari pentru dezvoltarea economico-sociala a Romniei. Mugur Isareescu, Probleme economice, Bucuresti; 9. Tratatul Uniunii Europene : Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene (inclusiv Tratatul instituind Comunitatea Europeana) cu modificarile aduse de Tratatul de Aderare a Austriei, Finlandei si Suediei si de Tratatul de la Amsterdam / introd., selectie si traducere de Theodor Tudoroiu. - Bucuresti : Lucretius, 1997;

122

10. Legea privind statutul functionarilor publici; 11. Legea 215/2001 administratiei publice locale.

123