Sunteți pe pagina 1din 5

Desi relativ recenta, cultura piersicului a luat amploare mare n tara noastra dat orita calitatii deosebite a fructelor,

compozitiei lor chimice foarte complexe s i a productiilor mari care se pot obtine, fara eforturi foarte mari. Piersicul e ste o specie putin adaptata la conditiilor noastre climatice, sufera iarna de pe urma gerului, dar poate asigura productii constante si mari 10-15 ani. Este foarte precoce, intra pe rod din anul 2-3 de la plantare, are o fertilitate mare, diferentiaza foarte bine, etc. Prin sortimentul foarte variat, se pot pro duce si consuma fructe proaspete o perioada lunga de timp, de la sfrsitul lunii i unie, la sfrsitul lunii octombrie, asigurnd att piata ct si fabricile de conserve. D atorita acestor avantaje, cultura piersicului trebuie extinsa n toate zonele favo rabile, chiar pe nisipurile Olteniei unde se comporta foarte bine. Piersicile au n compozitia lor urmatoarele 10,4-16,2% substanta uscata, 5,4-11,9% zahar total, 0,36-0,44% aciditate totala, 12,6-21,5 mg% acid ascorbic, 0,3-0,6 g% pectine, 0,7- 0,9 g% proteine, 0,07-0,16 g% substante tanoide, 0,03 mg% vitam ina B1, 0,05 mg% vitamina B2, 0,90 mg% vitamina B6, 0,30 mg% vitamina A, 0,43 mg % vitamina E, o serie de ioni minerali K, P, Mg, Ca, Na, Mn, Fe, Cu, Zn, etc., a u o valoarea energetica de 29-64 calori la 100 g. Fructele sunt apreciate de con sumatori n stare proaspata sau prelucrate, sub forma de compot, dulceata, gem, su curi, nectaruri, deshidratate, etc. n medicina populara piersicile sunt recomanda te n alimentatia bolnavilor de ficat, rinichi, ateroscleroza, obezitate, etc. Particularitati de crestere si fructificare Piersicul formeaza un sistem radicular bogat ramificat, cu radacinile de schelet groase, orientate majoritatea relativ paralel cu suprafata solului si cteva din ele patrund pe verticala la adncimi mari. Extinderea laterala a radacinilor depas este de 1,7-2 ori proiectia coroanei, iar pe verticala majoritatea sunt raspndite ntre 20 si 80 cm, putine ajung la 3-4 m. Indiferent de densitatea de plantare, r adacinile piersicilor vecini nu se ntrepatrund. Din aceasta cauza, n plantatiile m ai batrne, completarea golurilor nu da rezultate, radacinile pomilor tineri nu ma i gasesc spatiu necesar pentru aprovizionarea pomului cu apa si saruri minerale. Radacinile au doua maxime de crestere, primavara si toamna, cnd n sol sunt 8-20C, considerata temperatura optima. Partea aeriana a piersicului creste rapid n primii ani de viata, emite 1-3 serii de anticipati care ndesesc mult coroana, ajungnd la maturitate la naltimea de 4-6 m . Exista n cultura si piersic pitic (dwarf pitic genetic) care la maturitate nu d epasesc 1-2 m si care se poate cultiva la vas. Capacitatea mare de emitere a ant icipatilor, se poate valorifica prin taieri n verde si scurta cu 1-2 ani perioada de formare a coroanelor. Dupa intrarea pe rod, intensitatea cresterii scade, co mparativ cu alte specii avd cresteri slabe. Intrarea pe rod a piersicului este precoce, diferentiaza muguri floriferi nca din pepiniera si fructifica destul de bine din anul 2-3 de la plantare. Durata de e xploatare economica a plantatiilor de piersic, este de 12-15 ani, uneori mai mar e la pomii solitari. Piersicul fructifica pe ramuri mixte cu lungime de 40-60 cm , ramuri care sunt purtatoare de multi muguri de rod asezati n grupuri, de obicei cte trei, din care unul vegetativ, ceea ce implica rarirea fructelor dupa cadere a fiziologica din iunie. n timpul fructificarii, majoritatea ramurilor mixte se e puizeaza, astfel nct ele nu prezinta interes n coroana pentru productia anilor urma tori. Aparitia n coroana pomilor a ramurilor buchet sau a salbelor (ramuri subtir i de 2-4 mm si care au lateral numai muguri floriferi), organe de rod netipice p iersicului, indica o anomalie n cresterea pomilor, datorata fie ncarcaturii foarte mari de fructe, fie unei tehnologii de cultura neadecvata. Pe acest tip de ramu ri, nu se obtine o productie de calitate si trebuie luate masuri pentru stimular ea cresterilor noi, n vederea asigurarii rodului n anul urmator. Frecvent la pomii tineri sau n urma unor taieri severe, din mugurii dorminzi de p

e ramurile de schelet, apar ramuri lacome care se pot folosi pentru refacerea un or elemente din coaroana care s-au rupt sau se suprima. Degarnisirea bazei ramurilor de schelet, este specifica piersicului chiar n plant atiile bine ntretinute. Cu ct pomii nu sunt taiati corect, sunt umbriti sau afecta ti de ger si boli, cu att procesul de degarnisire este mai sever. n timp, zona de fructificare se muta spre periferia coroanei scaznd astfel si potentialul de prod uctie a pomilor. Piersicul este specia care diferentiaza muguri de rod si fructi fica anual, fara sa fie afectat de alternanta de fructificare. Pe solurile ferti le, piersicul leaga foarte bine, iar la caderea fiziologica cad circa 30-40% din fructe, ramnnd o cantitate prea mare fata de potentialul de hranire al pomului. P erioada repausului adnc este scurta si pornirea n vegetatie este legata de conditi ile climatice, realizndu-se dupa 7-10 zile cu temperaturi peste pragul biologic ( 6,5C), n timp ce, pentru nflorire sunt necesare temperaturi medii de cel putin 10C. n functie de temperatura, nflorirea dureaza 10-14 zile, la temperaturi mai mici po ate dura chiar mai mult. Din punct de vedere al comportarii la nflorire, soiurile de piersic sunt autofertile cu exceptia soiului J.H. Hale. Maturarea fructelor n cadrul speciei, se face esalonat pe o perioada de peste 4 l uni, fiind necesare 70-80 de zile de la nflorit la maturare, pentru soiurile timp urii si 130-140 de zile pentru cele trzii. Acelasi soi anticipa maturarea cu 1-2 saptamni cultivat pe nisipurile Olteniei fata de restul zonelor de cultura. Cerintele piersicului fata de factorii de mediu Caldura. Temperatura ca factor limitativ n cultura piersicului, actioneaza diferi t n functie de valorile ei pozitive sau negative. Piersicul este pretentios la ca ldura si nu pe deplin adaptat conditiilor climatice din Romnia. n mare, se poate a firma ca, el da rezultate bune n toate zonele de cultura a vitei de vie. Pentru d esfasurarea normala a proceselor de crestere si fructificare, piersicul are nevo ie pe perioada de vegetatie de o suma a gradelor de temperatura de 3000-3200C. Re zistenta la iernare a piersicului este relativ buna, pomii care au lemnul copt s i sunt bine pregatiti pentru iarna, nu nregistreaza pierderi semnificative pna la temperatura de 22 -24C, cu mici diferente n functie de soi. Daca nsa pe perioada ie rnii apar ferestre cu temperaturi peste pragul biologic si se produce decalirea, rezistenta la ger scade foarte mult, degernd la -7 -8C. Mugurii n faza de boboc re zista la -3,9C, florile deschise, la -2,8C, iar fructele legate la -1,1C. Actiunea nefasta a temperaturii poate fi si mai mult amplificata de umiditatea ridicata a aerului, de vnt sau altitudine. Apa. Piersicul este o specie rezistenta la seceta, chiar prelungita, dar pentru productii mari si de calitate apa devine factor limitativ. Deoarece n zona de cul tura a piersicului cantitatea de apa nu depaseste 500-600 mm precipitatii anual, cultura moderna a piercicului nu este posibila fara irigare. Toleranta la lipsa apei din sol este dependenta de portaltoi, migdalul fiind cel mai rezistent si corcodusul cel mai sensibil. n lipsa apei, fructele ramn mici, turtite lateral, cu pubesceta grosiera, productia fiind diminuata nu numai cantitativ dar si calita tiv. Piersicul reactioneaza foarte bine la irigare, n special n perioada ce precede mat urarea fructelor, cnd, prin irigare se pot obtine sporuri de productie semnificat ive, fara a afecta calitatea. Excesul de apa este daunator att n sol, unde provoac a asfixierea sistemului radicular chiar pe perioade scurte ct si n aer unde favori zeaza atacul bolilor criptogamice. Ceata din timpul iernii amplifica efectele ne gative ale gerului, iar poleiul de durata, duce la asfixierea mugurilor. Lumina. Cerintele fata de lumina sunt foarte mari, fiind depasit din acest punct de vedere numai de smochin. Pentru a satisface aceste nevoi mari, piersicul trebuie condus n forme de coroane

care valorifica din plin att lumina directa ct si pe cea difuza cum ar fi formele de vas, palmetele, ypsilon transversal, etc. Amplasarea plantatiilor se va face numai pe expozitii sudice sau sud-vestice, se va corela distanta de plantare cu vigoarea pomilor, iar taierea va fi facuta obligatoriu n fiecare an. n lipsa lumi nii, diferentierea mugurilor este slaba, lastarii cresc putin si nu se matureaza suficient, fiind sensibili la ger, fructele ramn mici, de calitate inferioara si coroanele se degarnisesc n timp scurt. Solul. Piersicul reuseste pe solurile mijlocii, lutoase, luto-nisipoase, sau chi ar pe nisipurile consolidate, soluri care trebuie sa fie adnci, fertile si permea bile. Tolereaza un pH cuprins ntre 5,7 si 7,5, iar continutul n calcar activ nu tr ebuie sa fie peste 7% pentru portaltoiul franc si 15% pentru migdal. Principalele soiuri din sortiment n cadrul speciei exista trei grupe de soiuri piersici propriu-zise (destinate n sp ecial consumului n stare proaspata), nectarinele (cu epicarpul fara pubescenta) s i paviile sau piersicile de industrie (care au pulpa tare, cartilaginoasa, care rezista bine la prelucrarea industriala. Piersicile propriu-zise sunt cele mai r aspndite, deoarece sunt mai tolerante la factorii de mediu si asigura productii m ai mari, paviile fiind mai pretentioase la caldura, iar nectarinele sunt mai sen sibile la boli. n timp, preferintele consumatorilor s-au schimbat n ceea ce prives te consumul de piersici. Daca n urma cu 20-25 se cultivau soiuri cu pulpa alba, c are erau mai dulci, aromate si cu pulpa moale, suculenta si perisabila, acum se cultiva soiuri cu pulpa galbena, mai ferma, consistenta si mai putin perisabila. Fructele cu pulpa galbena rezista mai bine la transport dect cele cu pulpa alba. De data recenta, se pare ca piata cere iar soiuri dulci si aromate si se ncearca reintroducerea n cultura a unor soiuri cu pulpa alba. Din multitudinea de soiuri , la piersic sunt cautate pe piata cele cu maturare timpurie si mijlocie, deci pn a la mijlocul lunii august, cnd, pe piata apar cantitati mari de struguri si pepe ni si valorificarea devine greoaie. Soiuri de piersic are vigoare mare, fructul mic, sferic, crem, suflat cu rosu pe Medeleine Pouyet partea nsorita, pulpa este alba-crem, suculenta si gust mediocru. Se matureaza la sfrsit de iunie. Springold este viguros, productiv, are fructul mijlociu, aproape sferic, simetri c, cu pubescenta slaba, bine colorat n rosu pe circa 75-80% din suprafata. Pulpa este galbena, aderenta la smbure, fina, suculenta, rezistenta la transport, cu gu st foarte placut. Se matureaza n primele zile ale lunii iulie. Springcrest are vigoare mare, este foarte productiv, se suprancarca cu rod, are f ructul mijlociu, sferic si simetric, bine colorat cu rosu nchis, cu striuri. Pulp a este galbena, suculenta, potrivit de consistenta, gust dulce acrisor. Se matur eaza n prima saptamna a lunii iulie. Collins are vigoare mijlocie-mare, este foarte productiv, are fructul mijlociu, sferic- alungit, rosu, marmorat, cu pubescenta fina. Pulpa este galbena, semiade renta la smbure, fibroasa, suculenta, cu gust dulce si aroma fina, apreciata pent ru masa. Se matureaza la mijlocul lunii iulie. Cardinal soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, are fructul sferic, asimetri c, rosu cu dungi si pete de culoare mai nchisa. Pulpa este galbena-portocalie, ad erenta la smbure, potrivit de consistenta, slab aromata si gust placut. Se mature aza la mijlocul lunii iulie. Jerseyland soi viguros, productiv si rezistent la ger, are fructul mijlociu, sfe ro- elipsoidal, asimetric, galben, pigmentat cu rosu-viu pe aproape toata supraf ata. Pulpa este galbena-portocalie, semiaderenta la smbure, cu infiltratii de ros

u, aromata si cu gust placut. Se matureaza n ultima decada a lunii iulie. Redhaven are vigoare mijlocie, are plasticitate ecologica mare, este foarte prod uctiv, are fructul mijlociu, sferic, uneori cu conturul usor neregulat, galben-p ortocaliu dungat cu rosu- deschis. Pulpa este galbena, cu slabe infiltratii de r osu, fina, suculenta, dulce si fin aromata, considerat cel mai bun soi de masa. Se matureaza la nceputul lunii august. Southland ezistent la te galbena, ut aromata. are vigoare mare, plasticitate ecologica buna, este foarte productiv,r ger, are fructul mare, galben, acoperit 60-70% cu rosu viu. Pulpa es cu infiltratii rosii n jurul smburelui, consistenta, suculenta si plac Se matureaza n decada doua a lunii august.

Suncrest are vigoare mijlocie, cu plasticitate ecologica ridicata, foarte produc tiv, are fructul mare, rosu nchis, cu pubescenta fina. Pulpa este galbena cu infi ltratii rosii n jurul smburelui, suculenta, fondanta, dulce si armonios acidulata. Se matureaza n decada a treia a lunii august. Fayette are vigoare mare, este foarte productiv, are fructul mare, sferic usor t urtit lateral, asimetric, galben-auriu, acoperit pe 50% cu rosu. Pulpa este galb ena cu infiltratii rosii n jurul smburelui, suculenta, rezistenta la transport, gu st placut si aroma slaba. Se matureaza n prima decada a lunii septembrie. Flacara are vigoare mijlocie, fructul mare, sferic, galben-portocaliu acoperit c u rosu aprins pe partea nsorita si dungi longitudinale mai nchise. Pulpa este galb en-portocalie, cu infiltratii rosii n jurul smburelui, este consistenta, suculenta si gust placut. Se matureaza n decada doua a lunii septembrie. Superba de toamna are vigoare mijlocie-mare, este foarte productiv, rezistent la ger si cu plasticitate ecologica mare. Fructul este mare, sferic-alungit, alb-g albui cu pete si dungi rosii pe circa 70% din suprafata, pulpa este alb-galbuie, consistenta, suculenta si gust placut. Se matureaza n a doua jumatate a lunii se ptembrie. Soiuri de nectarine Nectarinele sunt destul de putin raspndite n cultura, deoarece pomii sunt mult mai sensibili la boli si ger dect piersicii, au fructe mai mici si deci productie ma i mica la unitatea de suprafata, iar pretul de productie nu este stimulativ. Mai mult, o buna parte a consumatorilor nu cunosc sau nu deosebesc nectarinele de p rune, si pretul acestora li se pare prea mare pentru niste prune mai mari , motiv p entru care cultura nectarinului este n declin. nsusirile gustative ale nectarinelo r sunt similare sau superioare soiurilor de piersic cu aceeasi perioada de matur are, dar mai aspectuase prin culoarea vie a epicarpului. Principalele soiuri cultivate sunt Crimsongold este viguros si foarte productiv, necesita rarirea manuala a fructel or, are fructul mijlociu (100-130 g), aproape sferic sau usor alungit, galben-po rtocaliu, acoperit pe 34 din suprafata cu rosu-nchis. Pulpa este galbena, aderent a la smbure, fina, suculenta, dulce si usor acidulata, apreciata pentru masa. Se matureaza la mijlocul lunii iulie. Nectared 2 este viguros si productiv, are o capacitate buna de autoreglare a pro ductiei, are fructul mare, rotunjit, slab turtit la cele doua capate, galben, ac operit cu rosu-violaceu pe 50- 60% din suprafata. Pulpa este galbena portocalie, semiaderenta la smbure, suculenta si cu gust placut. Se matureaza n ultima decada a lunii iulie. Independence soi viguros, productiv, tolerant la nghetul de revenire, are fructul mijlociu, galben-portocaliu acoperit cu rosu-deschis pe 80-90% din suprafata. P

ulpa este galbena, are infiltratii fine de rosu n jurul smburelui, este usor fibro asa, fina, suculenta, gustul slab acidulat. Se matureaza la sfrsitul lunii iulie. Nectared 4 soi viguros, precoce si productiv, se suprancarca cu fructe, are fruct ul mijlociu, sferic usor turtit, galben, acoperit cu rosu-viu pe 80-100% din sup rafata. Pulpa este neaderenta, cu infiltratii slabe, este foarte suculenta, gust dulce si aroma fina. Se matureaza n decada a doua a lunii august. Fantasia este soi viguros, cu plasticitate ecologica buna, are fructul mare, rot unjit sau usor alungit, galben-portocaliu, acoperit cu rosu-viu pe 50-60% din su prafata. Pulpa este galbena, neaderenta, cu infiltratii n jurul smburelui, suculen ta, slab acidulata. Se matureaza la srsitul lunii august.