In SUA, ca de astfel in toate tarile cu sisteme contabile evoluate contabilitatea si elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderilor se bazeaza pe cateva

principii contabile considerate fundamentale. Principiile contabile general admise constituie un ansamblu de obligatii legale aparute de-a lungul timpului. In 1970, AICPA a publicat studiul Basic Concepts and Accounting Principles Underlying Financial Statements of Business Enterprises (Concepte de baza si principii contabile care fundamenteaza situatiile financiare ale societatilor comerciale). Acest studiu a marcat inceputul unui demers global care urmarea sa armonizeze practicile cu teoriile contabile. El nu a fost acceptat niciodata drept baza pentru elaborarea noilor norme. Dupa numeroasele esecuri ale profesiei contabile, FASB a fost pus in pozitia de a dezvolta un nou cadru conceptual. In 1978, FASB a publicat un document denumit Enunt al conceptelor de contabilitate financiara (Statement of Financial Accounting Concepts: SFAC), document in introducerea caruia sunt prezentate obiectivele, ipotezele si caracteristicile calitative ale situatiilor financiare. SFAC are mai multe parti, fiecare continand o serie de informatii bine definite, astfel: SFAC 1 Obiectivele comunicarii financiare publicate de intreprinderi (Objectives of Financial Reporting by Business Enterprises); SFAC 2 Caracteristicile calitative ale informatiilor (Qualitative Characteristics of Accounting Information; SFAC 5 Principiile fundamentale de recunoastere si de masurare in situatiile financiare ale intreprinderii (Recognition and Measurement in Financial Statements); SFAC 6 Elementele situatiilor financiare (Elements of Financial Statements); SFAC 7 Utilizarea fluxurilor de trezorerie si a valorii actuale in evaluare (Using Cash Flow Information and Present Value in Accounting Measurements). Obiectivele situatiilor financiare Obiectivele situatiilor financiare enuntate de SFAC 1 au fost considerate in contextul american drept concepte generale. In timp ce, traditional, contabilitatea este un mijloc cu ajutorul caruia conducerea raporteaza proprietarilor prin intermediul informatiilor agregate in conturi, FASB pune inainte de toate rolul contabilitatii de asistare in luarea deciziilor economice. in aceasta abordare contabilitatea financiara are ca obiectiv principal obtinerea de informatii care sa permita functionarea eficienta a pietelor de capital si alocarea optima a resurselor. Esential este sa se urmareasca protejarea investitorilor, primii si cei mai importanti utilizatori ai informatiilor financiare de pe pietele americane. Conform SFAC 1, situatiile financiare au urmatoarele obiective: 1. furnizarea de informatii utile investitorilor, creantierilor, altor utilizatori actuali si potentiali, care sa permita luarea unor decizii rationale in materie de vestitii, credite si alte decizii similare; 2. furnizarea de informatii care sa ajute utilizatorii actuali si potentiali sa alueze suma, scadenta si incertitudinea viitoarelor fluxuri nete de trezorerie ale treprinderii respective;

3. oferirea de informatii referitoare la sursele economice ale intreprinderii la angajamentele luate in contrapartida acestor resurse. Aceste obiective isi au baza in faptul ca informatia contabila nu este tinata sa fie utilizata direct in evaluarea intreprinderilor, ci sa ajute pe cei care sc sa faca astfel de evaluari. Ipotezele contabilitatii financiare SFAC 5 Recognition and Measuremement in Financial Statements of Business Entreprises' a definit patru ipoteze care stau la baza contabilitatii ciare si care sunt continute de criteriile de recunoastere si evaluare: entitatea contabila - presupune ca activitatile intreprinderii pot fi -te de cele ale

proprietarului sau de alte intreprinderi. Se stabileste, astfel, o unitate (entitate) contabila si, deci, limitele in care se inscrie informarea contabila; continuitatea exploatarii - intreprinderea isi va continua activitatea intr-un viitor previzibil

si suficient de indepartat pentru a duce la bun sfarsit proiectele existente. In caz contrar, datele de baza si metodele de evaluare a diferitelor posturi activ si de pasiv se schimba radical, deoarece intreprinderea se regaseste intr-o situatie de lichidare.; periodicitatea/ separarea exercitiilor - viata intreprinderii poate fi impartita in perioade, in scopul intocmirii conturilor si informarii financiare; nominalismul monetar - moneda este unitatea comuna care permite masurarea si

compararea activitatii economice a unei organizatii. In SUA moneda -resupune a fi stabila. Caractersticile calitative ale situatiilor financiare SFAC 2 Qualitative Characteristics of Accounting Information' stabileste o anumita ierarhie intre caracteristicile calitative ale informatiei contabile, bazata utilitatea acestora pentru luarea deciziilor. Acest obiectiv este asigurat prin respectarea unor caracteristici si anume: pertinenta (relevance) presupune ca informatia poate determina in permanenta o

modificare a deciziei. Astfel, daca o informatie sporeste capacitatea decidentului de a prevedea, ea are valoare predictiva (predictive value). Daca insa confirma o previziune anterioara, ea are valoare confirmativa (feed-back value). O informatie isi pierde pertinenta daca este sosita cu intarziere. Aici apare o alta caracteristica a informatiei, dar de mai mica importanta, si anume oportunitatea (timeliness), care se traduce prin faptul ca informatia este disponibila atunci cand este necesara. 2. fiabilitatea (reliability) garanteaza utilizatorilor ca pot avea incredere in informatia contabila. Informatiile fiabile presupun pertinenta si claritate in informare. Fiabilitatea este asigurata printr-un alt sir de calitati care trebuie satisfacute de situatiile financiare si anume: fidelitatea (representational faithfulness) - cifrele trebuie sa reflecte ceea ce se petrece in mod real; verificabilitatea (verificabilility) - presupune controlul realitatii informatiei;

neutralitatea (neutrality) - pretinde ca informatia contabila sa ajunga la un rezultat, la un

anumit comportament predeterminat. 3. caracteristicile secundare mentionate de SFAC 2 sunt: comparabilitatea

(comparability) si pertinenta (consistency); 4. importanta relativa sau pragul de semnificatie (materiality). Prin dezvoltarea cadrului conceptual, FASB a vrut mai intai sa consolideze pozitia sa de normalizator si sa intareasca independenta profesiei. In acest fel, cadrul conceptual american a fost si este definit in continuare prin trei elemente: prioritatea pe care o acorda aspectului economic al informatiei contabile; importanta pe care o acorda investitorului, in calitate de utilizator al acestei informatii; importanta acordata informatiei previzionale. De-a lungul timpului au fost formulate si cateva puncte slabe ale cadrului american: 1. definitiile au ramas prea generale, prea abstracte, lasand impresia ca se

pierd din vedere aspectele semnificative; 2. diferitele recomandari comporta ambiguitati si contradictii; 3. normele FASB, emise dupa publicarea recomandarilor conceptuale, nu tin seama, in mod necesar, de cadrul conceptual; 4. cadrul conceptual american este putin novator, el nu reprezinta decat substratul teoretic al practicilor de moment. FASB a reactionat la aceste critici cu urmatoarele argumente: 1. abundenta de principii deja in vigoare; 2. necesitatea rationalizarii si uniformizarii continutului informatiei financiare, in interesul utilizatorilor; 3. principiile contabile nu pot fi cu adevarat definitive, decat in masura in care obiectivele lor sunt precizate printr-un ghid de referinta; 4. posibilitatea de a rezolva probleme contabile punctuale, prin referinta la un cadru general, astfel incat sa se evite interpretari prea divergente intre ele. Dincolo de aceste slabiciuni, cadrul conceptual american ramane un document ce are meritul de a fi in acord remarcabil cu mediul economic si financiar al Statelor Unite si de a furniza fundamente teoretice. Reguli de prezentare a situatiilor financiare Continutul minim al situatiilor financiare {basic financial statements), care trebuie prezentate indiferent daca sunt furnizate si alte informatii, a fost definit de profesia contabila si cuprinde : 1. Bilant (Balance sheet) 2. Cont de rezultate (Statement of income) ; 3. Situatia miscarilor in contul de rezerve si rezultat reportat (Statement of changes in retained earnings) ; 4. Situatia fluxurilor de trezorerie (Statement of changes in financid position); 5. Situatia variatiei capitalurilor proprii (Changes of stockholders equity);

6. Note asupra metodelor contabile practicate si alte note informative apreciate ca fiind necesare unei prezentari sincere si complete, conform principiului sinceritatii si regularitatii conturilor si situatiilor financiare - fair presentation (Notes of financial statements); 7. Informatii dobandite prin FASB nr. 33 (1979), in privinta incidentei inflatiei asupra situatiilor financiare conventionale. Regulile emise de SEC ( Securities and Exchange Comission ) precizeaza ca situatiile si informatiile ce trebuie furnizate Adunarii Generale, pe langa situatiile financiare propriu-zise, sunt urmatoarele: 1. Raportul de gestiune (Report of Management);

2. Situatii financiare cu mentionarea indicatorilor pentru anul precedent, insotite de un Raport al auditorilor (Report of the Auditors); 3. Rezumatul operatiunilor efectuate in ultimii cinci ani; 4. Comentarii ale conducerii asupra acestui rezumat; 5. Tabloul de bord trimestrial care releva pentru ultimele doua exercitii anumite elemente privind cifra de afaceri, beneficiile, beneficiul pe actiune, dividendele, cursul actiunilor; 6. Scurta descriere a activitatii; 7. Analiza explorarii pe linie de venituri pe cinci exercitii; 8. Identitatea administratorilor (directors) si principalilor responsabili; 9. Relevarea ultimele doua exercitii. Rapoartele financiare reprezinta cel mai important mijloc prin care informatia contabila este comunicata factorilor de decizie. Pentru factori de decizie din afara intreprinderii, situatiile financiare, care sunt de obicei auditate de contabilii independenti, reprezinta deseori unica sursa de informatii disponibila direct de la companie. Astfel, devine esentiala cunoasterea obiectivelor si conceptelor care stau la baza raportarii financiare, ca si formele si metodele de evaluare a situatiilor anuale 181. Corporatiile americane publica rapoarte anuale cu scopul de a-si distribui rapoartele si de a comunica alte informatii relevante pentru actionari si terte persoane din afara intreprinderii. Datorita faptului ca acesti utilizatori nu au acces direct la evidentele contabile, ei trebuie sa se bazeze pe informatiile continute in raportul anual. Pe langa rapoartele financiare si informatiile suplimentare, managementul trebuie sa-si prezinte propriile metode, pentru a ajuta persoanele sa inteleaga datele din rapoarte. SFAC 3, inlocuit ulterior prin SFAC 6, defineste o serie de 10 concepte printre care clasicele active, pasive, capitaluri proprii, venituri si dar si aporturile actionarilor (investments by owners), distribuiri catre actionari (distributions to owners), castiguri, pierderi si rezultat global (comprehensive income). Definitiile sunt asemanatoare celor date de IASB. Bilantul (Balance sheet) In cadrul situatiilor financiare americane, bilantul ocupa un loc important. Cu toate acestea el nu este standardizat. In cadrul bilantului american conturile sunt grupate pe categorii, in active (assets), datorii (liabilities) si capitaluri proprii (equity), conform principiilor contabile general admise. Deoarece si o cursurilor de bursa ale titlurilor si dividendelor varsate pe

companie foarte mica poate avea sute de doar enumerarea acestora pe categoriile foarte mari nu este relevanta utilizatorul documentului de sinteza. Stabilirea unor subcategorii in cadrul categoriilor principale face rapoartele financiare mult mai utile din punct de vedere informational. Investitorii si creditorii analizeaza si evalueaza relatiile dintre subcategorii. Rapoartele financiare externe de uz general care sunt divizate in subcategorii utile sunt numite rapoarte financiare sistematizate. Bilantul se prezinta, in marea majoritate a cazurilor, sub forma orizontala, de tabel sau cont, activul la stanga si pasivul la dreapta, conform ordinii de lichiditate inversa celei aplicate in Franta sau Romania (activele si pasivele circulante aflandu-se in partea de sus a bilantului). Aceasta ordine evidentiaza un element al culturii americane: inscrierea lichiditatilor si datoriilor cu scadenta imediata in prima linie. Prezentarea britanica (forma verticala schematizata, de lista si informatiile complementare in note) este foarte putin utilizata. Similar contabilitatii din alte tari (Franta, Romania), valorile bilantului figureaza la costurile istorice si nu la valori actuale. Cu toate ca se remarca o relativa eterogenitate a bilantului contabil in Statele Unite ale Americii, aceasta este totusi temperata de uzante. Bilantul poate fi conceput in forma de cont sau in forma de lista (acesta din urma este mai putin utilizat). in plus, exista si o forma de bilant contabil care prezinta modul de calcul al fondului de rulment (net working capital) al intreprinderii. Acest indicator este un criteriu fiabil de apreciere a solvabilitatii intreprinderii, cu conditia ca el sa fie determinat conform principiilor contabile general admise, conform relatiei: Fixed assets + Net working capital = Invested capital = Capital permanent)

(Activele imobilizate + Fondul de rulment

Variatia bilantului care scoate in evidenta finantarea activelor imobilizate din capitalurile permanente ale intreprinderii este prezentata in continuare: CURRENTASSETS (Active circulante) CURRENT LIABILITIES (Datorii pe termen scurt) NET WORKING CAPITAL (Fond de rulment) STATED CAPITAL (Capital social) RETA1NED EARNINGS (Rezerve) LONG TERMLIABILITIES (Datorii pe termen lung) INVESTED CAPITAL (Capital permanent) FIXED ASSETS (Imobilizari corporale) INTANGIBLE ASSETS (Imobilizari necorporale) NET WORKING CAPITAL (Fond de rulment) Prezentarea posturilor in bilant trebuie sa respecte o serie de reguli, stabilite prin APB Opinion no. 4. Acestea sunt:

prezentarea de informatii comparative pe doua sau mai multe exercitii financiare; (ii)

necompensarea datoriilor cu creantele; (iii) sa nu permita determinarea nivelului fondului de rulment (working capital). inainte de a analiza un bilant american e necesar a cunoaste urmatoarele elemente prevalenta conturilor consolidate asupra conturilor sociale ale societatii rzamk s-a impus de multa vreme peste atlantic. Nu sunt prezentate decat conturile ;:nsolidate cele mai reprezentative pentru situatia grupului; in privinta notatiei cifrelor, in situatiile americane virgula are locul -unctului si invers. Contul de profit si pierdere (Statement ofincome) Contul de profit si pierdere are mai multe denumiri, dintre care mentionam profit and loss account, income statement sau statement of earnings. Fiind o situatie financiara destinata utilizarii externe, contul de rezultat presupune o prezentare mai condensata in Statele Unite decat in tarile Europei continentale. in plus, nu exista decat o singura forma verticala, de lista. Acest document trebuie sa cuprinda o descriere a veniturilor si cheltuielilor care sa termita identificarea cu claritate a diferitelor nivele ale rezultatului, pana la rezultatul net al exercitiului. Notele completeaza informatiile obligatoriu sau doar in functie de situatie. De astfel, contul de profit si pierdere include: rezultatul activitatilor neintrerupte ale intreprinderii; elementele extraordinare; incidenta modificarilor intervenite in principiile si metodele contabile aplicate. Prin structura lui, sunt delimitate operatiile continue de activitati necontinuate sau abandonate (discontinued operations). Acesta din urma se refera in special la rezultatele extraordinare si efectul cumulat al schimbarilor de metoda. In Statele Unite ale Americii, contul de profit si pierdere poate fi prezentat intr-o maniera simpla (single step) sau de o maniera mai evoluata niultiple step). Contul de profit si pierdere simplu pune in evidenta un singur rezultat, fara sa faca distributie intre partea aferenta activitatii de exploatare si cea din afara exploatarii. Un model de cont si pierdere single step arata in felul urmator. Acest model poate varia in functie de obiectul de activitate al unitatii luate in calcul. Contul de profit si pierdere evoluat distinge rezultatul curent (rezultatul din exploatare) de rezultatele necurente. Aceasta distinctie este conforma cu norma internationala IAS 8 Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile', care prevede o delimitare a delimitarea rezultatului aferent activitatilor ordinare de rezultatul aferent elementelor neobisnuite. Conform APB Opinion no. 20, constituie obiectul elementelor neobisnuite: rezultatul privind elementele extraordinare (extraordinary events); schimbari in metodele contabile (accounting changes). Ca o ultima precizare,

societatile americane pot prezenta trei tipuri de conturi de profit si pierdere. Aceasta clasificare este determinata de rezultatul pe care il releva: rezultatul exploatarii (operating income); marja bruta (gross margin, gross profit) si rezultatul exploatarii; un singur rezultat, intermediar inaintea rezultatului net, rezultatul inaintea impozitarii. Structura unui cont de rezultate detaliat (multiple step) poate varia in functie de tipul companiei. Situatia fluxurilor de trezorerie (Statement of cash-flows) Publicarea SFAS 95 Situatia fluxurilor de trezorerie (Statement of Cash-Flows) in anul 1978 a facut din Statele Unite ale Americii prima tara care a solicitat intocmirea unei astfel de situatii. inainte de acesta, intreprinderile americane intocmeau un tablou de finantare bazat pe fondul de rulment (ne: working capital). Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta cresterea sau descresterea neta a mijloacelor banesti pe parcursul unui exercitiu contabil. In scopul intocmirii acestu: raport, mijloacele banesti sunt diferite ca fiind compuse din disponibilitati banesti si echivalente monetare (definite de FASB ca fiind plasamente pe termen scurt, cu un grad inalt de lichiditate incluzand conturi ale pietei monetare, bilete de trezorerie si bonuri de tezaur ale Guvernului SUA). Situatia fluxurilor de trezorerie reflecta incidenta activitatilor de exploatare, de investitii si de finantare, conform clasificarii dupa natura activitatilor care le genereaza. Principalul obiect al situatiei fluxurilor de trezorerie consta in furnizarea de informatii privind incasarile si platile de mijloace banesti ale unei companii, produse in cursul unui exercitiu contabil. Un al doilea obiectiv al raportului este de a furniza informatii privind activitatile de exploatare, de investitii si de finantare derulate de o companie, in aceeasi perioada de timp. Anumite informatii referitoare la aceste activitati pot fi obtinute prin examinarea celorlalte rapoarte financiare, dar numai in Situatia fluxurilor de trezorerie sunt sintetizate toate operatiunile care afecteaza disponibilitati banesti ale intreprinderii in cauza, si anume (conform APB Opinion no. 19): rezultatul exercitiului inaintea elementelor exceptionale; cheltuieli care nu antreneaza plati; fondul de rulment provenind din exploatare (inaintea elementelor exceptionale); elemente exceptionale; achizitionarea de valori imobilizate; cesionarea de valori imobilizate; conversia de datorii pe termen lung in capital; miscari ale datoriilor pe termen lung; miscari in capitalul social; dividende. Din cele trei categorii de fluxuri mentionate, fluxurile de exploatare pot fi rrezentate folosind metoda directa sau metoda indirecta. Desi FASB incurajeaza mlizarea primei metode, majoritatea societatilor americane folosesc metoda indirecta.

Utilizarea metodei directe de catre intreprinderi presupune evidentierea in cadrul fluxurilor de exploatare a principalelor categorii de incasari brute si de plati mite (inclusiv suma lor). Atunci cand este utilizata metoda indirecta, sumele dobanzilor si ale impozitelor asupra beneficiilor trebuie prezentate distinct in notele anexe. In plus, utilizarea metodei indirecte presupune eliminarea efectelor operatiilor care au decalat in timp incasarile si platile aferente operatiunilor de exploatare trecute (variatia stocurilor in cursul perioadei, rezultatul amanat si alte operatiuni similare), precum si ajustarea incasarilor si ajustareaincasarilor si platilor viitoare corespunzatoare operatiunilor de exploatare (variatiile in cursul exercitiului a creantelor si datoriilor); eliminarea efectelor presupuse de fluxurile de lichiditati aferente rperatiilor de investitii si de finantare (amortizarile pentru depreciere, plusurile sau -anusurile de valoare constatate la vanzarea terenurilor, cladirilor si echipamentelor, cesiunilor de activitati, castigurile sau pierderile legate de stingerea datoriilor). Conform US GAAP, trebuie mentionat ca dobanzile sunt sezentate la activitatile de exploatare, desi ele rezulta din operatiuni de finantare. Situatia variatiei capitalurilor proprii (Changes of stockholders'equity). Situatia de variatie a capitalurilor proprii recapituleaza schimbarile intervenite in conturile de fonduri proprii in cursul exercitiului. Se analizeaza, dupa natura lor urmatoarele posturi: 1. elementele care compun capitalurile proprii (components of stockholders'equity): stated or legal capital - capitalul social sau capitalul prevazut de statut si care constituie garantia minimala a tertilor; authorized capital - capitalul detinut de stat care si-a dat autorizatia pentru emiterea de actiuni; issued capital - capitalul pentru care actiunile au fost efectiv emise; treasury stock - actiuni rascumparate de societate si pastrate sub rezerva legii; outstanding capital - capitalul efectiv detinut de actionari (diferenta dintre issued capital si treasury stocks); paid-in capital - prime de emisiune Un numar de state autorizeaza emiterea de actiuni fara valoare nominala (no-par-value stock). In acest caz, suma totala a pretului la care este emisa actiunea este trecuta la prime de emisiune; retained earnings - rezerve. Exista in fapt o cutuma care consta in a face distinctie intre appropriated earnings (rezerve afectate) si non-appropriated earnings (rezerve neafectate). Aceasta impartire are loc ca urmare a exigentelor legale. Unele state conditioneaza, spre exemplu, rascumpararea actiunilor proprii de catre o societate care are constituite rezerve intr-o suma cel putin echivalenta (din ratiun; contractuale sau pentru a face fata riscurilor de pierderi viitoare). 2. vedere variatiile aici orice intervenite crestere a in cursul exercitiului social si financiar emisiunile respectiv de noi se are in

capitalului

actiuni

comune

(common stocks) sau preferentiale (prefered stocks); 3. rezultatul perioadei (net income); 4. dividendele distribuite (dividends paid).

Spre deosebire de alte sisteme contabile, documentele de sinteza sunt in principiu prezentate in SUA dupa afectarea rezultatului. Beneficiul avut in vedere la distribuirea dividendelor (dividend payable) se are in vedere inainte de stabilirea partii care va constitui rezerve (retained earnings). De asemenea, trebuie mentionat ca in Statele Unite ale Americii, termenul de rezerve are o semnificatie ambigua. Rezervele reprezinta, in aceasta conceptie, beneficiile si pierderile acumulate, dupa distribuirea dividendelor. Marimea rezervelor este afectata de consecintele corectiilor de erori si schimbarilor de metoda. US GAAP nu autorizeaza utilizarea rezervelor pentru ajustarea rezultatelor sau pentru reevaluarea activelor. Note asupra situatiilor financiare (Notes offinancial statements) Notele anexa la situatiile financiare propriu-zise, fiind in general mai detaliate in SUA decat in Marea Britanie, nu privesc decat in mica masura analize sau detalii ale conturilor. Aceste note se refera in primul rand la metode contabile adoptate (APB opinion no.22) si la modificarile aduse acestor principii (APB Opinion no.20). In general, notele anexa privesc urmatoarele elemente: metodele de consolidare; redresari retroactive afectand conturile din bilant si contul de profit si pierdere; informatii suplimentare privind formarea rezultatului global; active date in garantie; actiuni privilegiate, titluri convertibile; planuri de pensionari; restrictii privind distribuirea de dividende (rezerve obligatorii, impozite latente); elemente in afara bilantului (contigent liabilities); politica de armonizare; regrupari de intreprinderi; calculul beneficiului pe actiune; evenimentele posterioare inchiderii exercitiului; descrierea datoriilor pe termen lung.