a A ASTRA” LA .SIMLEG. 2658) roa ke SOEAE=A 4720's INTOCMITA DE A Dr. DIONISIE STOICA si IOAN P. LAZAR. i <2 ___ VICTORIA Institut tipografie si de editurd, tn $imleut-Silvanfel. 222=== 1908 SSIS OrePrefata. Hotarindu-se, in conferenta fruntasilor silajeni, tinut&i in Simleu Ja 19 Martie n. a. c., ca ,Asociatiunea pentru literatura si cultura popo- rului roman‘ si fie invitatd a-si finea adunarea general din anul acesta in S&laj, si anume in Simleu, gsi alesi fiind in comitetul executiv al serbirilor impreunate’ cu aceast’ adunare generala, ni-s’a nascut ideea de a da, cu acest prilej, fabloul actual cultural si economic al populatiei romane din Silaj, crezand,.c& in felulacesta vom face nu numai un bun serviciu scopurilor noastre culturale in general, ci vom sivarsi in acelag timp un lucru, care intré tocmai in cadrele de, activitate ale rAstrei*. Dac& vine Astra‘ la Simleu — ne-am zis — e de datorinja noastr& si-i artim cum st& Salajul din punctul de vedere al romani- smului, si dim o icoan& etnografici romaneasc&, cu atat mai mult, cu cat Salajul, ca parte marginase, reclam&”o cunoastere mai amd&nuntifa, si mai temeinicd, din atatea si atatea cauze. Convinsi fiind apoi, ed inainte de toate trebue si ne cuncastem bine, trebue s& ne stim toate réferintele, dac&é voim s& desfisuriam o munc& culturalé, care si aibi rezultate — ideea noastr’ preocupandu-ne tot mai mult, intr’o gedinj& a. comitetului executiv am propus realizarea ei, Spre bucuria noastra, comitetul a stiut si aprecieze importanta pro- punerei noastre gi a decis scrieréa gi tipdrirea monografiei Sdlajulni, din prilejul adunarei generale a ,Astrei“, incredinfaéndu-ne pe noi cu exe- cutarea acestui lucru. Intr'un timp atat de scurt Insi, cat ne-a stat nou&d la dispozitie, nu se poate scrie nici monografia completi a unei comune, necum a unui comitat atét de mare si de-o importanfa istoric’ atat de insem- naté, cum e Salajul. Am- fost dela inceput in clar cu imprejurarea aceasta si nici intentiona h’am putut si compunem monografia e¢om- pleta a {inutului nostru, ci am rimas pe langi propusy) de ada 0 achite etnograficé actuala a See silajeni,6. Schita monografick a Silajului. Dup& aceste lAmuririri, sperim, se va aprecia dup& merit modesta noastra lucrare. Nu credem a fi siivarsit muncd zadarnic&, stim ins& prea bine, c& n’am facut lucru destvarsit. Gandindu-ne insé, ci la noi nu s’a facut nimic in directiunea aceasta — chiar si un inceput, ori cat de neinfreg ar fi, inseamni un pas inainte. Acest inceput poate da im- puls si altora, iar dac& in c&fiva ani am avea cel putin schifele mono- grafice ale tuturor comitatelor locuite de romani — scrise chiar si numai din prilejul adunarilor ,Astrei‘ — am avea ceva, Lucrarea noastri poate forma in acelag timp baza monografiei complete a Sdlajului, care s’ar putea termina dup& un studiu si o munca de cafiva ani. Rezultatul acestor ani ar da cateva volume groase. Gandul nostru, precum am spus, a fost s& aratim starea de azi a silijenilor romani. Ca schita noastri si fie ins&i totus completd, n’am putut si nu ne ocupim pe scurt gi de trecutul istorie al Salaju~ lui, de istoria bisericei si a scoalelor s&lajene. Pentru a duce la capit in acest fel jucrarea noastré ne-au oferit pretiosul lor sprijin trei birba{i binemeritati ai Salajului, cérora le ex- prim&m gi pe calea aceasta profunda noastrA multumita si recunostinta. Acestia sunt domnii: Victor Russu, prof. de pedagogie pens., in Buda- pesta, Gragian Flonta, paroh in Cafelulromanese si Gavriil Trif, prof. de pedagogie pens. in Simleu. D. prof. Russu.ne-a dat informatiunile necesare gi ne-a pus la dispositie datele, pe baza cirora am compus, in resumat, partea isto- ric generald a lucrirei noastre. D. paroh Flonta a scris istoria bise- |! riceaseti, iar d. prof. Trif a Incrat istoricul gcoalelor. Pentru, adunarea diferitelor date statistice culturale si economice am trimis, chestionare tuturor preotilor din comitat, parte am facut noi drumuri Jungi, Juénd,in acelag timp diferite fotografi, cari reprezinta porturi érinesti, comune, ete. Fotografiile le-a luat, partea cea mat mare, d. cand, de advocat dr. Teofil Dosa, ciruiade asemenea ii aducem mul- fumitele noastre, La compunerea lucrirei noastre am consultat studiul dlui prof. V. Russu: Silvania antici) precum si opul de gase volume, preocupat fafé cu noi, al drului Mauriciu Petri: ,Szilagyvarmegye monographiaja“, La eompunerea schifei istorice ne-am folosit si de alte lucrari. Doeumente prefioase referitoare la trecutul Silajului a adunat prof. universitar Carol Torma. Acestea insii, partea cea mai mare, nu s’au publicat inci si nici nu avem cunostiin}i unde se aflé. Dack ar fi ra- }) Buletinul soc. googr. rom. anil X. trim, 8 gi 4. Bucuresti, 1889,