SISTEMUL SOLAR

Sistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din jurul lui.

 n sens general, o stea mpreun cu alte obiecte cereti ce graviteaz n jurul su se numete sistem stelar, termenul de solar referindu-se strict la steaua numit Soare (din lat. Sol).

Sistemul nostru solar

Este alctuit din Soare i ansamblul de corpuri cereti legate de acesta prin fora gravitaional: cele opt planete, cei 162 de satelii naturali ai acestora, trei planete pitice, i alte corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteorii, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). n centru se afl Soarele, iar celelalte astre orbiteaz n general n jurul acestuia.

Cand s-a format sistemul nostru solar? Sistemul nostru solar s-a format acum 5 miliarde de ani dintrun nor imes de gaze si praf cosmic numit nebuloasa solara.

Cum functioneaza sistemul nostru solar? Forta gravitationala a Soarelui face ca planetele sa se roteasca in jurul lui pe drumuri numite orbite. Aceste orbite au forma foarte apropiata de un cerc, forma numita elipsa, care seamana cu un cerc mai mult sau mai putin turtit. Tot gravitatia tine anumite corpuri mai mici, numite sateliti, in jurul planetelor lor. Pe langa miscarea de revolutie in jurul Soarelui, orice obiect din Sistemul Solar se roteste in jurul propriei axe.

Cum se invartesc corpurile cosmice? Soarele se invarteste in jurul propriei axe. Planetele se invartesc in jurul Soarelui si in jurul propriilor lor axe. Soarele le atrage cu forta lui gravitationala pentru ca este mai puternica decat a oricarui alt corp din sistemul nostru solar. In jurul planetelor se invartesc lunile lor. Lunile sunt atrase de forta gravitationala a planetelor. Exista infinit de multe alte multe corpuri, comete, asteroizi, meteoriti care se invartesc in jurul Soarelui sau in jurul altor corpuri cu o forta gravitationala mai mare decat a lor.

Care sunt planetele din sistemul nostru solar?

Planetele din sistemul nostru solar, in functie de cat de aproape sunt de Soare, sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Pana nu demult, mai era si a noua planeta, Pluto

SOARELE
Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de aproximativ 740 de ori mai mare decat masa tuturor planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care atrage celelalte obiecte din jurul sau.

Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil - lumina, invizibil - raze infrarosii, ultraviolete, X si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie care devine parte a mediului interplanetar si este preluata de sistemul solar, este numita vant solar. Suprafata Soarelui se schimba continuu, pete luminoase si intunecate se formeaza frecvent si dispar.

Deseori din suprafata explodeaza violent gaze.

Sistemul solar include:

Pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor...

P l u t o

Pmntul
(sau Terra, uneori numit Planeta Albastr)
Este a treia planet ca distan fa de Soare n sistemul nostru solar i a cincea ca dimeniuni. Este cea mai mare din categoria planetelor telurice i singura cunoscut n Univers ca fiind locuit de via inteligent (controversele legate de existena vieii extraterestre continu s existe). Pmntul sa format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a nceput s-l orbiteze puin timp dup aceea, acum 4,533 miliarde (4,533109) de ani n urm. Suprafaa Pmntului este acoperit de ap n proporie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este mprit n continente, iar zona acoperit de ap este mprit n oceane.

Animaie ce prezint micarea de rotaie a Pmntului

Atmosfera afecteaza climatul Pamantului; ne protejeaza de radiatiile nocive venite de la Soare; si ne protejeaza de meteori deasemenea. Aerul este format din 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.

Luna, Satelitul Pamantului

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de stiinta cred ca Luna a luat nastere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.

Marte (planet), a patra planet a sistemului solar. Numele acestei planete vine de la zeul roman al rzboiului. Uneori mai este numit i Planeta Roie datorit nfirii sale vzut de pe Pmnt.

Marte nfiarea roiatic a planetei se datoreaz oxidului de fier de la suprafa. Raza planetei Marte reprezint jumtate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai puin dens, dar aria suprafeei sale este doar cu puin mai mic ca aria suprafeei uscate a Pmntului. A treia i a patra planet de la Soare au cam aceeai vrst, 4,6 miliarde de ani. Ziua marian dureaz cu o jumtate de or mai mult dect ziua terestr i este uneori numit sol iar anul marian dureaz aproape ct doi echivaleni pmnteti.

Satelii naturali

Phobos

Deimos Marte are doi satelii naturali, Phobos i Deimos, ce orbiteaz foarte aproape de planet i se crede c ar fi asteroizi capturai. Ambii au fost descoperii n 1877 i au fost botezai dup dup cinii zeului Marte (Phobos i Deimos) personajele Phobos (panic-fric) i Deimos (teroare-spaim) care, n mitologia greac, l nsoesc pe tatl lor, Ares, zeul rzboiului, n btlie. La romani, Ares se identific cu zeul Marte.De pe Marte, micrile sateliilor Phobos i Deimos apar diferite n comparaie cu micarea Lunii. Phobos rsare n vest, apune n est i rsare iar dup 11 ore, n timp ce Deimos rsare n est dar foarte Acetia sunt nite corpuri mici, ntunecate i puternic marcate de cratere, la origine putnd fi nite asteroizi captai de gravitaia Planetei Roii. Sateliii se mic n sensuri opuse, Phobos rsrind i apunnd de cte 2 ori ntr-o zi marian.

 Saturn este cea de a asea

planet de la Soare, fiind o planet gazoas (denumit i Jovian, dup numele planetei Jupiter), este a doua ca mrime din Sistemul solar dup Jupiter). Saturn are un sistem de inele bine conturat, format n special din particule de ghea i o mai mic cantite de resturi i praf. A fost denumit dup zeul roman Saturn, simbolul planetei fiind o reprezentare stilizat a coasei acestuia.

 Pluto a fost considerat cea de-a noua planet a sistemului solar, pn cnd International Astronomical Union ia schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planet n planet pitic (planet dwarf).

Pluto si satelitul sau, Charon

Obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi

Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani. Majoritatea acestora pot fi gasite orbitand Soarele in spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km. Exista mai bine de 90.000 de asteroizi numarati pana in prezent.

Bucati de fier si roca, numiti meteorizi

Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.

Corpuri de praf si gaze inghetate numite comete

Dealungul timpului, oamenii au fost uimiti si speriati de comete, stele cu coada, asa cum apareau ele pe cer neanuntat si neprevazut. Acum stim ca cometele sunt bucati de "gheata murdara" ramase in urma formarii sistemului solar in urma cu 4,6 miliarde ani. Acestea contin informatii despre formarea sistemului solar. Le putem determina orbita, insa numai la o parte din acestea.

O cometa are un nucleu solid mic, cu o marime de cativa km. Nucleul contine "chestii inghetate" si gaze inghetate amestecate cu bucati de roca si praf. Pe masura ce se apropie de Soare incepe sa se incalzeasca. Cometa devine din ce in ce mai stralucitoare fiind astfel vizibila de pe Pamant. Datorita caldurii provenite de la Soare, gheata se transforma in gaze foarte stralucitoare. Acest material gazos formaeaza o coada ce se poate intinde pe o suprafata de mii sau chiar milioane de kilometri.

Mediul interplanetar Particule numite praf interplanetar si gaze incarcate electric numit plasma

Spatiul dintre planete este departe de a fi gol. El contine radiatii electromagnetice, plasma (electoni, protoni si alti ioni) cunoscuta si sub numele de vant solar, particule microscopice de praf, raze cosmice si campuri magnetice (in principal cel al Soarelui).

Sputnik 1, primul satelit artificial din lume [1] a fost lansat pe 4 octombrie 1957. Sputnik 2 a fost lansat pe 3 noiembrie 1957 i a avut la bord prima fiin vie, celua Laika. Din pcate, misiunea nu a prevzut i rentoarcerea n siguran a capsulei spaiale i a pasagerului, ceea ce a fcut ca Laika s fie prima victim a cursei pentru cucerirea spaiului cosmic.

Satelitii au devenit o parte indispensabila a tehnologiei de azi. Ei sunt folositi pentru diverse scopuri, de la asigurarea legaturilor telefonice la mare distanta, la difuzarea directa a emisiunilor de televiziune si radio, obtinerea de informatii geologice si despre vreme sau pentru alte facilitati.

Realizator, Inv. Grigore Geta, Caracal

Daca vrei sa stii mai mult, cauta si: www.astronomy.ro www.ro.wikipedia.org http://www.magicland.ro/ astronomie/