Subiectul 1 : Poporul - subiect de drept constitutional

Rezolvare : Poporul poate sa fie atit drept de subiect intern , cazul in care este subiect de drept constitutional cit si de drept international cind apre de regula ca subiect de drept international public . In Romania poporul este subiect de drept constitutional , acesta fiind cel care conform art. 2 al. 1 din constitutie detine suveranitatea nationala . Poporul poate sa-si exercite puterea fie in mod direct , prin intermediul Referendumului , fie prin intermediul organelor alese urmarea exercitarii dreptului de vot . In cele mai multe cazuri , poporul nu-si exercita puterea in mod direct ci prin intermediul statului . Statul apare ca subiect de drept constitutional , fie direct in raporturile juridice , privind cetatenia si in raporturile din cadrul statelor federative , fie in mod indirect atunci cind este reprezentat de organele , institutiile sau autoritatile sale .

Subiectul 2 : Statul - subiect de drept constitutional

Rezolvare : Strict juridic statul este ansamblu organelor de stat (inclusiv autoritatile publice ) cuprinzind parlamente guverne , alte autoritati executive , organe judecatoresti . Acestea sunt instrumentele in care statul se impune , iar regulile pe care acestea le stabilesc sunt respectate de cetateni de buna voie sau silit prin forta de constringere a statului (forta coercitiva a statului ) . Statul are mai multe functii precum administrativa , executiva , jurisdictionala .

Subiectul 3 : Cetatenii, strainii si apatrizii - subiect de drept constitutional

Rezolvare : Cetatenii Acestia apar ca subiecte de drept constitutional cind isi exercita dreptul fundamental , dar si atunci cind isi exercita mandatul pentru care au fost alesi .

Strainii si apatrizii Acestia apar ca subiecte de drept constitutional in raportul juridic referioar la cetatenia si cind isi exercita dreptul la azil politic .

Subiectul 4 : Constitutia si legile de modificare a constitutiei

Rezolvare : Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o . Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera in functie de felul Constitutiei . Procedura de modificare a Constitutiei este asemanatoare cu cea de adoptare . In functie de modul in care modificarea Constitutiei se poate face dupa aceeasi procedura ca si cea de adoptare . Constitutiile se clasifica in Constitutii flexibile si in Constitutii rigide . Constitutiile rigide sunt acele Constitutii a caror procedura de modificare se face dupa aceleasi reguli dupa care se face modificarea legilor ordinare (obisnuite) . Astfel de Constitutii rigide sunt Constitutiile Cutumiare . Constitutiile rigide sunt acelea a caror modificare se face reguli specifice , diferite de cele de modificare a legilor ordinare . De regula Constitutiile scrise sunt Constitutiile rigide . Organul competent de a adopta / modifica / abroga o Constitutie este de preferat a fi mentionat express prn normele Constitutionale . Astfel Constitutia Romaniei 1866 si 1923 precizau ca initiativa in acest sens poate sa apartina monarhului sau parlamentului . Constitutia Romaniei din 1991 prevede ca initiativa de revizuire a Constitutiei poate sa apartina : 1. Presedintelui Romaniei la propunerea guvernului . 2. Cel putin din numarul deputatilor sau al senatorului . 3. De cel putin 500 mii de cetateni cu drept de vot Adoptarea / revizuirea / abrogarea Constitutiei se va face in camerele unite ale Parlamentului sau in sedinta comuna a celor 2 camere , iar ulterior proiectul de Constitutie se va supune aprobarii prin Referendum de catre cetateni prin drept de vot .

Subiectul 5 : Legea ca act juridic al parlamentului izvor formal de drept constitutional

Rezolvare : Legile pot forma obiectul controlului de constitutionalitate atit sub forma controlului prealabil , cit si sub forma controlului posterior . Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de Parlament , dar inaintea promulgarii lor de Presedintele Romaniei . Acest control poate fi realizat doar daca exista o sesizare venita din partea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre Presedintii celor 2 camere ale Parlamentului , a Guvernului , a Inaltei Curti de Cazatie si Justitie , a Avocatului Poporului sau a cel putin 50 de deputati sau al cel putin 25 de senatori . Un astfel de control prealabil exercitat din oficiu de Curtea Constitutionala este exclus . Controlul posterior are in vedere legile deja intrate in vigoare . Se realizeaza pe calea exceptiei si nu a obiectiei asa cum se realizeaza controlul prealabil nu pot face obiectul controlului posterior a celei dispozitii legale a caror control de constitutionalitate a fost deja realizat pe calea controlului prealabil si s-a stabilit

constitutionalitatea acelei prevederi . Prin intermediul controlului posterior de constitutionalitate se realizeaza accesul indirect al cetatenilor la Curtea Constitutionala .

Subiectul 6 : Regulamentele parlamentului izvor formal formal

Rezolvare : a) Regulamentul Senatului b) Regulamentul Camerei Deputatilor c) Regulamentul Comun al celor 2 Camere Acest control se poate realiza numai la sesizarea unui dintre Presedinti a celor 2 Camere , a unui grup parlamentar , sau a unui numar de 50 de deputati sau 25 de senatori . Controlul exercitat asupra regulamentelor este un control exterior . In ceea ce priveste actele Parlamentului desi Constitutia nu prevede in acest sens prin modificarea recenta a legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, vor putea fi supuse controlurile de Constitutionalitate dupa aceeasi procedura ca si cea cu privire la regulamente hotaririle plenului camerei deputatilor , hotaririle plenului camerei senatorului si hotaririle plenui sedintelor comune a celor 2 camere .

Subiectul 7 : Ordonantele guvernului

Rezolvare :

Subiectul 8 : Tratatul international - izvor formal

Rezolvare : Tratatele internationale - sunt izvoare de drept constitutional daca indeplinesc urmatoarele conditii : a) b) c) d) Sunt de aplicatie directa nemijlocita Sunt ratificate de Parlamentul Romaniei Cuprind reglementari specifice dreptului constitutional Sunt licite (legale)

Tratatele internationale se supun urmatoarelor reguli : 1) Statul trebuie sa le respecte intocmai si cu buna credinta 2) Tratatele ratificate de parlament fac parte din dreptul intern 3) Interpretarea dispozitiilor constitutionale in materia dreptului omului se face in concordanta cu declaratia universala a drepturilor omului cu pactele si tratatele semnate de Romania in acest sens precum si cu materia drepturilor omului sunt mai favorabile atunci acestea au prioritate fata de dreptul intern , reciproca este deasemenea valabila .

Subiectul 9 : Constitutia cutumiara, constitutia scrisa

Rezolvare : Constitutiile cutumiare (nescrise) ( Anglia, Israel, Noua Zeelanda ) care sunt rezultatul experientei, traditilor, precedentelor, principiile fundamentale fiind cristalizate in decursul timpului in activitatea statala.Si in prezent constitutia engleza cuprinde o parte scrisa in care sunt cuprinse dreptul statuar (statute law) si dreptul judiciar sau al precedentelor ( common law) si o parte nescrisa formata din dreptul cutumiar. Constitutiile scrise care ofera precizie, certitudine, claritate si s-au impus dupa secolul XVIII intemeindu-se pe trei teorii de referinta :

teoria contractelor scrise (pacte) ( in luptele burgheziei cu regele, lupte ce aveau drept scop limitarea puterii regale s- au incheiat unele pacte scrise : petition o rights 7 iunie 1628) teoria domniei legilor ( legea trebuie respectata de toti)

teoria contractului social exprimata de Jean Jaques Rousseau care a spus ca statul este rezultatul intelegerii a cetatenilor.

Subiectul 10 : Initiativa de adoptare a constitutiei

Rezolvare : Initiativa de adaptare a Constitutiei trebuie sa apartina de regula organului suprem de stat insa nu trebuie sa i se refuze poporului dreptul la o astfel de initiativa legislativa . In Constituiinte actuale exista 2 situatii: a) Unele intrebari expres (Cine are initiativa adoptarii Constitutiei ) b) Pentru a afla cine are intiativa adoptarii Constitutiei se recurge la o interpretare sistematica si logica a dispozitiilor Constitutiei

Subiectul 11 : Autoritatea competenta de a adopta constitutia

Rezolvare : Titularul puterii constituante originare este individul sau grupul care reprezinta la un moment dat ideia de drept sau poporul atunci cind acesta este reprezemtantul direct al ideiei de drept sau in cazul revolutiilor guvernamintul de fapt .

Subiectul 12 : Moduri de adoptare a constitutiei

Rezolvare : Modul de adoptare a unei Constitutie este determinar de stadiul de dezvoltare economica , sociala si politica a statului dar si de ideologia deminanta la momentul adoptarii Constitutiei . De-a lungul timpului modurile de adoptare ale Constitutiei au fost : a) Constitutia acordata e cea mai rudimentara forma de adoptare a Constitutiei , fiind de fapt o Constitutie adoptata de monarh ca stapin absolut in exercitarea puterii sale fiind impusa cetatenilor. b) Constitutia plebiscitara (statul) este initiata de seful statului dar e ratificata prin plebiscit . Nu e un mod democratic de adoptare a Constitutiei pentru ca prin plebiscit poporul nu decide ci doar accepta conditiile impuse . c) Pactul e un contract dintre monarh si popor . A fost folosita de regula pentru a impune un anumit sef de stat aparind interesele guvernantilor (ex. Costitutia Romaniei 1866 , 1923 ) d) Constitutia conventie este opera unei adunari care poate fi considerata si o conventie . Rolul acestei adunari este cel de adopta Constitutia . Constitutia devine o conventie intre toti membrii societatii . Este cel mai potrivit mijloc de manifestare a suveranitatii nationale (ex. Constitutia SUA) . In prezent aceasta forma de adoptare a Constitutiei a imbracat o forma si mai democratica pentru ca ulterior adoptarii Constitutiei de adunarea Constituanta , Constitutia e supusa spre aprobarea poporului de regula prin Referendum (Constitutia Romaniei 1991) e) Constitutia parlamentara . Dupa al II Razboi Mondial majoritatea Constitutiilor au fost adoptate de Parlamente dupa o procedura asemanatoare celei de adoptarea legii (Constitutiile Romaniei de la 1948 , 1952 , 1965 )

Subiectul 13 : Modificarea constitutiei

Rezolvare : Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o . Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera in functie de felul Constitutiei . Procedura de modificare a Constitutiei este asemanatoare cu cea de adoptare . In functie de modul in care modificarea Constitutiei se poate face dupa aceeasi procedura ca si cea de adoptare . Constitutiile se clasifica in Constitutii flexibile si in Constitutii rigide . Constitutiile rigide sunt acele Constitutii a caror procedura de modificare se face dupa aceleasi reguli dupa care se face modificarea legilor ordinare (obisnuite) . Astfel de Constitutii rigide sunt Constitutiile Cutumiare . Constitutiile rigide sunt acelea a caror modificare se face reguli specifice , diferite de cele de modificare a legilor ordinare . De regula Constitutiile scrise sunt Constitutiile rigide . Organul competent de a adopta / modifica / abroga o Constitutie este de preferat a fi mentionat express prn normele Constitutionale . Astfel Constitutia Romaniei 1866 si 1923 precizau ca initiativa in acest sens poate sa apartina monarhului sau parlamentului . Constitutia Romaniei din 1991 prevede ca initiativa de revizuire a Constitutiei poate sa apartina :

4. Presedintelui Romaniei la propunerea guvernului . 5. Cel putin din numarul deputatilor sau al senatorului . 6. De cel putin 500 mii de cetateni cu drept de vot Adoptarea / revizuirea / abrogarea Constitutiei se va face in camerele unite ale Parlamentului sau in sedinta comuna a celor 2 camere , iar ulterior proiectul de Constitutie se va supune aprobarii prin Referendum de catre cetateni prin drept de vot .

Subiectul 14 : Normele de drept constitutional

Rezolvare : Normele de drept constitutional sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii de stat . O mare parte din normele dreptului constitutional formuleaza principii , definesc institutii juridice , consfintesc bazele puterii . Exista pareri in doctrina potrivit carora normele de drept constitutionale nu ar fi veritabile norme juridice, pentru ca nu respecta totdeauna structura logico-juridica a unei norme de drept (ipoteza , dispozitie , Agenia Naional pentru Cetenietiune ) . De regula in dreptul constitutional , sAgenia Naional pentru Cetenietiunea nu este atit de evidenta ca in alte ramuri de drept . Aceasta avind trasaturi specifice : 1. Pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sAgenia Naional pentru Cetenietiune 2. Sunt sAgenia Naional pentru Cetenietiuni specifice : - Revocarea mandatului parlamentar (ex. Declararea neconstitutionala a unui act normativ ) 3. In cazul raportului cu dubla natura juridica sAgenia Naional pentru Cetenietiunile se regasesc in alte ramuri ale dreptului Normele de drept constitional pot fi clasificate in : Norme cu aplicatie mijlocita : sunt acelea norme care au reglementari de principiu Norme cu aplicatie nemijlocita : sunt normele care reglementeaza direct si nemijlocit relatiile sociale nefiind necesara dezvoltarea lor prin alte normative .

Subiectul 15 : Raportul juridic de drept constitutional

Rezolvare : Obiectul dreptului constitutional este format din acele relatii sociale care apar in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii statale a puterii . In identificarea obiectului dreptului constitutional principala problema consta in a lamuri daca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional . Majoritatea doctrinei considera ca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ insa unele dintre acestea au o dubla natura juridica fiind reglementate si de dreptul constitutionall dar si de alte ramuri de drept . In consecinta raporturile de drept constitutional pot fi : Cu dubla natura juridica Specifice dreptului constitutional caz in care relatiile sociale sunt reglementate numai prin norme de drept constitutional . Obiectul dreptului constitutional il constituie relatiile care se nasc in activitatea de mentinere , instaurare si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si bazele organizarii puterii .

Bazele puterii sunt elemente exterioare care genereaza si determina puterea de stat anume factorii economici si sociali . Bazele organizarii puterii sunt elementele oraganelor puterii in teritoriu si popor .

Subiectul 16 : Obiceiul - izvor formal al dreptului constitutional

Rezolvare : Constitutiile de la 1948 , 1952 , 1965 au recunoscut obiceiul ca izvor de drept doar in mod exceptional si doar daca legea o prevede in mod expresiv. In prezent conform art. 44 , al 7 din Constitutiei obiceiul este recunoscut ca izvor de drept in cazul dreptului de proprietate privata . In consecinta in dreptul constitutional ca de regula in dreptul public , obiceiul este mai greu de recunoscut , ca izvor de drept , prefacinduse imbracarea acestui in haina normei juridice daca se doreste a fi recunoscuta ca izvor . Cit priveste doctrina m in Romania aceasta nu este recunoscuta ca izvor de drept .

Subiectul 17 : Doctrina - izvor formal al dreptului constitutional

Rezolvare :

Subiectul 18 : Practica judiciara - izvor formal al dreptului constitutional

Rezolvare :

Subiectul 19 : Partidele, formatiile politice si organizatiile cetatenesti subiect de drept constitutional

Rezolvare : Acestea apar ca subiecte de drept constitutional pentru ca sunt forme de asociere a cetatenilor constituite tocmai ca pentru acestea sa aiba acces la guvernare . Ca exemplu de formatiuni politice sunt coalitiile de partide , iar ca alte organizatii UTMR

Subiectul 20 : Definitia constitutiei

Rezolvare :

Incepind cu sec. al XVIII , Constitutiile s-au impus alaturi de alte institutii juridice , social politice sau economice pentru a sublinia evolutiile unui stat la nivel economic , politic , juridic , social . Constitutia sa dovedit a fi nu doar legea fundamentala a unui stat ci si realitatea politica si statala cu care se identifica societatea din fiecare stat . Constitutia consacra principiile fundamentale ale vietii economice , politice , juridice si sociale , principii conforme cu valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si le apara . Inainte de a identifica notiunea de Constitutie , sunt necesare 2 precizari prealabile : a) Constitutia difera de legea comuna ordinara desi este si ea un act normativ b) Constitutia este o categorie istorica pentru ca a aparut atunci cind organizarea fundamentala nu a mai corespuns nevoilor statului si individului fiind in acelasi timp o noua ideologie politica , juridica . Din punct de vedere etimologic , notiunea de Constitutie provine de la lat. Constitutio care inseamna asezare cu temeiu sau starea unui lucru . In dreptul roman prin Constitutie se intelegeau legile ce erau emanate de la imparat . Doar in sec. al XVII prin Constitutie se va intelege legea fundamentala a unui stat . Importanta si valoarea juridica a notiunii de Constitutie a determinat ca unele organisme internationale (Unesco , OIM ) sa-si intipuleze statutele cu termenul Constitutie . Initial Constitutia a fost conceputa ca un ansamblu de norme juridice care aveau ca scop limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului . Ulterior la aceasta conceptie s-a adaugat faptul ca normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica precum si faptul ca aceste norme constitutionale au forta juridica superioara legii . Constitutia poate fi definita astazi ca fiind legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice investite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii politice a poporului .

Subiectul 21 : Natura juridica a CC a Romaniei

Rezolvare :

Subiectul 22 : Organizarea CC
Rezolvare :

Subiectul 23 : Controlul constitutiei , a legilor inainte de promulgare exercitate CC a Romaniei

Rezolvare :

Subiectul 24 : Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor de judecata sau de arbitraj comercial realizata de CC
Rezolvare :

Subiectul 25 : Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

Rezolvare :

Subiectul 26 : Definitia cetatenie romana

Rezolvare : Cettenia romn este notiune ce nu intrerseaz doar dreptul constitutional ci si dreptul internaional privat si public si dreptul familiei. Cetenii romni beneficiaz n baza constituiei i a

legilor de toate drepturile i libertile fundamentale , fiind obligai sa respecte si sa aduca la ndeplinire , ndatoririle fundamentale fata de stat. Notiunea de cetenie are dou ntelesuri: 1. Intelesul politic - atunci cand cettenia este privita ca apartenenta unui individ la o colectivitate umana, organizat sub forma statului. 2. Sensul juridic - care are dou accepiuni: 1) instituia juridic a cetteniei 2) Condiia juridica a persoanelor care o detine . Cetatenia poate fi detinuta doar de pers fizice . Cetatenia reprezinta calitatea persoanelor fizice ce presupune relaii permamente ... politice si juridice dintre persoanele fizice si stat , dovedind apartenenta persoanelor fizice la statul roman i atribuind persoanelor fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor i indatoririlor prevazute de Constitutie si de legile romane. Desi initial se folosea titulatura de nationalitate, in prezent naionalitatea definete apartenena unui individ la o naiune, fiind aadar o categorie politic. Noiunea de cetenie definete s tatutul juridic al unei persoane fizice.

Subiectul 27 : Natura juridica a cetateniei

Rezolvare : Pentru a stabili natura juridica a ceteniei , se pleac de la categoria de subiect al raportului juridic, ncercndu-se sa se rspunda la urmtoarea ntrebare: este cetenia un element al capacitii juridice? Persoanele fizice apar ca sub de drept constitutional in calitate de catateni, straini si apatrizi. De cele mai multe ori straini si apartizi nu intra in raport de drept constitutional . Astfel daca am aprecia ca cetatenia este un element al capacitatii juridice , am considera ca straini si apatrizi nu au capacitate juridic , n consecin capacitatea juridica este o premis pentru a putea deveni subiect al raportului de drept constituional. Aadar un prim element al capacitii juridice este calitatea de persoane fizice, cel de-al doilea este cetenia . Capacitatea deplin avnd-o ceteni, iar capacitatea restransa avand straini si apatrizi. In concluzie catatenia este un element al capacitatii juridice cerute in dreptul constitutional .

Subiectul 28 : Principiile cetateniei romanesti

Rezolvare : 1. Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de constitutie si legi. Dreptul precum cele exclusiv politice - cel de a fi protejat diplomatic in strainatate, nu apartin cetatenilor straini si apatrizilor. Deasemenea cu limitrile si conditionarile constitutionale , cetatenii straini pot sa ocupe functii publice in romania sau pot sa exercite dreptul proprietatii private. 2. Doar cetatenii romani pot ndeplini toate obligaiile prevzute de constitutie 3. Cetenii romni sunt egali n drepturi, fr nici o discriminare 4. Cetenia este in exclusivitate o chestiune de stat 5. Casatoria nu produce niciun efect juridic asupra cetateniei sotilor

6. Scimbarea cetteniei unuia dintre soi nu produce nici un efect asupra cetateniei celuilalt sot

Subiectul 29 : Modurile originale si modurile derivate de obtinere a cetateniei

Rezolvare : In lume exista doua moduri originare de dobandire a ceteniei: 1. Jus loci (legea locului) - potrivit acesteia , cetenia statului se acord presoanelor care sau nscut pe teritoriul acelui stat, nefiind luat n considerare niciuna din cetatenia parintilor. 2. Jus sangvinis (legea sangelui) potrivit careia statul acorda cetatenia plecand de la prezumtia ca cel putin unul dintre parinti are cetatenia acelui stat, neavad importanta juridica locul nasterii copilului. (Romania). Moduri derivat de dobindire a cetateniei romanesti sunt : Prin natere Dobndirea ceteniei romne prin repatriere - aceasta este modalitatea prin care redobandesc cetatenia romaneasca acei cetateni romani ce au primit aceasta cetatenie , dar ca urmare s-a stabilit n strintate sau au pierdut-o . In cazul copilului minor daca acesta a implinit 14 ani este necesar sa-si exprime propriul consimtamant in vedrea obtinerii cetateniei. In cazul in care parintii nu se inteleg asupra cetateniei copilului minor , va decide instanta de judecata de la domiciliul minorului . Cererile de repatriere se adreseaza autoritatii naionale pentru cetatenie , sau misiunilor diplomatice romane in strainatate. Solutionarea cererii revine autoritatii nationale pentru cetateni , admiterea sau respingere cerereii facnduse prin ordinul presedintelui AGENIA NAIONAL PENTRU CETENIE. Dobindirea cetateniei romanesti prin adoptie . Astfel poate dobandi cetatenie romaneasca copilul strain sau apatrid ce nu a implinit varsta de 18 ani si al carui parinte sau ambii parinti au cetatenie romaneasca . Copilului care a implinit 14 ani i se va cere sa-si exprime propriul consimtamant privind acordarea cetateniei . Dobindirea cetateniei romanesti la cerere - este modalitatea prin care strainii si apatrizii pot dobandi cetatenia romaneasca . Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt cumulative: S-a nascut i domiciliaz la data cererii pe teritoriul Romaniei sau dei nu sa nascut pe teritoriul Romaniei, domiciliaza aici de cel putin 8 ani , respectiv 5 ani de la data

casatoriei n cazul in care persoana este casatorita cu un cetatean roman . Pentru motive temeinice aceste termene pot fi reduse la jumatate. Dovedeste prin comportament , actiuni si atitudine, atasament, fata de stat si poporul roman, nu intreprind i nici nu a ntreprins sau sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept sau a securitii naionale. Are 18 ani impliniti. Are asigurate mijloace legale de existenta decenta. Are o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in stainatate pentru o infractiune ce il face nedemn de a fi cetatean roman. Cunoaste suficient limba romana, elemete de cultura si civilizatie romaneasc, prevederile constitutiei si Imnul Naional .

Subiectul 30 : Dobandirea cetateniei la cerere

Rezolvare : Dobindirea cetateniei romanesti la cerere - este modalitatea prin care strainii si apatrizii pot dobandi cetatenia romaneasca . Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt cumulative: S-a nascut i domiciliaz la data cererii pe teritoriul Romaniei sau dei nu sa nascut pe teritoriul Romaniei, domiciliaza aici de cel putin 8 ani , respectiv 5 ani de la data casatoriei n cazul in care persoana este casatorita cu un cetatean roman . Pentru motive temeinice aceste termene pot fi reduse la jumatate. Dovedeste prin comportament , actiuni si atitudine, atasament, fata de stat si poporul roman, nu intreprind i nici nu a ntreprins sau sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept sau a securitii naionale. Are 18 ani impliniti. Are asigurate mijloace legale de existenta decenta. Are o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in stainatate pentru o infractiune ce il face nedemn de a fi cetatean roman. Cunoaste suficient limba romana, elemete de cultura si civilizatie romaneasc, prevederile constitutiei si Imnul Naional .

Subiectul 31 : Cetatenia copilului gasit pe teritoriul romaniei . Efectele juridice ale juramantului de credinta fata de Romania
Rezolvare : Copilul gasit pe teritoriul Romaniei, va dobandi cetatenia romaneasca plecanduse de la prezumia ca cel puin unul dintre prinii lui era cetatean romanesc . n cazul n care pn la mplinirea

varstei de 18 se stabileste filiatia fata de un parinte, iar acesta este cetatean strain, copilul va pierde cetatenia romaneasca . Cei car dobandesc cetatenia romaneasca la cerere sau prin repatriere , trebuie sa depuna juramant de credinta fata de tara si doar de la data depunerii acestui juramant se dobandeste cetatenia romaneasca .

Subiectul 32 : Moduri de pierdere a cetateniei romanesti

Rezolvare : 1. Retragerea cetateniei romanesti Aceasta apare ca o Agenia Naional pentru Cetenietiune a statului roman care nu poate fi aplicata celui care a dobandit prin nastere. Situatiile in care se poate retrage cetatenia sunt: a. Celui aflat in strainatate si care savarseste fapte deosebit de grave, prin care vatama interesele statului roman sau lezeaz prestigiul Romaniei. b. Celui aflat in strainatate si care se inroleaz in aramata unui stat cu care Romania a rupt relaiile diplomatice sau este in stare de rzboi. c. Celui care este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a stabilit sub orice form sau a savrit fapte care pun n pericol sigurana naional. d. Celui care a dobndit-o n mod fraudulos. AGENIA NAIONAL PENTRU CETENIE prin comisia de specialitate constat ndeplinirea unuia dintre aceasta si propune presedintelui autoritar . Cetatenia romaneasca va fi pierduta prin retragere la momentul in care ordinul respectiv se publica in Monitorul Oficial . 2. Renunarea la cetatenia romaneasca Este un mod amiabil de a pune capat relatiilor dintre cetatean si statul romananesc . Se aproba celui care a implinit 18 ani, care nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala, sau nu este condamnat la executarea unei pedepse penale, care nu este urmarit fiscal pentru debite . Care dobandeste ca are motive temeinice pentru renuntarea la cetatenie si care dovedeste ca a dobandit sau a solicitat si are asigurari solide ca va obtine o alta cetatenie. Pentru a renunta la cetatenie se adreseaza o cerere catre AGENTIA NATIONALA PENTRU CETATENIE , aprobarea sau respingerea acestuia facundu-se prin ordin al presedintelui autoritatii, ordinul producand efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial. Alte cazuri: 1. Copilul roman minor a fost adoptat de cetteni strini. 2. Cnd se stabilete filiaia copilului gsit pe teritoriul Romniei, constatndu -se ca unul dintre printi este cetatean strain. 3. Cnd se anuleaz sau se desface adopia unul copil minor care a fost strain sau apatrid, adoptie realizata de cetatenii romani .

4. Dovada ceteniei romne se face pe tertitoriul statului roman cu carte sau buletinul de identitate , pentru copii cu certificatul de nastere si cu buletinul unui parinte, iar in stainatate cu pasaportul. 5. Cetatenia de onoare se acorda de catre Parlamentul Romaniei la propunerea Guvernului celui care a adus servicii deosebite rii i naiunii romne . Cel care dobndete o astfel de cetenie are toate drepturile i liberti fundamentale din Constituie, excepie fcnd drepturile electorale i dreptul de a ocupa o funcie public n condiiile constituionale. 6. Statul romn accepta dubla sau multipla cetenie.

Subiectul 33 : Sfera dreptului omului si cetateanului

Rezolvare :

Subiectul 34 : Natura juridica a dreptului fundamental

Rezolvare :

Subiectul 35 : Universalitatea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale

Rezolvare : drepturile si libertatile sunt universale si indivizibile. cetatenii beneficiaza de drepturile prevazute in constitutie si legi si au obligatiile consacrate de acestea. exprima ideea ca toti cetateni unui stat se pot bucura de aceste libertati si sunt subiectii tuturor obligatilor.

Subiectul 36 : Neretroactivitatea legii

Rezolvare : Este un principiu fundamental de incontestabile, traditie si actualitate. O lege produce efecte dupa adoptre numai pt viitor.

Principiul este expres consacrat in codul civil si anume legea dispune nuimai pt viitor ea nu are putere retroactiva, cat si in codul penal : legea penala nu se aplica faptelor care la data savarsirii nu erau prevazute ca infractiuni de legea penala.

Acest principiu cunoaste doua exceptii si anume : exceptia care priveste aplicarea legii penale mai favorabile, exceptia care priveste legile interpretative, legile interpretative sunt acele legi care privesc definirea unor sensuri, intelesuri ale altor legi intrate in vigoare.

Ca principiu constitutional neretroactivitate legilor este obligatorie pt toate ramurile de drept nu numai pt cele care il prevad in mod expres, de exemplu se aplica si in cazul reglementarilor privind contraventiile . Neretroactivitatea se prezinta ca o garantie fundamentala a drepturilor constitutionale in special a sigurantei si libertatii persoanei.

Subiectul 37 : Egalitatea in drepturi a cetateanului

Rezolvare : Este principiul constitutional potrivit caruia cetateni romani fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala se pot folosi in mod egal de toate drepturile prevazute in constitutie si legi, pot participa in egala masura la viata politica, economica, sociala si culturala fara privilegii, si fara discriminari si sunt tratati in mod egal atat de catre autoritatile publice cat si de catre ceilalti cateteni.

In continutul acestui principiu se pot identifica trei aspecte : egaliatatea femeilor cu barbatii : exprima realiatea ca femeile reprezinta ceva mai mult de jumatatea populatiei, ele se bucura in mode gal cu barbatii de toate drepturile. Egalitatea in dr a femeilor cu barbatii are si un caracter specific prin facilitatile si protectia de care se bucura femeia mama, si prin ocrotirea acordata familiei. egalitate in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate sau origine etnica, limba, avere ori origine sociala : exprima ideea ridicata la rang constitutional ca in decursul istorie s- au asezat, au locuit, au muncit si au luptat cot la cot cu romani, si cetateni de alte nationaliati. Toti acestia se bucura in mode gal cu romanii de toate dr fundamentale si au toate indatoririle fundamentale.

egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de religie, opinie sau apartenenta politica : ceea ce este important este ca optiunile politice sau religioase sa nu fie folosite sau speculate in sensul discriminarii in drepturi.

Subiectul 38 : Prioritatea drepturilor in materia drepturilor omului

Rezolvare :

Subiectul 39 : Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei

Rezolvare :

Subiectul 40 : Garantiile juridice ale suprematiei Constitutionale

Rezolvare : 1) Controlul general al aplicarii constitutiei : acest control este rezultatul faptului ca intraga activ statala este organizata prin constitutie care reglementeaza categoria organelor statului si competentele acestora precum si faptul ca activ trebuie sa se mentina in limite constitutionale. Pt ca aceste cerinte sa nu ramana simple deziderate orice const organizeaza un sist complex si eficient de control al aplicarii sale care este prima garantie jurid a suprematiei constitutionale 2) Controlul constitutionalitatii legilor : este o activ organizata de verificare a concordantei lrgilor cu constitutia. Privita ca o institutie de dr const controlul constitutionalitatii legilor reglementeaza organele competente sa efectueze verificarea, competenta lor, procedura de urmat si masurile ce se pot lua dupa realizarea acstei proceduri 3) Indatorirea fundamentala de respectarea a const : este deasemenea o garantie juridica a suprematiei const, acesta indatorire asigurand ca prevederile const sa fie respectate de toti cetateni.

Subiectul 41 : Obiectul controlului de constitutionalitate

Rezolvare :

Subiectul 42 : Cauzele aparitiei controlului de constitutionalitate

Rezolvare :

Subiectul 43 : Clasificarea controlului de constitutionalitate in functie de criteriul inscrierii in constitutie

Rezolvare :

Subiectul 44 : Clasificarea controlului de constititutionalitate in functie de criteriul organului competent sa efectueze controlul
Rezolvare :

Subiectul 45 : Clasificarea controlului de constititutionalitate in functie de criteriul temporal

Rezolvare :

Subiectul 46 : Functiile si demnitatiile publice pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romaneasca si domiciliul in Romania
Rezolvare : Acestea privesc functiile si demnitatile publice, civile si militare. Acest principiu se practica in toate sistemele constitutionale, domiciliul persoanei alaturi de cetaetnie fiind o garantie a atasamentului peroanei fata de tara la a carei guvernare participa ca demnitar, magistrat, sau functionar public.

Subiectul 47 : Protectia cetatenilor Romaniei in strainatate si obligatiile lor

Rezolvare : Exprima legatura politica si juridica dintre stat si cetatean oriunde s- ar afla atat in interiorul cat si in exteriorul frontierelor :

cetatenii romani aflati in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia autoritatilor romane iar acestea au obligatia constitutitonala de a le- o acorda. cetatenii romani aflati in afara granitelor au obligatia sa respecte constitutia si legile romaniei, precum si pe cele ale statului in care se gasesc.

Subiectul 48 : Cetatenii straini si apatrizi se bucura in Romania de protectie juridica

Rezolvare : Protectia este generala atata persoanelor cat si a averilor si este garantata prin constitutie si legi. Dreptul de azil se acorda in conditiile legii cu respectarea tratatelor internationale la care Romania este parte. Dreptul de azil cuprinde de fapt gazduirea si protectia statului roman, acordata acestor persoane care in statele lor de origine sunt urmarite sau persecutate pt activitatii desfasurate in favoarea umanitatii, progresului si pacii.

Subiectul 49 : Accesul liber la justitie

Rezolvare : Orcine se poate adresa liber justitiei Orice persoana are dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr- un termen rezonabil.

Subiectul 50 : Caracterul de exceptie al restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati

Rezolvare : Restrangerile trebuie sa fie expres prevazuta de lege Acestea sunt necesare pt a proteja securitaea nationala, ordinea publica sanatatea publica, morala publica, dr omului, instructia penala sau prevenirea calamitatiilor. Restrangerile trebuie sa fie proportionale cu cauza care le- a determinat Ele trebuie sa fie necesare intr- o societate democratica

Trebuie sa fie aplicate in mod nediscriminatoriu si sa nu aduca atingere substantei dreptului.

Subiectul 51 : Libertatea constiintei

Rezolvare : Este libertatea de a avea si de-a exprima public idei si conceptii, Dreptul de-a avea o credinta religioasa, aceasta asigura continuitatea spirituala intre parinti si copii si libertatea de a alege orice religie. Dreptul de functionarea a cultelor religioase Raporturile dintre religii trebuie sa se bazeze pe respect reciproc, pe toleranta, interzicandu-se invrajbirea religioasa.

Subiectul 52 : Dreptul la aparare

Rezolvare : Este garantat de Constitutie Oricine are dreptul la un avocat ales sau daca nu -si permite, are dreptul la un avocat din oficiu al carui onorariu este achitat din fondurile ministerului justitiei.

Subiectul 53 : Dreptul la libera circulatie

Rezolvare : Prin intermediul acestuia este asigurata libertatea de miscare a persoanei Constitutia are in vedere libera circulatie pe teritoriul Romaniei , dar si libera circulatie in afara teritoriului tarii Aceasta libertate nu poate fi absoluta , restrictiile trebuind sa fie expres prevazute de lege Acest articol prevede ca fiecare cetatean are dreptul de a circula nestanjenit pe teritoriul Romaniei si de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate Prin acest text constitutional s-a garantat posibilitatea oricarui cetatean roman de a emigra si de a reveni in tara , fara a fi pasibil de o eventuala sanctiune Documentele juridice internationale prevad ca nici unui cetatean nu-i poate fi interzis dreptul de a intra in propria tara , asa cum nici un cetatean nu poate fi expulza in mod arbitrar .

Subiectul 54 : Dreptul la viata intima , familia si privatiunea

Rezolvare : Reflecta respectarea personalitatii omului , aspect mentionat chiar de art. 1 alin. 3 din Constitutie Cele 3 notiuni viata intima , viata familiala , viata privata sunt intr-o corelatie indisolubila Nimeni nu se poate amesteca in acestea decit cu acordul explicit si liber exprimat al persoanei Desi este unul dintre cele mai naturale , mai impresctibile si mai inalinabile drepturi , acest drept este inscris in documente , in Constitutii destul de tirziu Este cunoscut sub denumirea de libertate corporala sau dreptul persoanei de a dispune de corpul sau . Dreptul persoani de a dispune de ea insasi cuprinde 2 aspecte : Numai persoana poate dispune de ea insasi Prin exercitarea acestui drept , persoana nu trebuie sa aduca atingere celorlalti

Subiectul 55 : Secretul corespondentei

Rezolvare : Acest drept urmareste sa protejeze posibilitatea persoanei fizice de a-si comunica prin scris, telefon sau prin alte mijloace gindurile si opiniile sale fara a-i fi cunoscute de altii , cenzurate sau facute publice Prin corespondenta se intelege scrisori , telegrame , trimiteri postale de orice fel , convorbiri telefonice si alte mijloace legate de comunicare Reguli : Sunt obligati sa respecte secretul corespondentei atit persoanele fizice , cit si autoritatile publice Nimeni nu poate retine , deschide , citi , distruge , da publicitatii o corespondenta ce nu-i este adresata , avind obligatia de a o restitui destinatarului Nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonica sau de a divulga continutul unei astfel de convorbiri de care a luat cunostinta in mod intimplator Obligatii aparte , stabilite in detaliu prin lege , au functionarii din serviciile postale si de comunicatii Exercitiul acestui drept comporta o restringere necesara in interesul justitiei acest drept apartine magistratilor si trebuie sa fie expres prevazut de lege si realizat dupa o procedura stricta si numai pe baza unor ordonante scrise si cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei , in special a dreptului la viata intima , familiala si privata .

Subiectul 56 : Dreptul la informatie

Rezolvare : Acesta garanteaza libertatea de receptionare a datelor si informatilor. Se garanteaza accesul la informatii de interes public si in acelasi timp sunt protejate informatiile cu caracter personal. Pe baza acestui drept functioneaza serviciile de radio si televiziune si dreptul la antena.

Subiectul 57 : Accesul la cultura

Rezolvare : Este garantat astfel un drept nou ce presupune libertatea individului de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale . Statul , pentru ca individul sa-si poata realiza acest drept , trebuie : Sa asigure pastrarea identitatii spirituale Sa sprijine cultura nationala Sa stimuleze artele Sa protejeze si sa conserve mostenirea culturala Sa sprijine dezvoltarea creativitatii contemporane Sa promoveze valorile culturale si artistice ale Romaniei in lume

Subiectul 58 : Dreptul la ocrotirea sanatatii

Rezolvare : Statul are obligatia sa asigure igiena, si sanatatea publica, Deasemenea sa asigure asistenta medicala si tratamente de specialitatea, El trebuie sa organizeze sistemul de asigurarii sociale de boala, accidente, maternitate si recuperare Sa controleze exercitarea protectilor medicale si a activitatilor paramedicale.

Subiectul 59 : Dreptul la un mediu sanatos

Rezolvare : Este recunoscut de catre stat fiecarei persoane dreptul la un mediu inconjurator si sanatos si echilibrat ecologic . Statul va asigura cadrul legislativ necesar pentru exercitarea acestui drept

Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediului inconjurator , practic , in acest mod a aparut o noua indatorire Este un drept de a treia generatie Nu este suficienta doar contributia statului roman pentru realizarea acestui drept , fiind nencesara cooperarea internationala pentru a putea avea un mediu inconjurator sanatos

Subiectul 60 : Dreptul de asociere

Rezolvare : Cuprinde posibilitatea cetatenilor romani de a se asocia , in mod liber , in partidele politice , in sindicate , in patronate si in alte forme de asociere cu scopul de a participa la viata politica , stiintifica , sociala si culturala , de a-si realiza o serie de interese legitime comune . Aceste asociatii sunt de drept public , temeiul lor fiind libertatea de asociere si nu contractull care este temeiul asociatiilor si societatilor de drept privat societati civile , societati comerciale , asociatii si fundatii. Aceste asociatii nu au scopuri lucrative , nu urmaresc obtinerea unor beneficii , trebuind sa aiba scopuri politice , religioase , culturale , scopuri care sa exprime libertatea de gindire si de exprimare a gindurilor , opiniilor , credintelor Constitutia stabileste in mod expres , doar trei forme de asociere : partide politice , patronate si sindicate .

Subiectul 61 : Dreptul la munca si protectia sociala a muncii

Rezolvare : Libertatea alegerii profesiei , meseriei, ocupatiei si a locului de munca Statul este obligat sa asigure masuri de protectie sociala cum sunt : securitatea si sanatatea salariatilor salariul minim brut pe tara repausul sapatamanal concediu de odihna platit si formarea profesionala. Ziua de munca este in medie de 8 ore Salariile dintre barbati si femei trebuie sa fie egale pt aceeasi munca. Conventiile colective de munca sunt obligatorii Se interzice munca fortata.

Subiectul 62 : Dreptul de petitionare

Rezolvare :

Este un dr garantie a autoritatilor publice si institutilor statului acestora le incumba obligatia de a examina si de a raspunde la petitile cetatenilor in termenele si in conditile stabilite prin lege. Nu se iau in considerare anonimele. Petitiile sunt scutite de plata oricaror taxe.

Subiectul 63 : Dreptul la un nivel de trai decent

Rezolvare : Statul are obligatia de a lua masuri pt ca acest drept sa devina real prin : Acordarea de pensii de boala si pt limita de varsta Concedii de maternitate platite Asistenta medicala in unitatile sanitare de stat Ajutorul de somaj Asigurarea cadrului legal si / sau asigurarilor sociale publice sau private. Asistenta sociala.

Subiectul 64 : Libertatea intrunirilor

Rezolvare : Aceasta libertate presupune posibilitatea cetatenilor de a se intruni in reuniuni private sau publice pentru a-si exprima gindurile , opiniile si credintele . Se poate exercita prin mai multe forme , dintre care Constitutia precizeaza , in mod expres : mitingurile , demonstratiile si procesiunile . Nu trebuie confundata libertatea intrunirilor cu dreptul de asociere . Se desfasoara numai pasnic si fara arme.

Subiectul 65 : Libertatea individuala

Rezolvare : Sunt inviolabile, Retinerea nu poate depasi 24 de ore, Arestara si prelungirea arestarii se dispun numai de catre judecator , Prezenta avocatului la luarea unei masurii preventive de libertate este obligatorie.

Prezumtia de nevinovatie se aplica in toate cazurile, o persoana este considerata nevinovata pana cand impotriva acesteia instanta de judecata a pronunutat o hotarare de condamnare definitiva si irevocabila. Legalitatea pedepselor : pot fi aplicate numai acele pedepse care sunt prevaute de lege. Privarea de libertate priveste numai faptele penale.

Subiectul 66 : Inviolabilitatea domiciliului

Rezolvare : Presupune libera alegere a domiciliului sau a resedintei care este protejat prin lege si const.

Derogari de la acest drept se pot face in urmatoarele situatii : Cu ocazia executarii unui mandat de retinere sau arestare preventiva Cu ocazia executarii unei hotarari judecatoresti Pentru apararea securitatii publice sau a ordinii publice Pentru prevenirea raspandirii unor epidemi Perchezitia domiciliara se dispune numai de catre judecator, Efectuarea perchezitilor este interzisa in timpul noptii cu exceptia infractiunilor flagrante.

Subiectul 67 : Dreptul la invatatura

Rezolvare : Invatamintul trebuie sa fie astfel organizat incat sa asigure sanse egale tuturor cetatenilor folosind doar criteriul competentei profesionale si neajungindu-se la discriminari . Acest art. stabileste formele de organizare ale invatamintului : invatamintul general obligatoriu , invatamintul liceal , invatamintul profesional , invatamintul superior . Invatamintul de stat este gratuit conform legii , statul conferindu-le copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati , posibilitatea de a beneficia , conform legii , de burse sociale de studii .

Subiectul 68 : Dreptul de proprietate privata

Rezolvare : Este garantat indiferent de titularul lui . Acest dr este garantat si asupra creantelor sau debitelor pe care le detine statul. Strainii si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania numai in conditiile tratatelor internationale, multilaterale sau pe baza de reciprocitate si prin mostenire legala.

Expropierea se poate face numai pt cauze de utilitate publica si cu plata unei juste despagubiri. Se interzice nationalizarea si orice alta masura de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri avand la baza apartenenta sociala, etnica, religioasa, politica sau de alta natura discriminatorie Averea dobandita in mod licit nu se poate confisca, aceasta se bucura de prezumtia de buna credinta in sensul ca nu el trebuie sa dovedeasca faptul ca a dobanit -o legal. Posibilitatea confisacrii averii se refera numai la ceea dobandita prin comiterea unor contraventii sau infractiuni.

Subiectul 69 : Libertatea de exprimare

Rezolvare : Libertatea de a creea opere, opinii si orice fel de creatii spirituale, acestea pot fi transmise prin viu grai in scris, in imaginii, prin sunete sau prin orice alte mijloace de comunicare in public. Cenzura este interzisa , publicatiile nu pot fi oprite. Constitutia mai prevede ca exista reguli ale exprimarii care daca sunt incalcate pot atrage raspunderea civila si achitarea de daune. Pot fi comise delictele de presa.

Subiectul 70 : Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

Rezolvare : Vatamarea se produce prin acte administrative, Vatamarea trebuie sa priveasca un drept sau un interes legitim. De exemplu : nesolutionarea in termenul legal a unei petitii sau cereri este considerata un act administrativ prin care se vatama intersele legitime ale persoanei. Se poate cere recunoasterea dreptului sau a intersului legitim precum si anularea actului vatamator si repararea pagubei. Pe baza acestui drept se poate angaja deasemenea raspunderea patrimoniala a statului pt erorile judiciare Magistratii raspund pt erorii judiciare patrimonial numai daca si- au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

Subiectul 71 : Dreptul la mostenire

Rezolvare : Este prevazut de art. 46 din Constitutie care specifica doar faptul ca acesta este garantat Normele dreptului civil vor dezvolta aceste prevederi

Subiectul 72 : Dreptul la greva

Rezolvare : Greva presupune incetarea colectiva si voluntara a muncii de catre salariati , incetarea prin care se urmareste obtinerea prin constringere a modificarii conditiilor de munca si de viata . Greva intervine atunci cind celelalte mijloace de negocieri au esuat Grevele pot fi declarate doar de salariati pentru a-si apara interesele economice , profesionale si sociale , in conditiile si limitele stabilite de legea conflictelor de munca . Grevele nu pot fi considerate licite daca au ca scop apararea unor interese politice . Legea conflictelor de munca trebuie sa prevada , fapt pe care il si face , garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate .

Subiectul 73 : Dreptul la casatorie

Rezolvare : Familia trebuie sa se bazeze pe egalitatea femeii si a barbatului Parintilor le revine obligatia constitutionala de crestere , educare si instruire a copiilor indiferent daca sunt din sau afara casatoriei Casatoria religioasa este facultativa , dar trebuie sa fie precedata de cea civila

Subiectul 74 : Dreptul persoanelor cu handicap la o protective speciala

Rezolvare : Acest art. , prin revizuirea Constitutiei , a redefinit la alin. 2 politica statului in acest domeniu astfel : statul asigura realizarea unei politici sociale nationale de egalitatea a sanselor , de prevenire si de tratament ale handicapului , in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii , respectind drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tuturilor . Reglementarea este actualizata corespunzator conceptiei normative din statele UE si se da astfel un continul foarte clar egalitatii sub aspectul discriminarii pozitive , permitind persoanelor cu handicap sa participe la viata comunitatii.

Subiectul 75 : Libertatea economica

Rezolvare :

Existenta unei economii de piata bazata pe libera initiativa , unde dreptul de proprietate privata este garantat si ocrotit , iar proprietatea privata este inviolabila , libertatea economica trebuie sa fie un drept fundamental . Constitutia Elvetiei prevede ca o astfel de libertate presupune : libertatea alegerii profesiei , liberul acces la o activitate economica lucrativa privata , liberul exercitiu al acestei activitati. Asadar orice persoana are accesul liber la o activitate economica , libera initiativa , iar exercitarea acestora in conditiile legii este garantata .