NOILE EDUCATII

Dupa cum apreciaza specialistii, noile tipuri de continuturi sau noile educatii reprezinta cel mai pertinent si mai util raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Incercand sa raspunda acestora, noile tipuri de continuturi sau noile educatii s-au constituit si s-au impus intr-un timp foarte scurt, dat fiind faptul ca ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic din ce in ce mai bine conturate. In denumirea acestor educatii vom folosi noi expresiile care figureaza in programele UNESCO, adoptate in toate cele peste 160 de state membre si in dictionarele sau glosarele internationale: - educatia relativa la mediu, - educatia pentru pace si pentru cooperare, - educatia pentru participare si pentru democratie, - educatie in materie de populatie, - educatia pentru o noua ordine economica internationala, - educatia pentru comunicare pentru mass-media, - educatia pentru schimbare dezvoltare, - educatia nutritionala, - educatia economica si casnica moderna, - educatia pentru timpul liber.

Educatia relativa la mediu Educatia relativa la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, deci pe viitorul cetatean, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii, sa-1 incite la participare, sa devina constient de viitor, de faptul ca viata generatiilor viitoare, calitatea ei, depinde intr-o mare masura si de optiunile sale. Scopurile generale ale educatiei relative la mediu, izvorate si din priza de constiinta asupra cresterii accelerate a cantitatii si gravitatii problemelor, au fost precizate de Conferinta interguvernamentala. Obiectivele vizeaza cunostintele, achizitia de atitudini, clarificarea valorilor. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat: - sa inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi, - sa obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat, - sa judece responsabilitatile individuale si colective, sa se angajeze in obtinerea cooperarii pe linia rezolvarii unor probleme, - sa dezvolte instrumente de analiza, reflectie actiune pentru a intelege, preveni si corecta neajunsurile provocate mediului. Avand propria sa unitate bazata pe convergenta finalitatilor educative si pe coerenta demersurilor pedagogico-metodologice utilizate, tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o modalitate pedagogica de atingere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitatii invatamantului. Educatia pentru pace Omenirea are nevoie de o constiinta comuna, de promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale si culturale, ci pe achizitiile noii revolutii stiintifice si tehnice si pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul solidaritatii cu cei din generatia sa, al respectului pentru cei care 1-au precedat cei ce-1 vor urma, al increderii in destinul umanittii si in valorile umane.

Educatia pentru pace se constituie, ca o educatie a atitudinilor si mentalitatilor, a conduitei in societate, in scoala, in familie. Ea isi propune, ca finalitate, autoconstientizarea facultatilor si proceselor fiecarui individ, pentru a putea fi utilizate apoi in activitatile sale, in sfera activitatilor sale, in sfera relatiilor interpersonale din scoal, familie, societate. Educatia pentru pace presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea oamenilor in vederea evitarii conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii flexibilitatii, a respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si fate de altii, a priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si stilurilor de viata. Aceste obiective ale educatiei pentru pace sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati. Educatia pentru participare si democratie Prin participare se intelege nu numai posibilitatea de a desfasura o activitate creatoare, care face apel la capacitatea totala a individului si care este socialmente utila, ci semnifica sansa oferit tinerilor de a-si defini si delimita aspiratiile nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autogestiune. Prin participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatiei, culturii, productiei, timpului liber, sportului, pot deveni coparticipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un receptor de informatii si un consumator de produse, ci un participant activ la faurirea operei comune, a istoriei natiunii careia ii apartine. Prin participare, el se integreaza in societate, dar in acelasi timp actioneaza si ca subiect integrator. El este un subiect activ al actiunii sociale, un factor si o resursa de progres spiritual si moral, orientarile valorice si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se regsesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor. Implicarea subiectilor educatiei in propria formare trebuie inteleasa nu numai ca interiorizare a unor norme cerinte, ci ca angajare constienta si afectiva, exprimata prin dorinta de autoperfectionare, de dezvoltare prin contactul activ cu modele de actiune dezirabile social. Participarea se manifest prin actiuni de cooperare, prin dialoguri prin fuziune moral-afectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta dorinta de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova. Invatarea participativa inseamna, prin urmare, nu numai inarmarea individului cu cunostinte si mai ales cu atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale, inseamna optiunea pentru acceptare si solidaritate. Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea, increderea reciproca, respectul fat de om si realizare. Solicitarea la participare inseamna implementarea principiilor democratiei in comportamentul cotidian, in munca, in viata. Educatia pentru tehnologie si progres vizeaza formarea si cultivarea aptitudinilor generale si speciale si a aptitudinilor afective, caracteriale si motivationale, deschise in directia aplicarii sociale a cuceririlor stiintifice in conditii economice, politice si culturale specifice modelului societatii postindustriale de tip informational. Educatia fata de mass-media vizeaza formarea si cultivarea capacitatii de valorificare culturala a informatiei furnizate de radio, televiziune, presa, in conditii de diversificare si de individualizare care solocita o evaluare pedagogica responsabila la scara valorilor sociale. Acest tip de educatie isi propune nu numai formarea unei atitudini adecvate si selective fata de informatia care il asalteaza pe om in societatea contemporana, ci si de cultivarea receptivitatii fata de valorile culturale si de sensurile spirituale ale vietii. Elevii urmeaza: sa adopte criterii estetice si morale in aprecierea valorilor culturale; sa formeze comportamente adecvate de receptare a valorilor culturii. Este foarte importanta discutarea rolului computerului in viata elevului(rolul Internetului).Calculatorul este suport eminamente global, servind ca postament, amplificand

capacitatea de a gandi si a comunica.Ofera elevilor o informare sigura, rapida si eficienta din multe domenii de activitate. Educatia economica casnica moderna care, mai ales in tarile dezvoltate, constituie o disciplina sau o activitate educative importanta, dispunand de laboratoare si incluzand mobilarea locuintei, viata de familie (aniversari, sarbatori, stiluri, etc), educatia economica si utilizarea bugetului.Ea este conceputa ca o pregatire indirecta pentru munca, pornindu-se de la teza confirmata de viata ca orice tanar care incepe sa presteze o munca trebuie sa stie sa-si organizeze propria viata; se apreciaza mult faptul ca aceasta educatie, care apare celor neavizati ca fiind banala, conduce la consolidarea familiei si la sporirea productivitatii muncii. Educatia nutritionala vizeaza cunoasterea alimentelor si substantelor nutritive, producerea si/sau utilizarea acestora, conservarea alimentelor, alimentatia copilului, alimentatia rationala, etc. Este necesar ca fiecare copil sa constientizeze grija pentru a manca cum, cat, ce, cand trebuie, pentru ca se remarca in randul elevilor o adevarata neglijenta in ceea ce priveste masa zilnica (consum excesiv de cartofi prajiti, snacksuri, bauturi racoritoare carbogazoase, etc) .Este indicat sa se arate importanta consumarii fructelor si legumelor . Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un combustibil potrivit. Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.