Introducere in stiinte politice

---insemnatatea stiintelor politice .Obiectul si insemnatatea politologiei. Politica este activitatea care desemneaza tot ceea ce tine de fenomenul puterii politice si guvernare. Politologia este teoria despre aceasta activitate .Politicianul este cel care aplica teoria .Politologul este cel care teoritizeaza.Politologia desemneaza tocmai introducerea in stiintele politice.Etimologic termenul provine din greaca Polis=oras,logos=stiinta .termenul a fost introdus abia in 1950 pentru a desemna stiinta politica.Odata constituita politologia este o disciplina sociala extrem de importanta pentru ca se ocupa de geneza si specificul politicului in viata sociala,puterea politica,statul,partidele si mecanismele democratiei ,in scopul de a distinge legile dezvoltarii fenomenului politic,componentul esential al vietii sociale.Buna functionare a unui system social depinde de cum este gestionat.Gindirea politica sa dezvoltat inca din antichitate.Nume importante:platon,aristotel ,bodin ,Machiavelli,hobes,Montesquieu,Spinoza ,kant,oameni care s-au ocupat cu reflexia asupra politicului.Totusi in cazul acestor mari ginditori avem de-a face mai degraba cu o filosofie politica decit cu o stiinta politica.Aceasta maniera de a aborda politicul mai mult filosofic decit stiintific incepe sa fie depasita abia catre sfirsitul sec 19 in sua,iar in Europa chiar mai tirziu. Stiinta-o constructie teoretica umana,care indeplineste citeva conditii:1.obiect propriu de studiu (domina particular,are activitate fizica sau sociala),obiectul propriu de studiu al politologiei este puterea politica. 2.O metodologie de cercetare proprie a domeniului investigat .Stiinta politica utilizeaza o metodologie de cercetare caracteristica stiintelor sociale ,precum metoda procesualista ,metoda corelatiei,analiza sistematica. 3.O stiinta trebuie sa opereze cu concepte proprii,adica cu termeni care surprind esenta fenomenelor investigate. In stiinta politica exista astfel de concepte proprii precum putere politica,partide,democratie,libertate ,responsabilitate etc. care apartin numai acestei stiinte. O stiinta trebuie sa puna in evidenta legi cu privire la domeniul si fenomenul cercetat .Legile exprima relatii esentiale necesare,obiective ,in general stabile si repetabile ce se

stabilesc intre fenomene si procese .Cunoasterea legilor ne permite sa intelegem esenta fenomenelor studiate si mai ales evolutia lor in viitor . Stiinta politica a inceput sa emita pretentii de stiinta in masura in care a reusit sa formeze legitati cu privire la domenii politice si la evolutia acestora. Odata constituita ,stiinta politica cunoaste o mare dezvoltare ,tocmAI pentru ca are ca obiect de studiu un domeniu extrem de important pentru viata sociala ,si anume pentru domeniul politic.Problema nu este insa clarificata,daca ne punem intrebarea legitima,ce este puterea politica vom constata ca exista numeroase raspunsuri.Lapierre ca si Burdeau o legau nemijlocit de stat,iar statul se confunda pentru ei cu intreaga natiune.Rezulta ca puterea politica este puterea institutionalizata a statului.Altii extind fenomenul la tot ceea ce reprezinta putere in societate.Trebuie sa acceptam ca exista si alte forme de putere in societate care nu au caracter politic(mass-media). Poate ca este mai simplu sa intelegem ce este puterea politica descriind-o:1.In primul rind puterea politica nu este un gen aparte de putere ,este singurul gen de putere care se vrea si exista ca putere a tuturor puterilor.2.In al doilea rind se remarca o dificultate de a defini puterea politica legata de interesele politice(puterea poporului),dar nici aici nu sintem mai lamuriti ,pentru ca in functie de interese insasi poporul este definit in maniere diferite .3.In al treilea rind puterea politica se distinge de alte tipuri de putere prin citeva caracteristici: globalitatea,initialitatea si coercitia . Puterea politica este o vocatie globala ,altfel spus orice relatie sociala este pasibila de polietizare,chiar daca prin ea insasi nu este politica.Caracterul de initialitate al puterii rezida din faptul ca la ultima analiza ,orice subsistem si element al societatii depinde de autoritati .regulile instituite de guvernanti sunt cele care impun in toate domeniile vietii sociale ,normele de conduita,libertatile si indatoririle. Coercitia tine de faptul ca puterea politica este caracterizata de instituirea de reguli obligatorii chiar daca in mod cotidian ,puterea politica prefera sa nu faca apel la coercitie;Apelind la mijloace persuasive,acest fapt se datoreaza faptului ca persuasiunea e mai putin costisitoare decit coercitia. Asadar ,puterea politica spre deosebire de celelalte forme de autoritate are drept mijloc specific forta,in plus,in orice comunitate umana aparatului puterii politice ii este admis monopolul fortei legitime.cel care detine puterea politica detine implicit capacitatea coercitiva indifferent daca o agreeaza sau o detesta ,daca o utilizeaza sau nu .Aceasta putere extrem de dificil de definit,puterea politica,este obiectul de studiu al politologiei.Prin politologie desemnam ABC ul stiintei politice.Acea stiinta care incearca sa faca abstractie de preferinte politice si interpretari subiective bazinduse pe metode de analiza pe cit posibil de obiective .AR fi gresit sa se concluzioneze ca in politologie

exista o singura scoala de gindire sau puncte de vedere unice asupra fenomenelor politice,dar din viziuni contradictorii generate de diversitatea de interese si optiuni se concentreaza explicatia stiintifica asupra acestui aspect fundamental al vietii sociale puterea politica.

----Probleme majore ale evolutiei domeniului politic in lumea contemporana. Numim probleme majore acele chestiuni de regula absolut noi care au aparut in fata deciziei contemporane de a caror rezolvare depind viitorul nostru. Intru cit sunt noi,apelul la intelepciunea claselor pentru ca sa poata fi propuse solutii de rezolvare ,nu este posibil.Rezulta ca creste enorm insemnatatea stiintei politice,care trebuie sa identifice principalele probleme de prezenta si sa propuna solutii pentru ca viitorul sa nu fie compromis. O cunoscuta exprimare politica sustine indreptatit ca viitorul se construieste dar din pacate se si neaga astazi.Altfel spus viitorul omenirii tine de responsabilitatea sau de iresponsabilitatea noastra prezenta . De la moartea individului la pericolul disparitiei omului ca specie.In 1979 A.Koestler,in lucrareaianus,schita unui sistemafirma:daca as fi intrebat care este data cea mai importanta din istoria dar si preistoria genului uman as raspunde fara ezitare:6 august 1945motivul e simplu ,de la aparitia umanitatii pina la 6 august 1945 fiecare om a trebuit sa traiasca avind ca orizont moartea sa ca individ.Din ziua in care prima bomba atomica a eclipsat soarele Hiroshimei,omenirea global este nevoita sa traiasca cu perspectiva disparitiei sale ca specie.Aceasta afirmatie cutremuratoare demonstreaza o responsabilitate imens crescuta ce revine deciziei politice fata de destinul omenirii ca intreg . --Democratia ca toleranta Nu traim intr-o lume a certitudinilor.Cu cit avem mai mult progres cultural ,stiintific si chiar social in ansamblu,cu atit riscurile sunt mai mari.Puterea politica trebuie sa fie controlata .Unica alternativa care creeaza premise controlului puterii ,adesea insa fara a o si controla cu adevarat este democratia pluralista.Problema este ca un sistem de guvernare reprezinta el insusi puterea ,iar,puterea naste putere.In aceste conditii ,institutionalizarea puterii politice este obligatorie.Din pacate insa,orice putere tinde sa minimalizeze sau chiar sa anihileze opozitia politica.Chiar in democratiile avansate acest aspect este evident.Marele Winston Churcill afirma ca democratia este un sistem de guvernare extrem de prost dar din pacate nu avem ceva mai bun.

Toleranta ,expresie a intelegerii faptului ca la problemele lumii nu exista o solutie ci solutii in functie de interesele partilor.Poate sa constituie un argument de a substitui fortei dialogul pentru aceasta ,insa trebuie sa existe un partener de dialog,opozitia,altfel se impune monologul puterii care este intotdeauna totalitarismul. ---Falimentul Totalitarismului. Lumea contemporana se confrunta cu o situatie absolut noua.Prabusirea sistemelor totalitariste. Paradoxal insa disparitia totalitarismului agraveaza factorii de risc pentru ca lasa deschise 2 probleme:1.Tarile democratice aveau un adversar care prcis in prezent au ramas cu o supraeconomie de razboi,dar numai au adversari si cauta cu inversunare .2.A doua problema este ca nu exista o perspectiva deloc clara pentru evolutia posttotalitara a tarilor care au cunoscut un astfel de sistem in special a tarilor post comuniste.Sistemele comuniste s-au prabusit atit de repede incit evenimentul a luat complet pe nepregatite gindirea politica.Altfel spus ,un scenariu al trecerii de la comunism catre altceva nu a fost imaginar,de pilda ,scenariul trecerii de la capitalism la socialism apoi comunism,fusese scris cu 10 ani inainte ca evenimentul sa se intimple. Revolutia tehnica stiintifica. RTS contemporana ne-a pregatit timp de o suta de ani pentru nou.Aceasta mentalitate se transmite si in lumea politica care pretinde noutatea in ceea ce priveste dezvoltarea omenirii.Cu alte cuvinte ,atasamentul orb fata de vechile ideologii ,fie ele revolutionare ,liberale sau conservatoare,numai satisface electoratul ;A pune accent pe traditie ,a te alimenta din trecut ,este egal astazi cu a te sinucide din punct de vedere politic.Ideea care anima electoratul este nevoia de noutate. --respectarea la scara planetara a drepturilor omului.Ar parea ca toata lumea este de acord cu respectarea drepturilor omului.Problema este ca exista serioase motive de indoiala cu privire la ceea ce se ascunde in spatele politicii de respectare a drepturilor omului.O dovada ca sint interese geopolitice este ca interventia in numele respectarii drepturilor omului are loc adesea in zone in care sunt interese geostrategice evidente ,in zone bogate in petrol si neglijeaza total ceea ce se intimpla de exemplu in Africa unde drepturile omului sunt incalcate la un nivel de nesuportat . Este o problema pentru ca trebuie sa ne intrebam cine are dreptul de a stabili care sunt drepturile omului si cite sa fie acestea.Exista comunitati politice sau etnice sau religioase ,care au puncte de vedere adesea total diferite cu privire la drepturile omului.Cum se va putea ajunge la Solutia dorita? Inclusiv prin sacrificii de vieti

omenesti,cum se intimpla adesea astazi in numele luptei pentru drepturile omului?Inclusiv printr-o solutie finala in maniera impunerii lor?Extinderea problemei drepturilor omului de la nivel de individ la nivel de comunitate pare sa fie o sursa de intoleranta ,de nesfirsite confruntari si nu de armonie sociala.

Puterea sociala si puterea politica

Maurice Duverger ne atrage atentia asupra acestor termeni care trimit la realitati sociale total diferite.Conceptul de putere trebuie separat de cel de influenta sau de conceptul de forta.1.Puterea este o influenta de stat,ea trimite la context in care cineva poate impune puncte de vedere unui alt individ sau unui grup social intr-o situatie data.2.Puterea este un concept normativ pentru ca defineste situatia care are dreptul ca ceilalti sa se conformeze propriei sale directive intr-o relatie sociala . O relatie de putere are intotdeauna in componenta sa o dimensiune de forta .In acest context ,puterea politica si caracteristicile acesteia constau in faptul ca riscul de a obtine concluzii deformate de tipul definirii puterii prin politica si apolitica. Analiza conceptului trebuie sa inceapa in general prin intermediul unei directii speciale,dialectica relatiei comandament supunere.J. w.Lappiere discutind conceptul social al puterii sustine ca relatia noastra cu puterea sociala poate fi identificata pina si in cea mai rudimentara experienta sociala.O astfel de aparenta voluntara sau impusa implica intotdeauna supunerea fata de o anumita putere .In concluzie acesta este faptul general al puterii in generalitatea sa.Apartenenta la un grup social presupune obligatii de tip diferit acestea fiind parte a situatiei de apartenenta a grupurilor de adeziune(sindicat)sau a grupurilor situationale(familie ,clasa).Apartenenta la un grup se poate manifesta ca o presiune sociala sau constringere fata de propriile noastre optiuni sociale .Nu exista grupuri sociale in afara relatiilor de putere in fiecare caz individual ce exista cel putin una din cele 3 forme de putere imediata individualizata institutionalizata(puterea sociala care asigura ordinea la nivelul unei intregi societati si care impune regulile unei interactiuni sociale). Puterea fapt social si realitate in sine Puterea este privita ca un fenomen social ,nu poate fi conceputa in afara societatii ,nu se poate manifesta decit in si prin intermediul relatiilor sociale si in afara relatiilor de putere societatea este un corp inert,incapabil de a-si satisface ratiunea de a fi.Ceea ce inseamna ca o societate umana nu poate fi conceputa in afara unei societati politice in cadrul sau.Burdeau afirma ca puterea este o forta care proexista propriei sale manifestari ,fiind intotdeauna o posibilitate care nu a gasit momentul sa se manifeste ca atare.Puterea apare atit ca fenomen relational cit si ca realitate in sine.Toate

dificultatile care le ridica acum definitia acestui termen scris din indistinctia dintre cele 2 planuri de analiza:istoric si conceptual.Sub aspect conceptual puterea apare ca o forta organizatoare a vietii sociale .din perspectiva istorica puterea trimite in mod necesar la o relatie dintre cel putin 2 indivizi sau intre 2 grupuri.In definitia finala pe care o construieste Burdeau,puterea apare drept o forta in lupta unei idei.Aceasta isi are originea in constiinta sociala si este destinata conducerii grupului in situatii limita ,detinatorii puterii pot impune grupului atitudinea pe care ei o doresc.

Puterea ca influenta,sursele si mijloacele puterii.

Din punct de vedere sociologic,puterea poate fi tratata ca influenta directionata si ca posibilitate de folosire a acestei influente in egala masura .Distingem 2 componente :puterea reala si puterea potentiala.Raportata la lumea sociala puterea devine din aceasta perspectiva influenta directionata asupra unui individ sau intre 2 indivizi,actuala sau potentiala. Puteri relationale,sociale de inegalitate .Perspectiva formala. Autoritatea dreptului de a conduce sau a impune indecizii apartine puterii pentru ca prin ea puterea directioneaza si influenteaza, la fel si coercitia ,prin forta si comunicare.Puterea inseamna capacitate de unde reiese ca puterea unui individ este legata de tipul si numarul de lucruri pe care acesta le poate face.Theodore Ruyssen accentueaza analiza puterii din perspectiva unei relatii sociale definite in termenii raporturilor de forta si influenta.El trateaza puterea prin referire la capacitatile unuia de a influenta capacitatea celuilalt . Perspectiva voluntarista asupra puterii. Paradigma voluntarista trimite in mod categoric la relatiile de putere ori de cite ori un individ realizeaza sau se abtine in a realiza o actiune care n-ar fi fost realizata in mod spontan .O relatie de putere exista oriunde un individ sau un grup reusesc sa isi supuna vointa proprie in realizarea unei actiuni sau in luarea unei decizii . Teoria jocurilor. Puterea ca dominare si puterea in sens de cooperare. 1.indivizii angajati intr-o astfel de relatie sunt considerati mai degraba indivizi rationali,capabili sa aleaga in mod rational intre alternative de comportament in raport cu alti indivizi.

2.modelul analitic pe care autorul il foloseste in analiza puterii in societate numit Rational choice theory,un model matematic ce pune in balanta alegerile altor actori.Conceptul de putere asupraeste definit ca putere socialasi consta in capacitatea unui actor de a schimba in mod deliberat sctructura de interes a unui alt actor(grup),determinindu-l sa se angajeze intr-o anumita structura sociala .Prin intermediul celor 2 concepte de putere este rezolvata problema definirii puterii in multe cazuri privita doar dintr-un singur punct de vedere ,cel al dominatiei.Puterea de a facepresupune si cooperare ,iar puterea asuprapare ca se refera mai degraba la conflict.Ceea ce distinge aceasta analiza de teoriile prezentate anterior ,consta de asemenea in formalizarea relatiei de putere prin intermediul teoriei jocurilor,dowding.Puterea de a face bine este de asemenea si puterea de a face rau ,ceea ce inseamna ca intra in arena unei perspective naturale a puterii .Puterea este expresia unui schimb inegal .Dificultatile folosirii puterii sunt legate de folosirea ocurenta si de abordarile din lucrarile de specialitate.Teoriile clasice ale schimbului puterii sau ca puterea ca in orice relatie sociala este relatie de schimb.Peter Blau in excenge in power and social lifeafirma ca relatiile sociale sunt schimburi reciproce de avantaje intre actorii sociali (salariu intre angajator si angajat).Ceea ce semnaleaza aparitia puterii este dezechilibrul schimbului in sensul ca ceea ce apartine unui salariu mai mare in institutie are o putere mai mare de convingere .Meritul acestei teorii este de a scoate in evidenta o serie de puncte principale ale relatiilor de putere. Relatia de putere se descrie intr-o relatie alternativa si nu intr-o relatie internationala. Puterea nu apare in acest caz ca un atribut ci ca un spectru de resurse.Intensitatea defectiva a puterii se poate masura prin referinta la marimea avantajului obtinut.Puterea nu se situeaza doar in tranzactii punctuale sau microsociale.

Orientari politici semnificative in gindirea politica contemporana.Ideologii si doctrine. Clasificari conceptuale.

Intre termenul de ideologie si cel de doctrina politica exista o relativa asemanare .Dupa unii ginditori definesc aceeasi realitate.De fapt conceptul de ideologie este destul de controversat in literatura de specialitate,conferinduise uneori chiar si o conotatie peiorativa,incit dupa aceeasi ginditori n-ar mai trebui sa faca fata din arsenalul explicativ al stiintei politice.Napoleon o numea sinistra metafizica iar Marx mizeria filosofiei sau falsa constiinta.Ca atare pentru gindirea politica termenul de doctrina politica are mai mare relevanta stiintifica.Doctrina desemneaza un sistem inchegat de concepte ,idei si principii,o teorie care interpreteaza coerent realitatea politica si

recomanda modalitati de actiune sociala in functie de anumite ideologii si optiuni.Definitia subliniaza apropierea dintre doctrina si ideologie.Dupa Ball si Dogger ,ideologiile politice si ideal democratice cei doi autori nu privesc deloc ideologiile in maniera peiorativa si le inteleg drept expresii teoretice ale simplificarii ideilor filosofice pentru a le face accesibile maselor.Si ideologiile si filosofiile politice fac acelasi lucru,dar cele dintii intr-un mod mai simplu,pe intelesul tuturor ,mai ales al electoratului.Este si un motiv pentru care autorii citati apreciaza ca in mod necesar ideologiile au un caracter mai putin sistematic,mai putin riguros si teoritizat decit doctrinele politice,punind accent mai intii pe importanta actiunii politice si mai putin pe teorie.In volumul doctrine politice Andreea mungiu pippidi aprecia ca in limba romana termenul de doctrina este mai adesea preferat celui de ideologie,mai ales pentru ca celui din urma I se atribuie o conotatie exclusiv negativa datorita propagandei comuniste.De fapt,ideologia este mai degraba generala decit o doctrina prezenta in problemele politice la un nivel mai accesibil derivate din interpretarea realitatii politice,cea de a doua avind un caracter mai stiintific .Din punctul nostru de vedere este clar ca orice doctrina se sprijina pe o ideologie care la rindul ei explica o anumita filosofie politica .In fond valoarea actuala a unei conceptii politice ,fie ca o numim doctrina sau ideologie,este data de capacitatea de a rezolva si de a propune solutii la marile probleme politice si sociale cu care se confrunta omenirea contemporana. Clasificarea doctrinelor politice. Exista nenumarate interpretari doctrinare asupra realitatii politice ,fiecare dintre acestea considerinduse mai bine plasate pentru a explica natura politicului si a stabili strategii pentru viitorul societatii.Cea mai cunoscuta si traditionala distinctie este cea dintre dreapta si stinga politica.Aceasta dispunere imaginara pe orizontala politica isi are originea intr-o intimplare:maniera in care se asezau indivizii in constituanta revolutie franceza,in stinga se asezau revolutionarii iar la dreapta conservatorii.sensul este schimbat astazi cu toate ca distinctia dintre stinga si dreapta ramine esentiala pentru caracterizarea spatiului politic actual. Criteriul este principiul egalitatii.Simplificind in linii mari putem spune ca stinga este egalitara in timp ce dreapta este inegalitara.rezulta ca politicile de stinga vor urmari cu prioritate sa reduca inegalitatile sociale,impunind legi pentru amplificarea drepturilor sociale pentru o multitudine de persoane in timp ce dreapta(fundamental elitista) este mai inclinata sa accepte inegalitatile (natural,istorice,de traditie) si sa puna progresul istoric pe seama elitelor si nu a maselor . Tipologia extensionala.

Intre cele 2 extreme exista mai multe variante ,criteriul fiind pozitia(intervalul de extensie) doctrinei fata de un imaginar centru.Extrema stinga de sorginte bacunista si anarhista si care astazi imbraca formele revolutiei continue ,contracultura spontaneismul,anarho-sindicalismul,etc. Sttinga-Marxismul,comunismul,titoism,Maoism,doctrine care promoveaza ideile de tip comunist dezvoltate de autori precum tito,mao,marx etc. Centru-stinga-doctrine care cuprind diferite variante socialismului occidental. ale social democratiei si

Doctrine de centru_dreapta-doctrina statului bunastarii generale,societatii industriale,postindustriale,societatii de consum,capitalismului,mai mult sau mai putin sunt variante ale liberalismului si neoliberalismului. Doctrine de dreapta-elitismul,mondialismul,realismul ,colonialismul,neocolonialism,sunt in general doctrinele conservatoare. politic

Extrema dreapta-doctrina de tip reactionar(antiumaniste) cu variante diferite ale fascismului si neofascismului. Tipologia intensionala Are in vedere dimensiunea de profunzime,care indica optiunile doctrinare,precum si interesele diferite pe care le exprima:fortele politice(grupari angajate in lupta pentru sustinerea ideilor respective vizind cucerirea puterii politice),stilul conducerii pe care il promoveaza in vederea obtinerii si gestionarii puterii si potentialul transformator. Tipul contestatar corespunde extremei stingi cu potentialul transformator marginal,marginal nu in sensul ca nu-si propune o mare transformare ci pentru ca este foarte dificil sa identifici ce-si doresc.Aceste lucruri fiind mult mai explicite cu privire la ce nu-si doresc si in principal nu-si doresc sociala existenta ,nu-si doresc nici un fel de establishment .. Tipul revolutionar. Potentialul transformator este maximal pentru ca isi propune sa transforme maximal societatea prin revolutie ,corespunde stingii. Tipul reformist .Potentialul transformator este minim .Apartine centrului stinga reformist care isi propune sa schimbe socieatatea nu radical,nu dintr-o data ,nu revolutionar ci treptat prin reforme.

Tipul liberal.Corespunde centrului dreapta ,potentialul transformator este mediu catre minim. Tipul conservator .Corespunde dreptei clasice .Potentialul transformator tinzind catre 0,nu in sensul ca nu-si doreste nici o schimbare ,dar aceste schimbari gindite la nivel economic nu trebuie sa afecteze ordinea si structurile traditionala ale societatii . Tipul reactionar.Corespunde extremei dreapta .Potential transformator negativ,in sensul ca toate transformarile propuse sunt indreptate impotriva intereselor unei majoritati sociale. De retinut:Pot exista si alte clasificari dupa care sa poata fi clasificate doctrinele ,dar acestea sunt cele mai importante sau macar cele mai semnificative.G.Dereks imparte ideologiile contemporane in ideologii comunitare ,respectind ideologiile societare ,el apreciaza ca criteriul stinga-dreapta nu mai are relevanta astazi ,ca ,de fapt in democratie ,toate ideologiile se pronunta pentru emanciparea si eliberarea indiviului.Dupa el si ideologiile comunitare ,unde el include doctrinele nationaliste ,ecologiste si crestin democratice,dar si ideologiile sociale (liberalismul si socialdemocratia) vizeaza nevoia de modernizare si progres social al indivizilor ,numai ca primele se opun evolutiei societatii spre dimensiuni planetare punind accent pe salvarea comunitatii lor,cele din urma vizind o realizare a individului la scara planetara.Distinctia lui Dereks este utila daca ne gindim la simplul fapt ca stinga -dreapta extensionala si intensionala ,unele doctrine nu-si gasesc locul . Principalele doctrine politice si mesajul lor contemporan

Neoliberalismul
Faptul ca incepem cu o doctrina de dreapta are o justificare.Cele mai importante contributii doctrinale romanesti se inscriu in cadrul neoliberalismului.Astfel spus neoliberalismul romanesc inscrie contributii la dezvoltarea liberalismului din intreaga lume ,din unele puncte de vedere marcind certe prioritati . In varianta sa clasica ,liberalismul oglindeste cel mai fidel stadiile parcurse de societatea capitalista in asa fel incit practic ideea de liberalism se confrunta adesea cu evolutia capitalismului.In perioada de inceput a afirmarii burgheziei ,liberalismul lupta impotriva feudalismului si impotriva monarhiei absolutiste.Pe cale de consecinta sustinea monarhia constitutionala precum si separatia si echilibrul puterii in stat. In stadiul capitalismului liberei concurente pleda pentru atotputernicia intreprinzatorilor si pentru limitarea drastica a rolului statului ,acestuia revenindu-I doar rolul de a arbitra o concurenta loiala a intreprinzatorilor reducind rolul statului.Liberalismul garanta

pentru libertatea libertatilor individuale ,protejarea vietii si proprietatii indivizilor .Celebrul Laissefere spunea ca liberalismul pleda pentru virtutile liberei concurente de a regla automat sfera vietii economice,interventia statala in acest domeniu nefiind de dorit.Dezvoltarea accelerata a societatii in perioada moderna,pe seama principiilor pietii libere,pareau sa valideze odata pentru totdeauna valoarea ideilor liberale.Totusi urmatorul stadiu al dezvoltarii ideilor capitaliste,monopoliste,demonstreaza insuficienta credintei liberale in mecanismele atotreglatoare ale pietii. Aceasta criza(din 1929-1933) declanseaza si criza liberalismului,nevoit sa se modernizeze si sa se adapteze la nevoile realitatii.Neoliberalismul pastreaza principiile liberalismului clasic,dar accepta si alte idei:reconsidera rolul statului in economie ,in sensul sporirii considerabile a interventiei acestuia (mai ales in viata sociala);Pastreaza ideea liberei initiative a individului atit in viata economica cit si in cea politica ,teoretizind idea statului abundentei sau a statului prosperitatii generale impotriva conducerii centraliste ,fie ea si monarhica ,promoveaza ideea democratiei pluraliste;apara interesele intreprinzatorilor mici si mijlocii din 2 directii :1.impotriva revendicarilor muncitoresti,in context se pronunta de regula impotriva politicilor sociale ale statului care satisfac doleantele maselor muncitoresti.2.Impotriva monopolurilor fata de care doresc reglementarea si limitarea atotputerniciei acestora ,cu alte cuvinte se situeaza clar pe criteriul politic la centru-dreapta,opunindu-se presiunii stingi ,dar in egala masura si presiunii dreptei conservatoare. Gindirea liberala,evolueaza prin lucrarile lui jack rueff ,Friedrich von Haeck,mai ales dupa anii 70 sub forma neoliberalismului,in principal gindirea neoliberala ,apara ideea pietei libere declarinduse fatis impotriva birocratiei iresponsabile a statului.Problema este insa urmatoarea,gravele situatii economice,politice,politice sociale ,culturale,ecologice,cu care se confrunta societatea actuala,nu par sa poata fi rezolvate nici de spiritul concurential,nici de economia de piata,bazata pe libertatea absoluta a intreprinzatorului.Gindirea neoliberala,astazi,se pronunta in continuare pentru limitarea rolului statului,aratindu-si interesul mai degraba pentru puterea executiva,mai dinamica si rezerva pentru puterea legislativa mai lenta.In plan socioeconomic,continua sa sustina ca progresul societatii se poate baza doar pe dezvoltarea unui capitalism veritabil.George M. Taber aprecia in apararea neoliberalismului:evident,capitalismul nu functioneaza prea bine,dar vina nu -I apartine sistemului,si,nici nu exista o alternativa mai buna.In esenta concurenta este acel potential proteic de care va fi nevoie si in anii urmatori .Singur,capitalismul dispune de cea mai creativa si dinamica forta pe care a descoperit-o vreodata civilizatia umana:libertatea individului si ambitia sa

Liberalismul incurajeaza libera initiativa ,progresul social este rezultatul actiunii elitelor ,nu al maselor ,iar capitalismul este singurul capabil sa asigure initiativa elitelor .In consecinta fac,o critica severa socialismului,pentru ca protejind exagerat masele ,frineaza initiativa elitelor si pe cale de consecinta si progresul .Mai mult ,neoliberalismul considera societatea socialista drept generatoare de totalitarism si neviabila din punct de vedere economic.Totusi ,si neoliberalismul sesizeaza ca polarizarea exagerata a avutiei sociale in detrimentul celor multi ,nu este de natura sa asigure linistea si echilibrul social atit de necesare progresului.In consecinta neoliberalismul german lanseaza teza economiei sociale de piata.Succesele dezvoltarii economiei si societatii germane dupa al doilea razboi mondial ,cind au fost aplicate multe din ideile acestei economii de piata,dar cu caracter social ,par sa justifice in una masura tezele neoliberalismului.Adica economia sociala de piata este o economie clasica ,bazata pe libera concurenta ,dar cu o puternica componenta de protectie sociala .

Valoarea neoliberalismului romanesc.

In plan European si peste ocean,gindirea neoliberala cistiga teren prin anii 70.In Romania neoliberalismul a avut reprezentanti de seama chiar pina la razboi:Vintila Bratianu,Stefan Zeletiu,Mitita Constantinescu si Mihail Manoilescu.Teoriile lor au fundamentat politica economica sociala a PNL ,chiar daca unii dintre acesti ginditori nu s-au identificat intr-u totul cu interesele si ideile acestui partid .Afirmindu-si fidelitatea fata de unele principii ale liberalismului clasic ,precum libera concurenta,dreptul la proprietate ,democratie pluralista,reprezentantii neoliberalismului romanesc sustineau : necesitatea interventiei statului in economie si anume in sensul favorizarii efectelor pozitive ale legilor economice;Politica dezvoltarii prin noi insine ;Perfectibilitatea necontenita a capitalismului tocmai prin interventia statului in viata sociala. Manoilescu sustinea ca daca neoliberalismul nu se adapteaza la noile realitati si traieste din ideile liberalismului clasic pozitive la vremea lor(dar insuficiente in prezent) sistemul politic va disparea .Manoilescu aprecia ca pentru tara noastra ,neoliberalismul este singura doctrina care concorda cu caracterul nostru national si este de natura sa mobilizeze toate energiile .In lucrarea politica productiei nationaleacorda o mare atentie statului si lanseaza o idee extrem de novatoare conform careia gindirea liberala clasica ii este total ostila:protectionismul economic. Protectionismul de stat nu mai este considerat o frina a liberului schimb ci o modalitate de a incuraja propria economie nationala.O idee extrem de noua si controversata la timpul sau este cea dupa care statul trebuie sa-si stapineasca prioritatile economice in functie de productivitatea ramurilor.Manoilescu si teoriile sale economice dobindesc o

noua semnificatie daca le raportam la conceptii neoliberale mai recente ,de pilda a lui Herrer si Paul Samuelson care pun problema nivelului costurilor, respectiv a nivelurilor productivitatii in definirea structurilor economiilor nationale si a rolului statului national in incurajarea economiei .

Social-democratia,mesajul sau postbelic.

Aceasta doctrina reuneste variante suficient de diferite si chiar contradictorii ,dar in esenta caracterizeaza ideologia partidelor socialiste si partidelor democrate grupate in internationala socialista Chiar daca social democratia pleaca de la gindirea lui Marx la fel ca doctrinele comuniste ,evolutia ulterioara deosebeste categoric centru -stinga ,social- democrat de stinga comunista.Chiar daca vecininduse ca orientare uneori au existat si colaborari intre cele 2 miscari politice. Si social-democratia ,si socialismul de tip comunist isi au originile in miscarea social politica create de marx si enders.In prima etapa a dezvoltarii sale ,1875-1918,si una si alta reprezentau miscarea revolutionara care imbina lupta pentru revendicari social democratice(social democratia este egala cu puterea populara socialista) cu lupta impotriva capitalismului. Spre sfirsitul sec.19 si inceputul sec.20 ,au aparut 2 orientari in miscarea muncitoreasca ;una care sustinea faptul ca trecerea de la socialism la capitalism nu se poate face decit pe calea revolutiei condusa de partidul unic al clasei muncitoare(stinga revolutionara) ,cealalta care sustinea o conceptie reformista ,adica trecerea pas cu pas spre o societate socialista .Divergentele agravindu-se intre ele ,stinga revolutionara si-a creat propria organizatie revolutionara in 1918 din initiativa lui lenin:internationala a treia comunista (comintern).cealalta ,orientare moderata ,reformista si-a creat in 1923 propria organizatie internationala:internationala muncitoreasca socialista.A activat pina in 1940 cind in conditiile razboiului ar trebui sa intre in ilegalitate.Dupa razboi miscarea social democrata si-a refacut unitatea de actiune prin infiintare in 1951 a internationalei socialiste(internationala de la Frankfurt).In esenta aceasta miscare sa dezvoltat in europa occidentala unde partidele social democrate au fost in repetate rinduri sau sint la putere,miscarea social democratiei ,mentininduse constant cu suisuri si coborisuri inerente ca un principal centru de atractie pentru electoratul contemporan European .

Ea a cunoscut o dezvoltare importanta in tari precum franta,Germania(de vest si actuala),suedia ,Austria ,unde a fost ani buni la guvernare.Un exemplu:w.Brandt ,cancelar al germaniei federale a fost si lider al internationalei socialiste. In esenta PSD-urile promoveaza socialismul democratic,adica un sistem social care desfiinteaza exploatarea omului de catre om prin sustinerea construirii unei societati noiin care oamenii sunt liberi sa munceasca impreuna ca egali(declaratia internationalei socialiste ,Franckfurt 1951).Ca urmare ,social-democratia limiteaza pentru libertati democratice:-libertatea de gindire,de exprimare,de educare,alegeri libere,drept de vot universal(egal si secret),egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. Trei deosebiri esentiale diferentiaza gindirea social democrata de politica de stinga marxista care sta la baza partidelor comuniste:1.nu recunoaste legitimitatea revolutiei socialiste considerind ca exista multe alte solutii pentru a construi noua societate.2.Nu considera necesar nici socializarea mijloacelor de productie (trecerea acestora in proprietatea obsteasca ) ca unica modalitate de infaptuire a societatii socialiste.Dimpotriva social-democratia afirma respectul pentru proprietatea privata sustinind atit proprietatea obsteasca (in domenii cheie ale dezvoltarii societatii)dar si dezvoltarea proprietatii private in domenii importante in special in sfera conditiilor.3.Nu accepta legitimitatea conducerii societatii de catre un unic partid,fie el si partidul revolutionar al clasei muncitoare.De fapt declaratia revolutiei socialiste se pronunta clar,explicit pentru un partid pluralist. Socialismul democratic vizeaza contruirea unei societati realiste ,dar in alt mod decit il urmareste doctrina comunista;Asa cum scria Bruno kreisky,cancelar al austriei:in societatea moderna exista infinit mai multe posibilitati de a indrepta o situatie sociala neechitabila fara a fi nevoie sa apelezi la vechea retetaa lui Marx.Capitalismul sa dezvoltat intr-o maniera afirma B.K.ce nu mai confirma presupunerile lui Marx,ca atare nici solutiile propuse de acesta nu se mai sustin.Modelul propus de social democratie ,porneste de la idea ca construirea socialismului nu se poate face dupa o retetafie si ea reteta socialismului stiintific propusa de marx.Altfel spus,situatia din diferitele tari este atit de deosebita incit socialismul construit intr-o tara sau alta difera fundamental pornind de la problematica diversa cu care se confrunta sistemele sociale reale. Social democratia dezvolta numeroase idei importante mergind de la aliante cu stinga clasica(in special atunci cind este vorba de apararea intereselor celor ce muncesc)pina la aliante cu centru-dreapta vizind democratia participatica,exprimarea libertatilor individuale ,ridicarea bunastarii generale,cresterea productiei ,concomitent cu o repartizare mai echilibrata a avutiei sociale.Aceasta exprimare repartizare

echilibratanu are nimic de a face cu principiul egalitarist al repartitiei comunistede la fiecare dupa capacitate ,fiecaruia dupa nevoi. Principiul repartitiei echilibrate afirma doar faptul ca toti participantii la producerea avutiei nationale trebuie sa participe in mod echitabil(nu egal) la repartitia veniturilor realizate prin munca.Social democratia promoveaza egalitatea,dar ca egalitate de sanse.Doctrinele contemporane social democrate vizeaza si modalitati concrete de realizare a democratiei sociale si progresului cultural.Modalitati:-dreptul la munca,dreptul la odihna ,dreptul la securitate economica pentru batrini si someri,dreptul la educatie al tinerilor in raport cu posibilitatile intelectuale si nu cu avere,dreptul la locuinte adecvate,dreptul la conditii de existenta decente. Doctrina social-democrata are unele merite si in promovarea constanta a unor idei vizind aspecte ale vietii internationale de importanta vitala pentru omenire precum apararea pacii mondiale si problematica dezarmarii,securitate si cooperare,lichidarea colonialismului(neocolonialism sau cel informatic),o noua ordine si politica internationala bazata pe dialog ,spirit tolerant si nu pe forta,cresterea rolului ONU.

Crestin-democratia .
Analiza doctrinelor liberale,precum si acelor social-democrate,cu o trecere in revista a doctrinelor de tip Marxist,arata ca aceasta confruntare dintre liberalism si socialism ,evidentiaza crestin democratia.Cu alte cuvinte,crestin democratia se naste prin nevoia de a valorifica atit contributiile celor 2 doctrine situate de o parte si alta al imaginarului centru dar si din nesanctionarea implinirilor dovedite de cele 2 miscari politice. Liberalismul a valorificat initiativele individului si a posibilitatii sale de a se afirma liber,dar a esuat in tentative de a solutiona 2 mari probleme,in special,ale societatii contemporane:1.o mai echilibrata repartitie a avutiei create.2.Pe plan moral ,un nou echilibru al omului modern ,care In incercarea de a se adapta cerintelor societatii de consum ,devine prizonierul nevoii de a avea uitind de nevoia de a fi .Pe de alta parte social democratia aduce in prim plan ideea de dreptate si echitate sociala realizata printr-o mai corecta participare a tuturor membrilor societatii ,atit la insusirea avutiei create prin munca(in conformitate cu meritul social al fiecaruia ) cit si la decizia social economica.Socialismul,insa ,nu a gasit modalitatea de a stimula valentele creatoare ale individului liber si intreprinzator dar mai ales In dorinta de innoire a vietii sociale catre o noua societate ,socialismul nu a pastrat legatura atit de necesara cu traditia .

In aceasta disputa s-a afimat o noua orientare,dupa al doilea razboi mondial,identificata in general cu pragmatismul politic si cu nevoia de a realiza necesara conciliere intre individualism si colectivism.Crestin democratia a preluat de la doctrinele liberale si socialiste ceea ce acestea au validat ca pozitive:-libertatea individului dar si dreptul sau de a se manifesta ca egal in colectivitate;Statul de drept democratic;Drepturile omului si cetatenului;asigurarea protectiei sociale pentru persoane si grupuri de pers. defavorizate.;egalitatea de sanse in competitia sociala;respectul pentru valorile traditionale ,mai ales cele familiale ,nationale si religioase.Crestin democratia aduce si elemente noi destul de importante precum :omul reprezinta principalul element intr-o democratie reala,statul slujind individul si nu invers;rezulta implicit o noua redefinire a ideii de comunitate sociala ;are viziuni independente bazate pe solidaritate sociala ,personalism ,si subsidialitate. In sfirsit ,la baza construirii comunitatii sociale stau valorile crestine .Un succes deosebit a avut uniunea crestin democrata care reprezinta varianta germana a miscarii crestindemocrate (Germania de vest a initiat aceasta miscare in 1949,Karl Adenauer)Acestei crestin- democratii ii apartine si lansarea ideii de economie sociala de piata .Economia sociala de piata nu reprezinta nici libera concurenta caracteristica economiei de piata si nici economia de tip planificat pe care o promoveaza gindirea socialista.Ea este economia pe care reusita in afaceri pe baze concurentiale se imbina cu solide mecanisme de protectie sociala a tuturor celor participanti la producerea de bunuri si servicii.Succesele pe care Germania federala le-a realizat in perioada conducerii UCD,demonstreaza soliditatea economica sociala a unei astfel de politici.In gindirea crestin -democratiei ,promovarea economiei sociale de piata(autorul conceptului este ministrul economic a lui karl adenauerL.Erhardt)presupune :-interventia statului este indirecta dar acestuia ii revine un rol esential in crearea cadrului legislativ care sa reglementeze situatia concurentiala si sa impiedice concentrarea exagerata a puterii economice si politice;-diferenta esentiala dintre economia de piata de tip liberal si economia sociala de piata este problema responsabilitatii sociale(fata detoti participantii). In conceptia social-democrata,economia sociala de piata este o a treia cale la egala distanta de economia socialista in care colectivismul striveste individul,dar si de economia liberala de piata in care domneste atotputernicia intreprinzatorului privat si in care concurenta este oarba la problemele sociale ;-crearea clasei de mijloc(acest concept apartine social democratiei) este cel mai important element al economiei de piata(ca urmare e acestei politici in Germania 2 /3 din locurile de munca si din impozite sunt asigurate de intreprinderile mici si mijlocii);-politicile de asigurare sociala (fondul pensiilor ,asiurarea sociala nu se constituie din impozite deci nu tin de bugetul de

stat.Sindicatul si patronatele contribuie Germania,dar statul le garanteaza).

la

acordarea

acestor

fonduri:10,2

in

Ca orice fenomen real si economia sociala de piata inregistreaza unele neajunsuri,in special legate de mai putina stimulare a investitorului,de sistemul complicat de impozitare ,dar totusi are un efect pozitiv.Crestin-democratia are un rol deosebit in lansarea ideii ca omul este elemental principal al unei democratii reale si ca democratia trebuie sa puna mai sus de orice demnitatea umana ,independent de pozitie sociala ,de capacitatea de munca,de virsta ,de sex,starea de sanatate ,sau daca individual are sau n-are success.Ca atare,valoarea centrala in jurul careia graviteaza gandirea crestina democrata este conceptul de persoana,Karol W. Wojtihe in persoana si act afirma ca cheia intelegerii omului societatii noastre este ca omul impreuna cu Dumnezeu constituie subiectul unic al lumii si poarta in sine intreaga responsabilitate fata de destinul sau si al lumii pe care nici un stat,nici un partid,nici o organizatie si nici macar Dumnezeu insusi nu o pot indeplini in locul sau. Dam socoteala ca individ in fata propriei constiinte si noi toti in fata lui Dumnezeu.Acest om impreuna cu Dumnezeu nu este perfect dar este perfectibil.O asemenea perspectiva asupra individului isi are originea in gandirea crestina despre om si despre comunitatea umana.Ideea de comunitate umana este un concept definitoriu pentru gandirea crestindemocrata.Comunitatea presupune o legatura organica dintre indivizi iar in realizarea unei autentice vieti comunitare,Biserica trebuie sa isi foloseasca glasul in specialin numele celor fara glas.(DEFAVORIZATII). Traditional biserica pregatea oamenii pentru viata de apoi.Acum,conform gandirii crestine-democrate ea trebuie sa se ocupe si de viata lor pe acest pamant unde existenta umana nu este deloc confortabila iar uneori este chiar tragica si disperata. Ideea de comunitate umana sprijinita pe biserica si pe valorile traditionale promoveaza cateva idei calitativ noi in crestin-democratie. 1.Principiul subsidialitatii se refera la afirmarea unei largi autonomii si responsabilitati comunitare:ce poti face tu ,nu astepta de la comunitate,si ce poate face comunitatea nu astepta de la alta comunitate. 2.Principiul concurentei inteles ca principiu al realizarii umane .pentru omul obisnuit ,munca reprezinta mult mai mult decit a cistiga bani,este baza realizarii sale ca persoana. 3.Principiul solidaritatii care include exigenta de a impune cu drepturi depline in viata comunitara si pe cei care nu s-au realizat inca sau nu se mai pot realiza precum:copii ,persoanele cu handicap sau batrinii.

Acest principiu care are in vedere in special categoriile defavorizate trimite in mod expres la ideea egalitatii de sansa.De pilda Uwe schummer,consilier in consiliul federal al muncii afirma :Omul nu se poate compara ca egal decit cu egalii si ramine inegal comparindu-se cu inegalii .Crestin democratia reuneste politicile economice cu caracter de rentabilitate in care proprietatea privata este temelia cu un umanism de tip crestin nascut pe terenul democratiei occidentale si a bisericii .

Conservatorismul
In general atunci cind vb de gindirea conservatoare,definim acea stare de spirit nu numai politica,acea tendinta de a apara ordinea deja existenta impotriva innoirilor.In orice tara exista tendinte conservatoare,gindirea de dreapta fiind, nu numai antirevolutionara ,ci chiar contrarevolutionara. Istoric vb ,doctrina politica moderna a conservatorismului se revendica prin gindirea lui E.Burke exprimata in lucrarea reflectii asupra revolutiei din franta 1789.Aceasta lucrare se constituie ca o adevarata pledoarie pentru apararea ordinii traditionale si impotriva revolutiilor burgheze.Alti reprezentanti de seama:Bolared,Von Metternich ,von haller.Conservatorismul s-a nascut ca ideologie a aristocratiei funciare si a bisericii catolice.Initial sa opus revolutiilor burgheze,ulterior insa o data cu dezvoltarea burgheziei isi schimba baza de masa devenind doctrina centrelor dominante ale burgheziei,in special oligarhia financiar bancara si industriala la care ramin adaugate grupurile traditionale ale aristocratiei(aceste grupuri sunt impotriva schimbarilor dorind sa-si pastreze privilegiile sociale).Si neoconservatorismul in cele mai inseminate revendicari actuale pastreaza spiritual clasic al dreptei traditionale.In ciuda marilor variatii ale conceptiilor reprezentatilor de seama ai conservatorismului ,putem desprinde unele trasaturi comune:proclamarea inegalitatilor naturale ale oamenilor ,uneori gindite in termeni religiosi ,alteori in termeni biologici;Reflex firesc :proclamarea dreptului aristocratiei;Numai o astfel de elita structurata istoric obisnuita cu pozitia conducatoare, cu disciplina este capabila sa hotarasca destinele societatii;Orice tentative de a rasturna aceasta ordine traditionala sprijinita pe drepturi istorice,pazita fie de regalitate si biserica ,fie de autoritatea statala si biserica,reprezinta o incalcare a legalitatii ,o sursa de dezordonare si un atac al drepturilor oamenilor de a trai conform traditiei si experientelor istorice.Este evident ca pentru neoconservatori ,societatea va fi condusa de elite,ei opunindu-se democratiei inteleasa ca impunere a dictaturii majoritatii si manifestind predilectii pentru formule autoritare de guvernare.Pentru gindirea conservatoare nu sunt de dorit pentru ca antreneaza dezordini sociale si pentru ca ar ataca ordinea de drept.Aceasta nu inseamna ca gindirea conservatoare este impotriva

oricaror schimbari ,ci incurajeaza dezvoltarea economica,sociala ,dar nu si schimbarea sistemului,adica a ordinii existente din punct de vedere politic si social. Pentru gindirea neoconservatoare promovarea egalitatii intre indivizi este o iluzie ce poate deveni chiar periculoasa intrucit regula majoritatilor ce este la baza conducerii democratice este un factor de continua regenerare a valorilor fundamentale ale societatii.Gindirea conservatoare invoca adesea un respect exagerat fata de starile de lucru existente justificind fie un plan divin fie o ordine naturala fie un drept istoricca fundamente ce ar sta la baza dezvoltarii omenirii.In consecinta puterea nu poate fi contestata de nimeni,adesea este inteleasa ca un drept divin sau macar ca un drept istoric.Dreapta conservatoare este adversara a liberalismului pentru ca il identifica cu orice politica progresista ,adica neconservatoare.Burnham declara ca tocmai liberalismul desantat este responsabil de infringerea occidentului in fata socialismului(anii 60 -80) subliniind necesitatea renuntarii la o asemenea ideologie de sinucidere a vestului ;Viitorul vestului este de dreapta.Este evident cu atit mai mult ca neoconservatorismul este un declarant adversar al ideilor socialiste ,este impotriva oricarui colectivism al oricarei incercari de a limita dreptul individului de a-si gospodari proprietatea dupa voia sa.Adesea conservatorismul fiind de dreapta imbraca si forme rasiste sau chiar segregationist in incercarea de a limita accesul celor multi la putere .In plan international promoveaza de regula o opozitie dura de forta situindu-se pe pozitia asa zisului realism politic.

Fascismul si neofascismul
Fascismul,caracteristic perioadei dintre cele 2 razboaie mondiale cu puncte de referinta in Italia si Germania,pare sa fie astazi de domeniul trecutului ,mai ales datorita marelui dezastru in care a fost implicat ca declansator-al doilea razboi mondial.Organizatorii siau facut aparitia in italia unde a fost instaurat la conducere in 1922 apoi in Germania in 1933.Organizatii fasciste au fost si in Bulgaria,ungaria,etc..Astazi experienta neofascismului cuprinde multe alte tari,unele care chiar nu au cunoscut fenomenul intre cele 2 razb . mondiale(SUA).Mai mult in prezent neofascismul American isi revendica chiar o pozitie inregistrind nu mai putin de 2 mii de org.,unele cu 300 de membri. Pentru a intelege insa neofascismul actual este necesara o scurta istorie a extremei dreptei clasice.Intrebarea este urmatoare:CUM ESTE POSIBIL CA O ASTFEL DE GINDIRE,indreptata impotriva unor majoritati umane,sa fi avut success?In primul rind,ca o miscare fascista sa acceada la putere ,are nevoie de o baza populara (de masa).Aceasta este esentialmente unic burgheza,alcatuita din grupari afectate de fenomenul de criza si nemultumire;In al doilea rind trebuie sa existe o profunda criza a unui sistem incapabil sa se mai regleze.Deci criza este cauza principala a orientarii electoratului catre solutii de extrema dreapta .Totusi criza nu este suficienta pentru a

justifica venirea la putere a extremei drepte(criza produce efecte extremist in plan politic ,dar nu neaparat numai spre dreapta dar si spre stinga.Rezulta:interesul unei forte sociale puternice de a rezolva criza prin mijloacele extremei drepte.Aceasta forta extrem de puternica este marele capital interesat de a impune fascismul ca un instrument de teroare contra stingii ,pentru a preveni astfel o revolutie sociala.Nu intimplator multi analisti ai electoratului fascist apreciau ca aceasta miscare este strategia unei contrarevolutii anticipante.Succesul fascismului este realizat si prin divizarea miscarii muncitoresti. Cum se face ca marile puteri cunoscute printr-o putere traditionala burghezodemocratica n-au intervenit pentru a apara ascensiunile fasciste .Marile puteri au subapreciat primejdia reala a acestor forte extremiste.Au crezut ca le pot controla si mai ales ca le pot canaliza exclusiv impotriva comunismului.Ideologic si politic fascismul a imbracat in chip demagogic o haina nativ realista si socialista . In principiu ,promova un irationalism eletist ostil democratiei.Mussolini aprecia ca inegalitatea sociala este binefacatoare pentru fiintele umane pentru ca este fecunda.

Exista o diversitate de regimuri politice mergind de la exercitarea puterii de o singura persoana. Preocuparea de a realiza o clasificare politica este atit de veche incit si astazi analizele politice ale lui Aristotel ramin valabile.Avind in vedere criteriul raporturilor autoritatelibertate,putem diferentia 2 tipuri:regimuri autoritare in cadrul carora totalitarismul reprezinta latura extrema .Dupa dictionarul politic editat sub egida academiei romane,coordonator sergiu talmas,''totalitarismul este o forma de autoritarism''in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si individuale sprijinindu-se pe represiune si pe violenta''Dan ioan dascalul ''personalitatea totalitara''.Hammah sustine ca particularitatile totalitarismului constau in disolutia solidaritatii de grup,promovarea unor forme de integrare economica,ierarhizarea societatii intr-o organizare piramidala cu o baza de masa si un virf unic conducator,supunerea individului la rigorile acestor organizatori si formarea unei elite ce impartaseste idealul totalitar. ---Regimurile democratice. Dupa acelasi dictionar politic,democratia reprezinta acea ordine politica si mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul poporului de a se guverna pe sine insusi.Nucleul democra-

tiei este principiul suveranitatii poporului,ceea ce inseamna ca guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati .In timp ce democratiile se intemeiaza pe maximum de consens si minimum de constringere,totalitarismul este expresia a maximei constringeri si minimei tolerante. --Regimurile autoritare.Totalitarismul. In cadrul istoriei omenirii ,conducerea politica autoritara a imbracat mai multe forme:1.Absolutismul(termenul este intrebuintat pentru a desemna autoritatea regala,mai intii fata de puterea feudala si apoi fata de papalitate).Absolutismul semnifica faptul ca regele nu poate fi constrins.Regele este stapin absolut si detine puterea numai de la Dumnezeu.Important!Regele nu poate fi constrins,ceea ce nu inseamna ca puterea regala este absoluta!El se autoconstringe in sensul ca va actiona in conformitate cu legile fundamentale ale regatului chiar daca el insusi le-a stabilit. --Despotismul Este identificat uneori cu absolutismul alteori cu tirania(aceasta din urma caracterizind regimurile greciei antice),totusi daca tiranul raspunde in fata legilor cetatii iar monarhul absolut in fata legilor propriului regat,despotismul este o realitate distincta,caracterizata in mod fundamental de arbitrariu.Arbitrariul semnifica absenta oricaror reguli si absenta respectului fata de legi. Nici absolutismul si nici tirania nu sunt arbitrare ,despotismul da,si de regula despotismul este de origine orientala si reprezinta un regim autoritar care degenereaza.Principiul guvernarii despotice este teama.Dupa Montesquieu acest regim este caracteristic prin aceea ca majoritatea creaturilor umane se supun unei creaturi care vrea. Acest aspect caracterizeaza toate regimurile despotice,chiar luminat,regim sustinut de mari umanisti(Voltaire) si enciclopedisti. --Dictatura Daca termenii de absolutism ,tiranie ,despotism ,par sa se excluda din viata actuala,termenul de dictatura este si astazi un calificativ atribuit diferitelor regimuri politice.George Hallager identifica conceptul de tiranie cu cel de dictatura.Cuvintul tiran desemna la inceput stapinul absolut al unei cetati si dictatorul ,in sensul primar il desemna pe cel care fiind in fruntea senatului roman,avea putere nelimitata pe termen scurt,insa,la inceput nu depasea 6 luni.Incepind cu Caesar dictatura a devenit o tiranie si despotismul

de mare profunzime.In istorie tirania a fost legitimate de revolte si rasturnari de regim.Dictaturile sunt impuse nu doar prin forta.De pilda,Hitler a ajuns la putere respectind normele constitutionale.La fel si Stalin ,Tito,Ceausescu.In general nu obtinerea puterii este semnificativa ,ci exercitiul puterii. ---Totalitarismul R.Aron in Democratie si Totalitarism lua in considerare 5 elemente:1.Intr-un regim totalitar,monopolui activitatii politice apartine unui singur partid. 2.Partidul unic este animat de o ideologie careia ii confera autoritatea absoluta,prin urmare devine adevarul oficial. 3.Pentru a raspindi acest adevar statul instituie un dublu monopol asupra mijloacelor de forta si asupra mijloacelor de convingere. 4.Cea mai mare parte a activitatilor atit aconomice cit si sociale sunt supuse statului. 5.Totul fiind activitate de stat si orice activitate fiind supusa ideologiei,o greseala comisa intr-o activitate economica profesionala chiar si sociala este si o greseala ideologica.Rezulta o polietizare a intregii societati. Se intelege ca o gindire si o practica totalitara se bazeaza pe 3 elemente:1.Pretentia puterii este de a fi unica sursa a adevarului. 2.Violenta care nu pregneaza intreaga societate.Vaclav Havel numea post-totalitarism aceasta maniera alta decit a dictaturii totalitare clasice de a perpetua difuz o violenta complexa de limbaj si atitudine cosubstantiala si de lunga durata societatii in ansamblu. 3.Depersonalizarea individului care se pierde in anonimat.Nu conteaza decit liderii si in mod deosebit liderul suprem. Regimurile totalitare manifesta extrem atitudinile autoritare reprezentind o inabusire a tendintelor creatoare a individului,condamnat la apatie si indiferenta pentru ca nu-si mai permite sa riste nimic,ceea ce are ca rezultat pierderea propriei sale identitati. Lumea sistemului totalitar este o lume a absurdului.Ca o concluzie se invoca adesea in sprijinul regimurilor totalitare ca introduce o mai mare rigoare in viata sociala,ca asaneaza moravurile ,ca limiteaza coruptia si ca stimuleaza marile ctitorii ale umanitatii intrucit concentreaza eforturile umane.

Istoria omenirii este o alternanta contradictorie intre autoritarism si libertate,intre dictatura si democratie si probabil ca este benefica omenirii cu conditia ca perioadele de dictatura sa fie cit mai scurte. --Morala si politica intr-o societate in schimbare. ---Poate exista intre morala si politica o relatie? ---Cum si daca aceasta relatie exista se poate manifesta intr-o societate in schimbare? Machiavelli decretase clar divortul dintre politica si morala distingind ferm intre interes,valoarea prin excelenta a politicii si bine,valoarea centrala a moralei.Regulile artei politice nu ar trebui sa urmareasca binele ci interesul pentru a intemeia un stat puternic.Punerea impreuna a politicii cu morala se realizeaza in epoca moderna dar si ginditorii moderni par sa se indoisca de aceasta relatie in practica.Poate si mai interesant este ca reprezentantii sistemelor totalitare,adica reprezentantii extremismelor vad intotdeauna un accord intre politica si morala.Este si cazul fascismului si cazul legionarismului dar si a totalitarismului comunist.Pentru Musolinni interesul trebuia realizat ca bine a celor multi.Traian Braileanu ,reprezentant al legionarismului romanesc refuza intemeierea politicii numai pe calcul de interes,subliniind ca multimea nu este nici buna nici rea.Mai mult,ginditorii extremei drepte ca si extremei stingi de altfel,pun clar problema subordonarii politicului fata de etic,atunci cind lanseaza conceptul de om nou ,fireste vazut altfel dinspre dreapta fata de stinga.Lumea contemporana recunoaste cu evidenta faptul ca politicul lipsit de repere morale nu poate sa reprezinte un factor de progres pentru nici o societate.Din al doilea punct de vedere schimbarea pe linga mutatiile spectaculoase pe care le provoaca accentueaza factorii de risc.In primul rind fiind de o intensitate nemaiiintilnita pina acum,modernizarea societatii afecteaza sistemul de valori la care se raporteaza individul.Cu alte cuvinte se schimba sistemul de valori dar individul debusolat nu le mai cunoaste si nu le mai respecta nici pe cele traditionale,dar nu adera nici la cele noi.Are loc ceea ce specialistii in stiinte sociale numesc vid valoric in care indivizii par sa creada ca orice optiune individuala este permisa.Modernizarea introduce efecte in general benefice pentru intreaga societate,dar produce si efecte nedorite(cresterea instabilitatii politice ,cresterea inegalitatilor de tot felul dar in special economice si sociale,provoaca ingrijoratoare fenomene de coruptie si lipsa de moralitate).De ce modernizarea stimuleaza coruptia? Samuel Huntington 3 motive:1.Mai intii societatii.Conflictul favorabile pentru in lucrareaordinea politica a societatilor in schimbare,evidentiaza modernizarea antreneaza o schimbare a valorilor fundamentale ale dintre normele traditionale si cele noi,deschide individului ocazii a actiona in moduri neacceptate de nici unul dintre

ele.Rezultatul:nepotism,tendinta de parvenire cu orice pret,confuzia dintre punga personala si banul public,convingerea ca te poti situa deasupra legii,atit morale cit si juridice. 2.Modernizarea creeaza noi surse de imbogatire si putere.Aceasta pentru ca noul sistem social nu-si poate crea suficient de repede si eficace noile structuri in scopul de a se apara .Demnitarilor publici le lipseste coerenta in actiunea sociala pentru ca cel mai adesea nu inteleg sensul schimbarilor.Mai mult,ei au tendinta sa actioneze nu conform propriilor judecati de valoare ci la presiunea factorilor de putere politica care i-au propulsat,la care isi asociaza subtil,in numele intereselor politice,propriile interese,familiale sau de gasca. 3.In al treilea rind ,modernizarea in rindul tarilor care au inceput mai tirziu procesul de modernizare inlesneste largirea exagerata a autoritatii guvernamentale si inmulteste activitatile supuse reglementarilor guvernamentale.Reglementarile guvernamentale traduse prin legi,dar mai degraba prin ordonante traduse prin legi,favorizeaza unele grupuri si in mod evident defavorizeaza altele,reprezentind o sursa de coruptie.Mai mult,expansiunea autoritatii guvernamentale produce inmultirea legilor.Cu cit sunt mai multe legi,cu atit posibilitatea coruptiei creste.Solutii:Problema de capetenie oricum nu am intoarce lucrurile este cea a oamenilor,dar omul nu dispune decit de educatie pentru a-si fauri propria sa lume umana si pentru a se opune la ceea ce conspira a-l dezumaniza.Rezulta,scoala si sistemul de cultura devine esential.Extrem de importanta este conceptia unui mare sociolog interbelic Dmitrie Gusti,care afirma ca responsabilitatea individuala este direct proportionala cu nivelul responsabilitatii colective.Altfel spus,nu poti sa-I ceri individului sa duca mai mult decit poate duce.Calvin cooledge intr-o lucrare a sa pretul libertatii afirma ca problema centrala este cea a alegerii.In fata omenirii se deschid nenumarate cai ,de aceea alegerea drumului este cea mai mare importanta pentru a evita un dezastru in viitor.Pentru o rasa care pretinde sa mosteneasca eternitatea,chestiunea cea mai importanta nu este de a sti unde ne aflam ci de a descoperi incotro mergem.Pentru ca sa putem insa descoperi drumul,avem nevoie de tineri instruiti.P.Negulescu in Destinul omenirii afirma ca nu mai avem timp de pierdut daca nu voim ca scolile noastre sa se transforme In pepeniere de capete ignorante,dezechilibrate,lipsite de cel mai elementar spirit critic ,de oameni gata sa creada tot ce li se spune,incapabili sa poarte pe umerii lor raspunderile grele ale vremurilor de astazi si mai cu seama a celor care vor veni.

''Idealul democratic nu mai are astazi rival,regiunile care isi spun insa democratice suscita numeroase critici''

'' Democratia este un sistem de guvernare extrem de prost dar cu parere de rau nu avem ceva mai bun''.
Alternativa la democratie nu este decit autoritarismul cu varianta sa extrema totalitarismul .Regimurile politice sunt de 2 feluri:autoritare,respectiv democratice.Sensul ideii de democratie nu este usor de surprins ,astazi practic toate tarile lumii se cred democratice.In sens prim fundamental ,democratia reprezinta puterea poporului.Intr-un asemenea sens si sistemele de guvernare cele mai autoritare chiar totalitare ,invoca acest principiu:conducerea in numele poporului.Propabil ca dificultatea in definirea democratiei este legata fundamental de definirea poporului;Unii inteleg prin popor ,norodul dar nu tagma jefuitorilor.Marx definea poporul drept masele de oameni ai muncii legati nemijlocit de rolul proletariatului.Rezulta mai multe conceptii despre democratie . ---Democratia liberala Astazi exista tendinta de a considera ca aceasta este si singura varianta acceptabila pentru democratiile contemporane .In general precum liberalismul si democratia liberala accentueaza drepturile individului(poporul fiind ansamblul indivizilor ),iar aceasta forma caracterizeaza cele mai multe dintre democratiile occidentale(franta) si numai refuza in principiu sa admita alte drepturi decit cele individuale.Pentru liberali democratia este cu siguranta guvernarea poporului ,dar aceasta guvernare include protectia drepturilor si libertatilor individuale ,printre drepturile si libertatile pe care liberalii le asociaza idealului democratic sunt:dreptul la libera exprimare ,libertatea religiei ,dreptul de a candida ,in mod deosebit dreptul de proprietate.Aceasta inseamna ca influenta majoritatii trebuie limitata.Democratia este conducerea de catre majoritatea oamenilor dar numai atit timp cit cei care alcatuiesc majoritatea nu incearca sa-i deposedeze pe indivizi de drepturile lor fundamentale . ''Dictatura majoritatii este inacceptabila''

Social -democratia
In cadrul democratiilor locale europene principalul contestatar ar conceptiei liberale este social democtatia. Evident aceasta conceptie este legata de ideologia socialista. Din perspectiva social democrata sau democrat socialista, conceptul cheie al democratiei este egalitate. Social democratia argumenteaza ca democratia liberala plaseaza saracii si marea masa a celor ce muncesc la discretia celor bogati. In lumea moderna banii sunt o sansa majora de putere iar cei bogati au o putere pe care si-o

exerciteaza asupra intregii populatii. Tocmai bogatia le da posibilitatea sa candideze si sa influenteze politicile publice. Social democratii sunt de parere ca acest avantaj nu este democratic. Democratia este guvernarea poporului. Este ideea sloganului un om, un vot. Dar aceasta influenta egala nu se realiza cu adevarat spun social democratii daca nu participam la o redistribuire a bogatiei pentru promovarea egalitatii.Din aceasta cauza spre deosebire de liberali, social democratii considera ca oamenii nu sunt cu adevarat liberi si nici nu pot intra intr-o competitie onesta atunci cand predomina mari inegalitati de putere si bogatie. Ceea ce agraveaza uriasele inegalitati in procesul deciziei politice. De aceea social democratii sunt mai degraba pentru un control public decat privat asupra principalelor resurse naturale si a industriilor majore precum si pentru controlul celor ce muncesc la locul de munca si participa alaturi de patronat in luarea deciziilor.

Democratia populara
Este viziunea promovata in special in tarile comuniste care mai erau si numite tari de democratie populara. Trebuie sa recunoastem ca intr-un anume sens democratia populara este democratia cea mai apropiata de ideea greaca si originala despre democratie. Adica conducerea de catre si in intreresul demosului. Din perspectiva comunista oamenii obisnuiti sunt reprezentati de clasa muncitoare iar democratia nu este realizata de catre momentul in care guvernul conduce in interesul prorectariatului. Comunistii chiar se refereau in anumite epoci la dicatura prorectariatului. Comunistii chiar se refereau chiar in anumite epoci la dictatura prorectariatului care dupa marx descria o guvernare in interesul clasei muncitoare iar interesul imediat al clasei muncitoare este suprimarea explotatorilor adica a celor care si-au folosit puterea si bogatia pentru a oprima clasa muncitoare. Dupa ganditorii comunisti democratia populara este o alternativa la liberalizarea burgheza considerata inaccectabila pentru ca de fapt a instituit dictatura bogatilor asupra saracilor. Daca analizam cele 3 conceptii asupra democratiei observam ca ele se corecteaza la diferite ideologii politice fiind o expresie a unor interpretari diferite a raporturilor putere-individ. In acest sens ca forma de guvernamant democratia este un raspuns posibil la intrebarea cum se exercita puterea in numele cui si de catre cine. Exista 3 posibile raspunsuri: 1. Puterea se exercita datorita unui drept fie provenit din nastere, fie unor calitati de spirit ceea ce este interesant aici este ca se accepta mai usor dreptul dat de nastere de a guverna popoarele decat dreptul dat de calitatile inteleptilor, ale savantilor de a guverna lumea. Obtinerea si multiplicarea averii constituind o prezumtie asupra aptitudinilor de organizator si conducator ale detinatorului averii in particular asupra calitatilor de guvernare.

2. puterea poate fi exercitata in numele poporului, aceeasta este democratia. Rezulta conducerea poporului, conducere democratica. Esenta democratiei se gaseste in celebra definitie guvernarea poporului pentru popor. Tragedia este ca poporul doreste sa participe la guvernare dar nu gaseste canalul prin care sa-si faca vocea auzita si energia pusa in valoare. Se vorbeste despre popor natiune, popor juridic, popor real. Intr-un fel rezulta ca pana la urma poporul este corp electoral iar vointa poporului este vointa majoritatii electorale. Nu democratia este pusa in discutie ci modul in care se realizeaza ea. Din pacate nu putem sa constatam ca se conduce cel mai adesea in numele poporului, dar tot cel mai adesea poporul nu se regaseste in actul de conducere. In acest sens Rosanwallor lanseaza conceptul de democratie de supraveghere. Politica in epoca neincrederii este de a transforma mass-media intr-o forma sustinuta, rutinata si functionata a unei democratii de supraveghere al carui activist este reprezentat de organizatiile militante ale societatii civile. Societatea civila este in fond alt nume pentru opinia publica si este cenzorul absolut al vietii publice. Societatea civila este asadar expresia unei opinii publice interesate sa-si exprime si sa-si sustina manifest optiunile.

Organizarea politica a societatii. Puterea si statul

Pentru om organizarea politica nu este singura structura organizatorica. Familia este un tip de organizatie politica, organizatie economica, organizatie sociala nonguvernamentala. In orice caz puterea are nevoie de o organizatie iar cea mai evidenta expresie a puterii in istorie este statul. In mod deosebit secolul XX pe baza sec XIX consacrat ceea ce numim stat national. Niciodata n-au existat atatea state ca in prezent aproximativ 200. In ispiratia de a se constitui noi state nationale nu este inca incheiata la unele popoare chiar daca asistam si la alte forme deja de organizare politica si sociala de tip suprastatal. UE fiind un exemplu in acest sens. Tendinta de globalizare a lumii poate valida presupunerea ca in perspective devenirea istoriei se va fixa pe alte forme de organizare a puterii de genu Patria Planetara. Un lucru clar pentru acest inceput de mileniu si pentru viitorul pe termen scurt, statul este forma de organizare a puterii politice prin excelenta. Cum politologia este stiinta care are ca obiect de studiu puterea politica orice analiza a puterii trebuie sa porneasca de la integelerea locului si rolul statului in structuriile internationale ale societatii. Se impune o remarca in afara de cazul ca statul incearca sa domine societatea in intregime ceea ce da statul totalitar, statul nu este singurul pod de putere in societate. Mai mult statul se confrunta si adesea este chiar infruntat de alte surse de putere. In primul rand poate fi vorba de puterea individului dotat cu anumite calitati situat pe

anumite trepte de decizie sunt indivizii care pot exercita o dominatie defapt asupra societatii. De pilda intelectualitatea, care poate juca un rol important in mecanismul puterii cel putin in 2 maniere.Prima inspiratorii puterii. Un intelectual de marca care a invins intreaga politica, Risevier Acei bolnavi care au guvernat lumea. Adesea intelectualitatea este chiar chemata sa-si exprime puterea,tehnocratia. Intelectualitatea reprezinta cenzorii puterii intr-o societate democratica. Proba clara a puterii intelectualitatii este ca cei care conduc se tem de aceasta iar in cazul dictaturilor chiar incearca sa se debaraseze de ea. In al doilea rand poate fi cea a grupurilor sau a institutiilor sau grupuri de depresiune. Apoi exista ceea ce numim a patra putere in stat. Mass Media si a cincea putere este internetul. Al treilea razboi mondial va veni prin cablurile optice. Exista puterea unor organizatii religioase atat de importante incat adesea sau suprapus peste puterea politica a statului. In al patrulea rand putem vorbi despre puterea claselor sociale. Aceasta isi exercita puterea impotriva altor clase si cel mai adesea impotriva statului. Actiunea categoriilor sociale mai demult se organizau in bresle iar puterea acestora era atat de temuta incat prima grija a legislatorilor de putere franceza a fost sa le interzica. Nu in ultimul rand astazi se vorbeste din ce in ce mai mult de puterea acelor grupari numite generic societati secrete. Unele incercand sa aiba, altele au o putere in societate. Continuand in insasi interiorul statului exista mai multi factori de putere pentru ca statul este insusi un ansamblu de institutii care au politici discordante, distincte, cum ar fi : institutiile sigurantelor statelor care cel mai adesea isi urmeaza propriile politici in general consecvente si indepente de politica partidelor ce vin la putere. In societatiile democratice mai exista contraputerea colectivitatii colectionale. Concluzie: Legitimat statul ramane totusi cea mai importanta sursa de putere a lumii contemporane. Nici macar realizarea UE nu este o contestare a statului. Putem vorbi de Europa regiunilor si credem ca aceasta reprezinta viitorul relatiilor directe cu colectivitatile altor tari fara a depasi puterea de stat. Rezulta, statul ramane puterea politicii cea mai puternica. Elemente care caracterizeaza statul. Sistematizand aspectele evidentiate de George Balandier antropologie politica si punctul de putere de Tomas Fleiner-Jester in teorie statului vom evidentia 3 aspecte definitorii pentru stat: Populatia - multi autori identifica atunci cand vorbim de populatia unui stat caracteristici entice. Dupa parerea noastra lumea moderna demostreaza cu claritate ca astazi sub aceeasi autoritate statala nu gasim populatii omogene dpdv etnic, decat in cazuri extrem de rare care reprezinta exceptii. Mai degraba apartenenta ca populatie la un stat isi afla temeiul nu atat in asemanarile de suprafata ale indiviziilor cat intr-o solidaritate comunitara. Atunci cand vorbim de solidaritatea unui stat evidentiem o uniate dpdv lingvistic si religios, dar mai cu

seama constiinta unitatii derivate din constiinta unui destin comun. Altfel spus, populatia unui stat isi formeaza identitatea prin solidaritate voluntara. Teritoriul este evident ca orice institutie static trebuie sa aiba o intindere spatiala asupra careia sa opereze jurisdictia. Existenta unor granite stabile este un element important chiar daca aceste granite sunt extrem de permeabile ca in cazul statelor UE. Problema delimitarii intinderii teritoriale ramane insa si se traduce in cel putin 2 aspecte: 1.unificarea si obligativitatea sistemelor normative altfel spus legea este lege indiferent de apartenenta etnica , sociala, profesionala, a populatiei de pe teritoriul respectiv.2.se refera la faptul ca statul are nevoie de un teritoriu fie el cat de mic asupra caruia sa-si exerciteze exclusiv prerogativele fara imixtiunea altor autoritati extreme. Daca teritoriul care constituie spatiul de autoritate a unui stat este in totalitate ocupat de o putere straina, statul respectiv dispare. Dar daca o parte a teritoriului ramane sub autoritatea initiala statul isi continua existenta. Organizarea politio-juridica- este elementul definitoriu al existentei statului. Aceasta organizare consta in existenta unui aparat specializat care sa asigure unificarea legilor, sa impuna respectarea lor si sa realizeze supunerea populatiei fata de guvernanti. Defapt statul in mod curent este chiar identificat cu aceasta structura tehnica. Ceea ce da drept statului sa creeze legi ,sa le modifice pe cele existente si sa le faca respectate de intreaga populatia de pe teroriul asupra caruia isi exercita puterea, poarta numele de suveranitate. Conform dictionarului politic suveranitatea reprezinta puterea exercitata de stat, stabilirea de obiective politice elaborare de decizii in limitele granitelor sale fara influente externe. In cadrul unei colectivitati a unui grup social ,exista si interese divergente care pot fi conflictuale.In mod necesar trebuie sa existe o putere necunoscuta care sa incerce sa armonizeze interesele generale ale societatii .Aceasta putere capabila de a arbitra conflictele este statul.In mod evident ,nu toate interesele si mai ales nu interesele superioare ale diverselor grupuri sociale sunt vizate de actiunea statului.Aceste interese extrem de importante pentru o grupare sau alta sunt vizate de partidele politice ,dar statul are un rol deosebit in 2 directii:realizarea binelui comun si realizarea interesului general. Binele comun. Inca Aristotel in etica sa nicomatica elaborase notiunea de bine comun.Aceasta reprezentind cel spre care tinde intreaga societate.Astfel binele comun reprezinta realizarea conditiilor materiale si spirituale ,cei permit individului sa-si implineasca propriile aspiratii.Elementele binelui comun se reduc la:ordine, respectiv justitia.Ordinea este o expresie a binelui comun pentru simplul fapt ca este

Rolul statului .Evolutia rolului statului.In cautarea unuI stat nou.

ordine .Justitia este intr-o maniera absoluta cea care da fiecaruia ceea ce I se cuvine.Platon si aristotel afirmau ca justitia este o virtute ,e finalmente politica.Care este problema lumii contemporane?De a gasi neaparat un raport intre ordine si justitie ,prima fiind restrictiva pentru libertatile individuale,a doua presupune ca fiecare sa primeasca ce I se cuvine.Intre ordine si justitie exista o permanenta tensiune,iar daca ordinea este injusta (ordinea comunista )tocmai revendicarile justitiei sociale reprezinta motoul transformarilor in societate.In consecinta L.Maritain:binele comun al cetatii nu este nici simpla colectie de bine privat,dar nici binele unui intreg care si-l atribuie sacrificind partile;Este viata umana a multitudinii,a unei multitudini de persoane(drepturile omului si legea naturala).

Binele comun :1.implica o redistribuire .2.este fundamental autoritatii

.3.reprezinta o viata buna si corecta pentru un numar cit mai mare de persoane.

Interesul general!
Spre deosebire de binele comun ,conceptul de interes general apare odata cu statul modern.Mai exact cel mai bine dezvolta idea de interes general ca fundament al statului Jean jack Rousseau(contractul social).Declaratia drepturilor din 1789,consfiinteste aceasta ide in articolul 2 :scopul oricarei asocieri politice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului.Aceste drepturi sunt :libertatea ,proprietatea,siguranta si rezistenta la presiune.Mai mult ,revolutia franceza a gasit si modalitatea de a se ridica de la interesele individuale la interesul general,ideea de reprezentare.Rezulta ,poporul incredinteaza reprezentantilor puterea de a decide interesului general.Se impun totusi 2 precizari:1.statul este reprezentantul interesului general,dar daca vrea sa detina monopolul absolut al interesului general ,risca sa devina un stat megaloman cu tendinte totalitare.2.interesul general nu este ceva caruia trebuie sa i se sacrifice orice alte interese.Mai degraba el este rezultatul unui compromis acceptabil pentru o majoritate sociala.Mai mult el insusi este o dinamica ce impune mereu reevaluari si dezvoltari .Rezulta, statul insusi ca reprezentat al binelui comun si al interesului general cunoaste complicatii .

Evolutia statului. De la statul jandarm la statul eficient. Statul jandarm. Concret.

Statul jandarm asigura functiile esentiale. 1. Functie de politie,de justitie, functia diplomatic,functia de aparare ,functia financiara,in general realizarea bugetului si protejarea monedei. Statul providentei- la functiile evidente, cel putin astazi se releva la fel de important. Functia economica si functia sociala. Prin intermediul functiei economice statul orienteaza si controleaza economia. Atribuie, creeaza el insusi intreprinderi de stat instituind o proprietate nationala. Ca sa realizeze

functia sociala statul sprijina mecanismele asigurarii sociale, protejeaza patrimonial cultural,sprijina invatamantul,incurajeaza arta,cultura,sportul. Acesta este statul providenta care se insarcineaza cu cetateanul din leagan pana in mormant. Ar parea ca acest stat este de dorit numai ca extinderea exagerata a atributiilor statelor duce inevitabil si la cresterea extraordinara a cheltuielilor publice. Se ridica o problema pe care liberalismul o pusese de mult: Pana unde poate sa mearga interventionismul de stat?(liberalii pronuntandu-se din totdeauna pentru limitarea drastica a rolului statului). Se intreaba cei 2 autori: este normal de dorit ca statul sa intervina si pentru a stabili lungimea si caracteristicile acestora? Rezulta in conditiile actuale, chiar in interesul general definim: el nu mai poate fi definit de ceea ce este de dorit social,ci mai cu seama de ceea ce poate fi suportat financiar in interesul unei multitudini de persoane.Mai mult,statul acesta providenta care nazuieste sa rezolve toate problemele cetateanului nu este atotputernic. Interventionismul exagerat de stat dilueaza si exagereaza pretentia statului. O data pentru ca ii risipeste mijloacele financiare ,a doua pentru ca se creeaza un sistem exagerat de greoi si birocratic. Statul solidaritar rezulta din necesitatea de a defini un nou tip de raport intre stat si societate ,iar recursul sa solidaritate e sa fie o solutie. Se ridica totusi doua probleme. 1 In ce ar putea sa constea acea solidaritate care sa-i satisfaca si pe politicii de dreapta cat si pe cei de stanga. 2. Solidaritatea umana,simpla umana se manifesta in situatii :catastrofe,atentate,victimele infractiunii. Dar intrebarea este aceea cu privire la interventionismul de stat. Pana unde trebuie si poate sa mearga aceasta solidaritate,la nivel de grup locala,nationala,apoi se ridica intrebarea legitima:in ce masura putem angaja solidaritatea unei colectivitati locale sau nationale, europeana in raport cu un mod de viata ales de indivizi. Aceste probleme demonstreaza ca preocuparile politologiei actuale asupra rolului statului sunt departe de a le oferi o perspectiva unitara.Dar aceste preocupari sunt extrem de pozitive pentru a investiga directiile viitoare ale evolutiei statului spre ceea ce am putea numi stat eficienta. Concluzie: Cert este ca atat pentru prezent cat si pentru un viitor imprevizibil statul continua sa reprezinte cel mai important factor de putere politica chiar daca din ce in ce mai multi il contesta si din ce in ce mai putini il sustin.