MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din Republica Moldova Facultatea DREPT Catedra DREPTUL PENAL

Eseu Tema: Persoana Juridic Subiect de Drept Penal n Republica Moldova

Elaborat: urcan Clin

Chiinu, 2011

Evoluia conceptului de rspundere a persoanei juridice n Europa I. Rspunderea penal a persoanei juridice n decursul veacurilor pn astazi. Calitatea de subiect de drept o au nu numai persoanele fizice ci i persoanele juridice. O problem mult discutat i controversat n literatura de specialitate a fost aceea dac persoana juridic poate avea i calitatea de subiect de drept penal. Ca subiect de drept, persoana juridic beneficiaz de ocrotirea juridico-penal, ea putnd avea calitatea de subiect pasiv al unei infraciuni. Dac ns, persoana juridic poate avea i calitatea de subiect activ al infraciunii, chestiunea a fost, este i va fi controversat n doctrin. n antichitate, se admitea pedepsirea persoanelor morale. n Genez, se spune c Dumnezeu ar fi pedepsit Sodoma i Gomora din cauza corupiei. Se spune c mpratul Teodosiu a pedepsit oraul Antiohia lundu-i teatrul, bile publice i titlul de metropol. mpratul Sever a distrus oraul Bizantiu, lundu-i teatrul, bile, onorurile i podoabele, reducndu-l la statutul de sat. n dreptul canonic, a fost admis principiul responsabilitii colective. n dreptul roman, persoanele morale nu puteau fi subiect activ al infraciunii. n epoca imperial roman ntlnim masuri represive luate contra unor colectiviti, dar aceste msuri erau de ordin poliienesc, avnd un pronunat caracter politic, i nu penal. n vechiul drept, persoanele morale, oraele, cetile erau responsabile i penalmente, puteau fi supuse la unele sanciuni (de ex. pierderea privilegiilor, doborrea zidurilor cetii, amenda). n literatur se citeaz cazul oraului Bordeaux, care n 1548 a fost condamnat pentru c locuitorii si s-au revoltat, l-au ucis pe guvernator din cauz c la acea dat autoritile vremii impuseser alte taxe i impozite; Universitii din Bordeaux i s-au retras privilegiile, titlurile, a fost demolat primria. Dup Revoluia francez (1789), principiul pedepsirii colectivitilor a fost abolit n Europa, dar el a continuat s funcioneze n Anglia. Asfel Europa sa dezis pe un timp de pedepsirea penala a persoanelor juridice sau morale cum mai snt numite acestea in doctrina. nsa aceasta nu a durat venic i n secolul trecut Europa la nivelul Consiliului Europei i Uniunii Europene intreprinde cteva ncercari de a supune pedepsei penale persoanele juridice si aceste ncercri se materializeaz n urmatoarele acte juridice semnate de membrii comunitaii europene Rezolutia nr. 28/mai 1977, privind contributia dreptului penal la protectia mediului, recomanda o reevaluare a principiilor raspunderii penale a persoanelor juridice in vederea examinarii posibilitatii reglementarii anumitor cazuri de raspundere penala a entitatilor publice si private dotate cu personalitate juridica; Recomandarea nr. 12 /1981 asupra criminalitatii afacerilor, prevede posibilitatea instituirii raspunderii penale a persoanelor juridice pentru infractiuni comise in domeniul comercial sau punerea in practica a altor masuri privind aceeasi finalitate; Recomandarea nr. 15/1982 privind rolul dreptului penal in protectia consumatorului, considera ca fiind oportuna instituirea in domeniul vizat a raspunderii penale a persoanei juridice; Recomandarea Consiliului Europei nr. 18/1988 privind raspunderea intreprinderilor persoanei juridice pentru infractiuni comise in activitatea lor, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei la 28.10.1988; aceasta recomandare formuleaza cateva principii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se pune problema raspunderii penale a personei juridice; aceste principii sunt: 1. o persoana juridica poate raspunde pentru infractiunile comise in exercitiul activitatii sale, chiar daca aceste infractiuni sunt straine de obiectul de activitate al intreprinderii si indiferent daca a fost identificata sau nu persoana fizica care le-a savarsit; 2. intreprinderea trebuie exonerata de raspundere atunci cand conducerea sa nu este implicata in comiterea infractiunii si a luat toate masurile necesare pentru prevenirea ei;

3. angajarea raspunderii penale a intreprinderii nu trebuie sa duca la exonerarea de raspundere a persoanei fizice care a savarsit infractiunea sau implicata in comiterea infractiunii; in mod special personele exercitand functii de conducere, trebuie sa raspunda pentru omisiunea indeplinirii obligatiilor, omisiune care a dus la comiterea infractiunii; 4. aplicarea de sanctiuni penale trebuie sa se faca numai atunci cand acestea sunt cerute de natura infractiunii, de gravitatea culpei intreprinderii, de consecintele pentru societate si de necesitatea de a preveni savarsirea altor infractiuni; de unde rezulta ca pentru acte de mai mica gravitate, este indicata recurgerea la alte forme de raspundere decat penala, si anume raspunderea administrativa; 5. in alegerea si aplicarea sanctiunilor trebuie sa se acorde o atentie deosebita obiectivelor nonrepresive si anume: prevenirea comiterii de infractiuni si repararea prejudiciului suferit de victima infractiunii. Recomandarea prevede si o gama larga de sanctiuni ce pot fi aplicate: avertisment si mustrare; decizia declarativa de responsabilitate cu dispensa de sanctiune; confiscarea bunurilor utilizate la comiterea infractiunilor sau reprezentand castiguri rezultate din activitatea ilicita; decaderea din dreptul de a contracta cu statul sau cu utilitatile publice; interdictia de a beneficia de avantaje fiscale sau subventii; interdictia de a face publicitate pentru marfuri sau servicii; retragerea autorizatiilor; destituirea membrilor conducerii; plasarea provizorie a intreprinderii sub autoritatea unui administrator desemnat de justitie; inchiderea intreprinderii; despagubirea victimei; repunerea in situatia anterioara savarsirii faptei; publicarea deciziei prin care s-a aplicat o masura sau o sanctiune. Se poate constata ca unele dintre aceste masuri recomandate au o natura extrapenala, de exemplu despagubirea victimei, repunerea in situatia anterioara, ele neputand fi considerate sanctiuni penale. In scopul evidentei masurilor luate fata de o persoana juridica, recomandarea considera necesara infiintarea unui cazier destinat persoanelor juridice. Rezolutia nr. 1 privind aspectele civile, administrative si penale ale luptei impotriva coruptiei adoptata la lucrarile Conferintei Ministrilor Europeni de Justitie, tinuta la La Valetta (Malta) in 1994; Recomandarea nr. 8/1996 privind politica penala intr-o europa in transformare, adoptata de Comitetul de Ministri la 5 septembrie 1996, care considera potrivita adoptarea de catre statele membre a unor dispozitii instituind raspunderea penala a persoanelor juridice; Rezolutia nr. 24/1997, privind cele 20 de principii directoare in lupta impotriva coruptiei, adoptata de Comitetul de Ministri la 6 noiembrie 1997, subliniaza necesitatea stabilirii de masuri care sa preintampine transformarea persoanelor juridice in paravane pentru ascunderea infractiunilor de coruptie. In plan jurisprudential, Comisia Europeana a Drepturilor Omului a decis ca desi Conventia Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O) nu face nici o referire la o eventuala raspundere penala a persoanelor juridice, ea nu e incompatibila cu o asemenea raspundere. Pe cale de consecinta, atunci cand impotriva unei persoane juridice exista o acuzatie in materie penala, ea se bucura (persoana juridica) de garantiile unui proces echitabil, conferite de art. 6 din C.E.D.O. Aceasta jurisprudenta este in concordanta cu orientarea doctrinei europene care apreciaza ca art. 6 si 7 din C.E.D.O protejeaza deopotriva atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.

Conventia privind protectia mediului prin intermediul dreptului penal (Strassbourg, 4 noiembrie 1998); Aceasta Conventie precizeaza in preambulul sau ca sanctiunile penale si administrative pronuntate impotriva persoanelor juridice pot juca un rol eficace in prevenirea atingerilor aduse mediului inconjurator. Potrivit art. 9 alin. 1 din Conventie, statele contractante se obliga sa adopte masurile necesare in vederea instituirii posibilitatii de aplicare a unor sanctiuni si masuri penale sau administrative, persoanelor juridice in contul carora a fost comisa de catre organele sau reprezentantii lor, o infractiune din cele vizate de art. 2 sau 3 din Conventie. In raportul explicativ pe marginea acestei Conventii se arata ca pe plan international se contureaza o tendinta ce pare a sustine recunoasterea generala a raspunderii penale a persoanei juridice. Dispozitiile Conventiei sunt in armonie cu aceste tendinte si mai ales cu recomandarile institutiilor internationale, astfel: a) Rezolutia celui de-al XV-lea Congres International de Drept Penal (Rio de Janeiro, 1994), aproba raspunderea penala a persoanei juridice, formuland si o serie de principii asupra modului cum trebuie sa functioneze aceste principii; b) Conventia penala privind Coruptia (Strassbourg, 27 ianuarie 1999), sub egida Consiliului Europei, prevede in art. 18, obligatia statelor de a include in legislatiile nationale, sanctiuni aplicabile persoanelor juridice care comit infractiunile vizate de Conventie.Astfel, statelor semnatare le revine obligatia de a adopta masurile necesare pentru a permite angajarea raspunderii penale a persoanelor juridice pentru infractiunile de dare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, comise in contul lor de o persoana fizica; c) Conventia privind cibercriminalitatea art. 12 (Budapesta, 23 noiembrie 2001). Republica Moldova fiind un stat care tinde spre a deveni membru deplin al Uniunii Europene treprinde i ea msuri de actualizare a legislaiei sale penale la standartele europene i pune n aplicare prevederile Rezoluiilor i Conveniilor Europene cu privire la persoana juridica ca subiect de drept penal n cadrul legislaiei penale naionale . Persoana juridic, subiect al rspunderii penale n Republica Moldova Pna la declararea Independenei Republicii Moldova conceptul de persoana juridica era posibil doar n cadrul statului deoarece proprietatea privata era limitat doar la obiectele de necesitate proprie i persoana juridica constituia un instrument disponibil doar statului i instituiilor acestuia. Dup declararea Republicii Moldova a unui stat cu economie de piaa i aprobarea unui curs politic de aderare la Comunitatea European, Legislativul naional face schimbari n Legea Penal motenit de la Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc (RSSM) introducnd conceptul conform cruia persoana juridic este subiect de drept penal i este pasibil de pedeaps penala la un ir determinat de infraciuni. Conform prevederilor Codului Penal pot fi subiecte active ale rspunderii penale toate persoanele juridice existente cu excepia persoanelor juridice de drept public i anume: statul; autoritile publice; instituii publice ce desfoar o activiate ce nu poate fi desfurat de o persoan juridic de drept privat. Este justificat exceptarea statului de la rspunderea penal deoarece deoarece el este titularul drptului de a trage la rspundere persoana juridic i astfel el nu poate fi n acelai timp subiect activ i subiect pasiv al rspunderii penale. Eventualele infraciuni comise de funcionarii publici nu sunt comise n numele autoritii ce le reprezint ci n nume personali atrag rspunderea penal a celor ce le-au svrit, ca infraciuni de serviciu. Temeiul obiectiv al rspunderii penale l constituie svrirea unei infraciuni, ns n condiiile specifice persoanei juridice, adic svrirea unei infraciuni de ctre persoana sau persoanele fizice care acioneaz pentru ndeplinirea obiectului de activitate sau n numele sau n interesul acesteia. Pentru angajarea rspunderii persoanei juridice trebuie s se constate pe de o parte svrirea unei infraciun, iar pe de alt parte infraciunea svrit se al ntr-o anumit legtur cu persoana juridic, anume s fie determinat de obiectul de actvitate al acesteia. n concepia legiuitorului romn este suficient s se constate c infraciunea a fost svrit de un reprezentant al persoanei juridice, de un angajat al acesteiaori de o persoan care acioneaz n realizarea

obiectului de activitate, n numele sau n interesul persoanei juridice. Este suficient s se constate c persoana se afl n anumite relaii de fapt cu persoana juridic. Ct privete cealalt condiie anume aceea a existenei unei legturi obiective ntre infraciune i persoana juridic, se realizeaz atunci cnd infraciunea a fost svrit n una din cele trei situaii prevzute de lege: a. n realizarea obiectului de activitate; b. n interesul persoanei juridice; c. n numele persoanei juridice. Se consider a fi infraciune i atunci cnd se realizeaz pentru ndeplinirea oricrui obiect de activiate al acesteia. i atunci cnd infraciunea este svrit de o persoan mputernicit s acioneze n numele i pentru persoana juridic, de un reprezentant al acesteia. Condiiile subiective ale rspunderii penale a persoanei juridice n legislaia RM Ca i n cazul persoanei fizice i la persoana juridic nu se poate ajunge la svrirea unei infraciuni fr stabilirea legturii psihice ntre persoana juridic i infraciunea svrit. Legea nu face nici un fel de referire la condiiile subiective ale acestei rspunderi. Astfel urmeaz ca stabilirea imputatiei sau a culpabilitii s se fac pe baza principiilor generale a dreptului penal. Unul dintre aceste principii este acela c vinovia persoanelor juridice nu se poate confunda cu aceea a persoanei fizice care a svrit infraciunea, sau faptul c infraciunea svrit de persoana fizic sub forma de vinovie stabilit de legea penal nu induce neaparat i rspunderea persoanei juridice.ns fr existena unei infraciuni svrite de persoana fizic nu se poate vorbi nicicnd de rspunderea penal a persoanei juridice. Un alt principiu aplicabil n materie este acela c vinovia persoanei juridice nu poate fi determinat prin aplicarea mecanic a dispoziiilor din Codul Penal privind vinovia i formele acesteia. Imputabilitatea subiectiv sau culpabilitatea poate fi definit ca fiind atitudinea psihic a persoanei juridice, care prin organul su individual sau colectiv de conducere, a cunoscut sau ncurajat sau numaia ncuviinat svrirea cu intenie, de ctre persoana fizic a infraciunii legate de obiectul su de activitate. n cazul infraciunilor din culp, atitudinea persoanei juridice este culpabil atunci cnd se constat n sarcina ei lipsa de supraveghere sau de control care a fcut posibil svrirea acelei infraciuni. Trebuie s fie examinat mecanismul de formare a voinei proprii a persoanei juridice i de funcionare a procesului decizional din cadrul acesteia, precum i dac persoana juridic n discuie a cunoscut n mod real, a voit, a ncurajat sau ncuvinat svrirea unei infraciuni ori dac aceasta a fost comis mpotriva voinei persoanei juridice i cu excluderea oricrei culpe. n cazul n care nu poate fi identificat persoana fizic rspunztoare, ns persoana juridic a fost pe deplin dovedit, rspunderea penal va reveni exclusiv persoanei juridice. Pedepsele aplicabile persoanei juridice Prin dispoziiile articolului 63,Codul penal n vigoare prin legea 985/2002 sunt prevzute felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice ca urmare a rspunderii penale a acestora. Articolul 63 alin. 3 prevede c pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale i complementare. Se prevede o singur pedeaps principal anume amenda de la 150 la 1000 unitai convenionale, singura pedeaps adecvat n raport cu paticularitile persoanei juridice, dar care este proprie prin cuantumul ei s ndeplineasc funcia specific pedepsei fat de subiectul rspunderii penale ce i se aplic. Legea prevede urmtoarele pedepse complementare ce pot fi aplicate: 1. Coninutul pedepsei complementare a dizolvrii persoanei juridice; 2. Coninutul pedepsei compementare a suspendrii activitii sau a uneia dintre activitile persoanei juridice;

Aplicarea uneia sau a mai multor pedepse complementare se dispune atunci cnd se constat c fat de natura, gravitatea infraciunii i mprejurrile acesteia, pedepsele sunt necesare. Aplicarea mai multor pedepse este obligatorie cnd legea prevede expres acest lucru. Ca i n cazul pedepselor aplicate persoanei fizice i cele aplicate persoanei juridice i ncep aplicarea odat cu rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare. Pedeapsa principal a amenzii Amenda este o pedeaps cu caracter patrimonial constnd n diminuarea patrimoniului persoanei juridice prin obligarea acesteia la plata unei sume de bani care se face venit la bugetul statului. Articolul 64 alin.3 spune Mrimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilete n limitele de la 150 la 1000 uniti convenionale, n funcie de caracterul i gravitatea infraciunii svrite, inndu-se cont de situaia material a celui vinovat, iar pentru infraciunile comise din interes material pn la 5000 uniti convenionale, lundu-se ca baz mrimea unitii convenionale la momentul svririi infraciunii. Alin. 2 al aceluiai articol stabilete marimea unitii convenionale de 20 lei. Existena patrimoniului persoanei juridice este un argument n favoarea instituirii rspunderii penale a acesteia deoarece i pot fi aplicabile pedepse patrimoniale. Pedepepsele complementare aplicabile persoanei juridice Coninutul pedepsei complementare a dizolvrii persoanei juridice este reglementat de art 74 care are urmtorul cuprins: (1) Lichidarea persoanei juridice const n dizolvarea acesteia, cu survenirea consecinelor prevzute de legislaia civil. (2) Lichidarea persoanei juridice se stabilete n cazul n care instana de judecat constat c gravitatea infraciunii svrite face imposibil pstrarea unei atare persoane juridice i prelungirea activitii ei. Prin dizolvarea persoanei juridice se creeaz o veritabil moarte civil a acesteia, astfel c majoritatea legislaiilor care au reglementat mai de mult acest msur o consider o pedeaps principal, numai legislaiile noi n materie consider aceast moarte civila o pedeaps complementar. ns datorit implicaiilor sociale acest msur se ia destul de rar pentru c se consider c: angajaii care i-au exercitat atribuiile nu au nici o vin c s-au comis infraciuni sau acionarii care nu au avut cunotin de infraciunile comise. Astfel pedeapsa se poate lua dup cum se precizeaz n alineatele urmtoare doar atunci cnd : persoana juridic a fost constituit n scopul svririi de infraciuni, cnd obiectul de activitate a fost deturnat n acest scop; sau atuci cnd persoana juridic dei condamnat definitiv nu a respectat pedesele complementare dispuse de instan pe baza art.73 care costau n suspendarea n tot sau n parte a activitii, nchiderea unor puncte de lucru, interzicerea de a participa la procedurile de achiziii publice; toate realizndu-se cu rea credin. Prima grup de aciuni pe baza crora se dizolv persoana juridic are ca temei legal faptul c nsi existena persoanei n cauz nu este dect un paravan pentru svrirea de infraciuni, iar n cel de-al doilea caz dizolvarea este consecina nerespectrii unor hotrri judectoreti.