Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
___________________________________________________________________________________ Antreprenoriatul firmei de publicitate Psihologia i psihanaliza s-au interesat de art, de emoia estetic, de art-terapie, n timp ce sociologia punea n relaie arta i societatea. Arta este efectiv legat de trire. Acest fapt schimb total demersul de asistare al celui sau celei care situeaz centrul activitii sale profesionale la locul de ntlnire dintre emoiile crora le d form i cele pe care le provoac. n spatele oglinzilor neltoare Dezvoltarea culturii de mas, mizele tehnologice electronice, impactul internetului, politicile culturale fiscale, definirea juridic a operelor, locurile de difuzare, practicarea unei arte compozite care este n acelai timp att privat ct i public, intelectual i manual, totul contribuie la bulversarea reperelor artistului, deja fragil prin esena sa. Sumele pe care le primesc civa fericii alei nu trebuie s ne fac s pierdem din vedere c majoritatea artitilor triesc adesea din venituri aleatorii i modeste, ceea ce i determin s exercite o a doua meserie mai "alimentara". n faa transformrilor profunde ale practicilor, ne aflm clar ntr-o "economie a incertului". Libertatea practicilor i asistarea n acest context, artistul se confrunt cu dou obligaii: pe de o parte, de a-i alimenta necontenit creativitatea, iar pe de alta a se autodepi mereu. De aceea viata artistului mbrac trei aspecte: o intervenie de perfecionare a practicilor, despre aprofundarea tehnicilor, despre maturizare i ntrirea competenelor, construirea identitii profesionale a artistului, la definirea estetic a operei i expresiei sale. Artistul trebuie sa lucreaze i asupra angoaselor sale, asupra felului n care primete critica, a
interaciunii
cu
publicul,
a
revoltelor
intime,
a
contradiciilor,
a
rnilor
narcisiste.
De
asemenea,
i
alte
aspecte
se
vor
putea
constitui
n
solicitri
ale
artistului,
cum
ar
fi:
tolerana
sa
fa
de
riscul
profesional,
filiaia
sa
artistic,
sensul
legat
de
gestul
su
plastic,
vizual
sau
sonor,
dar
i
hipersensibilitatea
sa,
felul
n
care
privete
lumea,
tracul,
stresul,
teama
de
eec,
gestionarea
succesului.
n
fine,
a
treia
abordare
a
coaching-ului
n
domeniul
artelor
ine
de
devenirea
profesional
a
artistului.
Artsitul
este
propriul
proiect
care
se
sprijin
pe
trei
dimensiuni:
originalitate,
preocuparea
pentru
a-l
realiza
i
spiritul
de
adaptare.
Modelul
de
schimbare
ACE
FIRST
Un
artist
are
nevoie
de
un
model
coerent
al
schimbarii
individuale.
Un
model
al
schimbarii
serveste
drept
harta
de
orientare,
prin
care
se
da
un
sens
la
ceea
ce
se
intampla
in
prezent
si
la
ceea
ce
se
doreste
pentru
viitor.
In
absenta
unui
model
riscam
sa
inaintam
la
nimereala
incapabili
sa
intelegem
ce
ni
se
intampla.
Acronimul
ACE
FIRST
se
refera
la
opt
aspecte
care
trebuie
luate
in
considerare,
primele
trei
litere,
ACE
se
refera
la
tintele
primordiale
pentru
schimbare,
iar
cele
cinci
litere
FIRST
se
refera
la
contextul
in
care
se
cauta
schimbarea.
Aceste
opt
aspecte
alcatuiesc
o
descriere
cuprinzatoare
a
modului
in
care
trateaza
cineva
o
anumita
situatie,
arata
modul
in
care
tinde
sa
perpetueze
tipare
de
comportament
deja
inradacinate.
Cum
sa
va
construiti
propriul
tipar
ACE
FIRST:
Identificati
o
situatie
sau
o
sarcina
pe
care
o
considerati
dificila
sau
in
privinta
careia
aveti
impresia
ca
nu
sunteti
chiar
atat
de
eficienti
pe
cat
v- ar
placea,
si
completati
modelul
de
mai
jos,
raspunzand
la
intrebari,
si
orice
alte
ganduri/intrebari
vin
in
procesul
investigarii
personale.
Modelul ACE FIRST A- ACTIUNI: ce am facut? ce am spus? cum ar descrie altii ceea m-au observat pe mine facand? care au fost comportamentele mele fizice? C- COGNITII: care au fost gandurile mele? care au fost atitudinile mele? care au fost credintele mele despre mine si despre ceilalti? E- EMOTII: ce am simtit? in ce masura mi-am scuns sentimentele? in ce masura am fost constient de sentimentele mele?
F- FOCALIZARE: unde s-a concentrat atentia mea? de ce anume eram constient? de ce anume s-ar putea sa nu fi fost constient? I- INTENTII: ce am dorit sa realizez? de unde imi puteam da seama ca am reusit? R- REZULTATE: care a fost rezultatul comportamentului meu? in ce masura mi-am dus pana la capat intentiile? S- SISTEM: care a fost contextul pentru comportamentul meu? ce factori externi sau relatii mi-au influentat eficacitatea comportamentului adoptat? T- TENSIUNE: cum m-am simtit in plan fizic atunci cand am manifestat acest comportament? Ce tensiuni fizice am simtit?
Aveti in continuare un model de tipar ACE FIRST (situatia: sustinerea prezentarilor in fata unui public)
ACTIUNI: (ce spun sau ce fac) aman lucrurile, si ma pregatesc in ultimul moment evit sa exersez vorbesc prea repede apar in mod evident nervos si agitat adopt o atitudine defensiva, raspunzand la intrebari COGNITII: (ce gandesc) nu ma princep sa fac prezentari vor vedea ca am lacune in cunostinte nu sunt bun de nimic voi face o impresie proasta EMOTII: (ce simt) teama, neliniste, atitudine necomunicativa
FOCALIZARE: (atentia noastra constienta) ma gandesc la prezentarile facute in trecut care nu au mers bine remarc anxietatea INTENTII: (ce imi propun) sa transmit ideile cu eficacitate sa scap cu bine REZULTATE: (consecintele finale) voi parea nelinistit si prost pregatit feedback-ul este mediocru SISTEM: (contextul) presiune din partea profesorului/sefului si a colegilor organizatia/ considera ca aptitudinile de prezentare sunt o competenta cheie TENSIUNE: (energie in corp) incordare musculara insomnie si stare de oboseala dureri de cap
Acest exemplu demonstreaza ca exista o gama intreaga de factori care contribuie la modul cum o persoana se poarta intr-o anumita situatie si ca acesti factori se combina, formand tipare de comportamente relativ stabile. Cei opt factori ai abordarii ACE FIRST nu reprezinta un model complet de schimbare, ci mai degraba un cadru conceptual pentru descrierea experientei unui individ la un moment dat, in raport cu un context specific. Aceste tipare se formeaza printr-o combinatie intre istoria personala de pana acum a individului si predilectiile personalitatii sale. Individul a deprins aceste moduri de a fi, printr-un proces gradual, alcatuit din incercari succesive si invatare din greseli. Trecut Personalitatea Prezent Viitor
Identitatea de sine Teluri si aspiratii (un numar necunoscut de trebuie aduse la suprafata tipare ACE FIRST) si aliniate cu intentiile din tiparele ACE Istoria personala actiuni, cognitii, emotii Memoria si constructiile Aspecte FIRST ale narative contextului: focalizare, constient/inconstient intentie, rezultat, sistem, tensiune Daca tinerii artisti devin capabili sa-si cunoasca mai bine acesti factori inconstienti si impactul lor asupra performantei, atunci vor putea si sa lucreze asupra aspectelor limitatoare si la adresa constructiilor narative despre sine. Actionanad intr-o maniera mai constienta, ei pot infrunta blocajele emotionale care se opun schimbarii si astfel, sa se apropie cu o intentionalitate pozitiva de realizare a propriilor scopuri. Folosirea acestui tipar ii ajuta pe tinerii artisti sa faca alegeri in legatura cu indeplinirea scopurilor propuse, personale si organizationale.
Atentie
!
Pentru
examenul
din
sesiunea
II.-a
aveti
de
realizat
in
scris
un
model
ACE
FIRST
dupa
modelul
de
mai
sus.
Identificati
o
situatie
sau
o
sarcina
pe
care
o
considerati
dificila
sau
in
privinta
careia
aveti
impresia
ca
nu
sunteti
chiar
atat
de
eficienti
pe
cat
v-ar
placea,
si
completati
modelul
de
mai
jos,
raspunzand
la
intrebari,
si
orice
alte
ganduri/intrebari
vin
in
procesul
investigarii
personale.