Sunteți pe pagina 1din 4

Euroscepticismul Euroscepticismul este o ideologie politica legata de scepticismul fa?a de Uniune a Europeana ?i de integrarea europeana n general.

Uneori, acest scepticism este a companiat de dorin?a de a pastra suvernitatea ?i identitea na?iunilor europene n loc de a se crea un stat federal european. Mi?cari eurosceptice exista n toate statele membre ale Uniunii Europene, de?i n un ele state, mai ales n Europa de Nord, aceste ideologii sunt mai dezvoltate. De ex emplu, Norvegia nu a devenit membru al Uniunii Europene din cauza euroscepticism ului raspndit, pe cnd Suedia, Danemarca ?i Regatul Unit nu fac parte din zona euro . n Suedia ?i Regatul Unit, mai pu?in de 30% din ceta?eni cred ca ?arile sale au beneficiat din aderarea la UE. Dintre ?arile care au aderat la Uniune n 2004, Rep ublica Ceha este cea mai eurosceptica, de?i aceste ?ari sunt, n general, mai pu?i n eurosceptice. n ?arile sudice, mai ales Spania, Portugalia ?i Grecia, ?i n Repub lica Irlanda, euroscepticismul nu este att de raspndit, considernd ca aceste ?ari a u beneficiat cel mai mult de la aderarea lor la UE. ? Euroscepticismul ca doctrina Ultimii ani au dus la aparitia, in Europa, a unui curent de opinie bazat pe nein credere in proiectul european actual, pe indoiala in legatura cu motivatia si co mpetenta celor care asigura leadershipul de la Bruxelles. Acest curent de opinie , denumit, in mod curent, euroscepticism, a devenit chiar o conceptie bazata pe o abordare cvasidoctrinara, ce recomanda o atitudine de neincredere fata de ceea ce parea un proiect de tip win-win pentru cetatenii Europei. Rezultatele din sondajele de opinie sunt tot mai ingrijoratoare, in mai toate st atele membre, exprimand faptul ca in timp ce se afirma VALORI comune, INTERESELE sunt tot mai divergente, mai ales in perioadele de criza. Nici in Romania lucrurile nu stau diferit. Daca in 2004, scorul de incredere in Uniunea Europeana, conform primului raport Eurobarometru pentru Romania, era de 74%, in prezent, acest scor a scazut la mai putin de jumatate. Sunt multe alte e lemente care ar justifica o atentie mai mare pe care sa o acordam acestei tendi nte. <<Intr-un interviu pe care l-am acordat, cu ani in urma, canalului de televiziun e al Parlamentului francez, afirmam ca saracia reprezinta inamicul absolut al li bertatii. Poti avea libertatea optiunii, a exprimarii, dar mai devreme sau mai t arziu iti vei da seama ca libertatea este importanta in momentul in care dispui de resursele necesare pentru a trai.>> (Adrian Nastase) Din pacate, dupa o perioada de exuberanta politica, dupa realitati si iluzii, du pa crestere economica si credite cu buletinul, dupa sperante, dupa aderare, dupa calatorii fara vize si masini second hand, amenintarea saraciei se recontureaza acum pentru foarte multi dintre romani dar si pentru multi dintre greci, spanio li, italieni, portughezi, ciprioti. <<Iar la intrebarea cine plateste pentru criza, pentru austeritate, pentru somaj , pentru dramele de familie, raspunsul nu poate fi, evident, turcul plateste , pent ru ca Turcia nu este acceptata in Uniunea Europeana. Au platit, intr-o anumita m asura, romanii, pentru care puterea de cumparare, prin raportare la ceilalti cet ateni europeni, a scazut si pentru care lipsa de perspective genereaza, deocamda ta, un grad ridicat de neincredere in calea europeana .>> (Adrian Nastase) Este o lectie a istoriei care ne arata ca nimic nu este ireversibil. Ceea ce se infatisase drept o implinire permanenta, de neschimbat, o trecere definitiva din colo de bariera, fara posibilitatea intoarcerii in istorie, pare a fi acum doar varful unui ritm fluctuant. In aceste conditii, a discuta acum despre noi cedar i de suveranitate la nivelul Uniunii Europene, inseamna a rasuci cutitul in rana . Oricum, e clar, fantoma scepticismului bantuie Europa. n ultimii ani printr-o propaganda abila ni s-a inoculat ideea ca suntem europeni, cu toate ca Europa nu exista nici macar ca expresie geografica fiind doar o pen insula ceva mai mare din Euroasia. Crearea Uniunii Europene trebuia justificata prin mecanismele devenirii istorice. n aceste conditii, clasa politica romneasca s i-a mascat incompetenta si indolenta prin idealul aderarii la Uniunea Europeana.

Aceasta aderare a devenit n ochii romnului de rnd un adevarat panaceu, iar cnd ader area s-a nfaptuit la 1 ianuarie 2007 cetateanul romn=european a intrat n coliziune cu o noua deziluzie de mari proportii. Spun deziluzie pentru ca: - oficialii europeni stiau foarte bine ca o Romnie profund parazitata de incompet enta si coruptie era incapabila sa acceseze mult laudatele "fonduri structurale" ; - n lipsa taxelor vamale caduca economie romneasca s-a sufocat n concurenta cu cea europeana accentund dezechilibrul dintre importuri si exporturi; - contribuabilul romn cotizeaza anual la la bugetul U.E. circa un miliard de euro fara ca tara sa sa poata influenta n vreun fel deciziile majore ale uniunii prin cei 33 de europarlamentari si un comisar. Ne place sau nu, Uniunea Europeana este o federatie, iar Romnia o provincie a ace steia. Uniunea are parlament, guvern, curte suprema de justitie si, mai nou, pre sedinte. Ceea ce face ca U.E. sa fie un stat asemanator cu S.U.A. sau Elvetia. D ecizia intrarii Romniei n uniune a fost rezultatul unei complicitati intervenite nt re diriguitorii de la Bucuresti si cei de la Bruxelles si Strasbourg; a fost emi namente o decizie politica. Romnia a renuntat la parti din suveranitatea national a n schimbul unei iluzorii prosperitati. Esecul apartine n primul rnd clasei politi ce romnesti care nu a reprezentat n timpul negocierilor cu oficialii U.E. n mod rea l interesele poporului. (Prof. dr. Ghetau Gh. Florin) ? Germania ?i euroscepticismul Zona Euro trebuie sa fie reformata sau desfiintata. Aceasta este ideea principal a evidenta n numeroase rapoarte ale expertilor si discutii ale politicienilor. Eu roscepticii ncep sa defineasca ordinea de zi a Lumii Vechi. Unul din ultimele eve nimente este congresul partidului Alternativa pentru Germania (AFD), a carui sar cina principala este napoierea monedei nationale. Potrivit expertilor, fiecare al patrulea german este dispus sa sustina acest partid la alegeri. Unul din liderii Alternativei pentru Germania, omul de stiinta si scriitorul Con rad Adam, considera ca n societate a aparut necesitatea unei discutii deschise de spre masurile de salvare a economiilor tarilor UE. n interviul acordat Vocii Rusi ei, el a spus ntre altele: Suntem convinsi ca prezenta n continuare n uniunea valuta ra actuala a Germaniei ne costa prea scump. Mai scump dect decizia de a pune capa t acestui experiment esuat. Oricum, va trebui sa platim un pret scump, dar daca nu vom renunta la calea eronata, acest pret va creste. Iesirea din Zona Euro nu este pentru Germania o pierdere, ci un cstig. Potrivit lui Conrad Adam, principiul pietei sociale responsabile, care a demonst rat imuabilitatea sa prin dezvoltarea post-belica a Germaniei, nu trebuie sa fie revizuit de dragul lozincilor frumoase si a conjuncturii politice. Politicianul considera inacceptabila situatia cnd de dragul oportunitatii dubioase a salvarii euro se arunca n vnt sute de miliarde. n legatura cu acest lucru, euroscepticii cr itica Berlinul, care ignora posibilitatea de a reveni la marca sau la uniuni val utare mici n interiorul Europei. Iata opinia lui Vladislav Belov, sef de catedra la Institutul Europei al Academi ei ruse de Stiinte: n Germania, euroscepticismul a existat ntotdeauna. Oponentii eu ro s-au bazat pe imperfectiunea modelului Zonei Euro. Zona Euro n sine trebuia sa fie edificata nu numai pe o baza economica, ci si politica. Trebuia sa fie crea ta o confederatie politica. Deoarece politica bugetara unica poate fi promovata numai daca una din principalele functii ale statului va fi transferata la un niv el supranational. Dupa parerea mea, Zona Euro se va mentine. ntr-o componenta mai mare sau mai mica, nu are importanta. Viitorul Zonei Euro si al UE este confede ratia politica. Aici vor exista multe dificultati. Calea spre astfel de confeder atii va fi suficient de lunga . ntr-o anumita masura, euroscepticii sunt mpartiti n doua categorii. Din prima, cea mai putin numeroasa, fac parte cei care se declara n favoarea demontarii UE ca at are. Lozinca lor este: Salvarea Europei consta n descompunerea UE . De altfel, exper tii se ndoiesc ca trecutul va deveni cndva viitor. Majoritatea euroscepticilor nu sunt totusi mpotriva UE, ei sunt mpotriva Zonei Euro n forma ei actuala. Potrivit l or, introducerea monedei euro a fost o eroare istorica. Astazi euro nu uneste, c i dimpotriva scindeaza Europa.

Iata parerea lui Vladimir Bruter, expert la Institutul International de Studii P olitico-Umanitare: n Europa, euroscepticismul este puternic. Dar, pe de alta parte , integrarea europeana nu are o alternativa rezonabila si realista. Germania, ca forta motrice economica principala a Zonei Euro, poarta o sarcina considerabila . Polonia nu doreste sa intre n Zona Euro. Iar n Marea Britanie aceasta problema n u este discutata n general. Celor, care se afla n prezent n afara Zonei Euro, le es te mai usor. Deoarece, situatia economica interna este mult mai sensibila dect Zo na Euro la masurile traditionale de reglementare. Acum, UE se teme ntr-adevar de o dezintegrare. nsa, deocamdata nu este clar, din ce parte va ncepe ea . n realitate, problema mentinerii euro nu este economica, ci politica. Exista doua cai: o integrare macroeconomica mai profunda cu transferul unor functii de stat la nivel supranational sau dezintegrarea. Nu exista o cale de mijloc. ntre timp, adoptarea deciziei cu privire la unificarea politica n conditiile actuale, este putin probabila. Prin urmare, UE va parasi treptat scena politica. ? Marea Britanie si euroscepticismul ntr-un articol recent publicat n The Times, Lordul Lawson, care timp de ?ase ani a fost ministru de Finan?e n Guvernul Thatcher, sus?inea ca, n cazul ie?irii Marii Britanii din Uniunea Europeana, beneficiile ar fi mai importante dect costurile. Lordul Lawson este o voce cu autoritate la Londra, iar interven?ia sa este consi derata de observatorii aviza?i drept un moment important n disputa pe aceasta tema , mai ales n contextul n care, la alegerile locale din 2 mai, partidul UK Independ ence Party, condus de Nigel Farage, al carui principal obiectiv politic este ie? irea ?arii din UE, a ob?inut un scor electoral spectaculos, 22 procente, fa?a de 8 procente la ultimele alegeri, al treilea dupa laburi?ti ?i conservatori. Turbulen?ele de pe scena politica britanica, generate de rela?ia cu Bruxellesul ?i posibila ruptura, n cazul n care referendumul promis de David Cameron (deocamdat a programat pentru 2017) va da c?tig de cauza acestui punct de vedere, au deja ?i vor avea ?i n continuare un puternic ecou ?i pe continent. Mai ales pentru ca, n ac est moment, terenul e fertil. n Grecia, Cipru, Portugalia, Spania, Italia, o buna parte a popula?iei acuza UE pentru introducerea unor severe masuri de austerita te, evident, nepopulare. De unde ?i resentimentele n cre?tere fa?a de Bruxelles, n particular fa?a de Germania, ultima ?ara fiind vazuta drept principalul promotor al acestui tip de politici. Iar cum, pentru a gestiona criza din zona euro, par e sa fie nevoie de introducerea unor mecanisme de integrare tot mai avansata la nivel european, n buna masura sub bagheta Berlinului, curentul eurosceptic va cap ata cu siguran?a o amploare sporita. Cu att mai mult, cu ct purtatoarele acestui g en de mesaj sunt n principal partidele politice populiste, care l includ ntr-o mai larga retorica antisistem. ?i n Romnia aceste tendin?e sunt vizibile. Simpatia pentru UE a scazut semnificati v n ultima perioada, ntre altele si din cauza masurilor de austeritate economica ?i de restrngeri bugetare asociate cu FMI ?i UE. nsa rolul decisiv l-a avut retorica anti-UE, ntr-un sens mai larg antioccidentala, promovata constant de Antena 3 ?i de celelalte canale media controlate de Dan Voiculescu, declara?iile agresiv cri tice la adresa Bruxellesului facute mai ales de liderii liberali, n frunte cu Cri n Antonescu. Nu e deloc ntmplator faptul ca Antena 3 mediatizeaza generos campania anti-UE ini?iata de Nigel Farage, ca parte a unui demers sistematic de decredibi lizare a institu?iilor europene. Sunt desigur multe critici justificate de facut n ceea ce prive?te func?ionarea i nstitu?iilor europene. De la aparatul birocratic supradimensionat la excesul de reglementare ?i promovarea unor masuri care afecteaza negativ capacitatea Europei de a ramne competitiva din punct de vedere economic pe plan global. Pe de alta p arte, argumentele avansate n dezbaterea din Marea Britanie au consisten?a n contex tul particular de acolo. Integrarea tot mai avansata pe care o dore?te Germania la nivelul UE, n special n zona euro, care n esen?a implica o extindere a reglement arilor cu caracter suprana?ional, inclusiv n spa?iul financiar, intra n coliziune c u interesele City-ului londonez ?i cu agenda economica globala britanica. Dupa c um exista destule motive, din nou solide, care i-au facut pe norvegieni ?i pe el ve?ieni sa respinga n cteva rnduri, prin referendum, aderarea la UE. Tony Blair: Euroscepticismul se propaga precum un virus. UE trebuie sa fie unita.

Euroscepticismul se propaga precum un virus, avertizeaza fostul premier britanic Tony Blair, subliniind ca o iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana ar av ea efecte "distructive", informeaza BBC News online. Tony Blair a facut aceste declaratii cu ocazia unei conferinte organizata de Ins titutul proeuropean New Europe. Blair a remarcat ca actualii liderii europeni nu prea mai promoveaza idei comuni tare, din cauza crizei economice si austeritatii. Blair avertizeaza ca puterea s i influenta pe plan global risca sa se mute din Occident spre Est, daca Uniunea Europeana nu va deveni mai unita si daca statele membre UE nu vor coopera mai mu lt n domenii precum comertul, energia si mediul nconjurator. Discursul fostului premier britanic a abordat, inevitabil, si relatia Marii Brit anii cu Uniunea Europeana. Blair a avertizat ca "euroscepticismul se raspndeste precum un virus": Formatiuni le de dreapta - referire la conservatorii aflati la guvernare n Marea Britanie "au nteles total gresit problema relatiei cu Europa". Blair atrage atentia ca o eventuala iesire a Marii Britanii din UE ar avea "cons ecinte distructive pentru interesele britanice". www.economica.net www.eurosceptic.ro www.wikipedia.ro