Sunteți pe pagina 1din 17

Cumul de functii la acelasi angajator

Intrebare: O persoana din societatea noastra are contract individual de munca de 8 ore in
functia de Inspector in domeniul securitatii in munca - cod COR 325723, el avand absolvit
un curs de 90 ore de specialist in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Totodata aceeasi persoana mai are un contract individual de munca cu timp partial de 5
ore, la aceeasi societate, in functia de director societate comerciala- cod COR 112011.
Este legala situatia de mai sus, adica 2 CIM-uri in cadrul aceleasi societati?
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Codul muncii republicat reglementeaza in cuprinsul art. 35, dreptul salariatului de a
munci la acelasi angajator sau la mai multi angajatori in baza mai multor contracte individuale de
munca. Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Fiecare contract individual de munca este incheiat de sine statator, are o fisa de post, anexa la
contract, si va fi inregistrat individual in registrul general de evidenta a salariatilor, ca si cum ar
fi doua persoane distincte.
Asadar, Codul muncii, republicat reglementeaza dreptul salariatului de a munci la
acelasi angajator sau la angajatori diferiti in baza mai multor contracte individuale de
munca.
In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost
angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in CIM conform
atributiilor stabilite in fisa postului, in speta mentionata de dvs. un contract individual de munca
va fi incheiat pentru functia de inspector in domeniul securitatii in munca, iar celalalt pentru
functia de director societate comerciala.
Cu alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai multe contracte
individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul muncii referitoare la durata timpului
de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca.
Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, republicat pentru salariatii angajati cu norma
intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. La
art. 114 alin. (1) din Codul muncii, republicat se prevede ca durata maxima legala a timpului
de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar alin. (2)
al aceluiasi articol stabileste ca prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele
suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de
munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore
pe saptamana.
Astfel, Codul muncii, republicat nu impune conditia ca totalul orelor prestate in
temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a
timpului de munca. In acest sens, prevederile Codului muncii referitoare la durata timpului de

munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca. In
cazul unui cumul de functii, in unele opinii se apreciaza ca interdictia referitoare la cele 40 de ore
si, respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste aplicabilitate.
Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia existentei unei pauze intre munca
prestata in temeiul a doua sau mai multe contracte individuale de munca.
Asadar, apreciem ca, o persoana poate cumula doua contracte individuale de munca la
acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe functii diferite, situatie in care apreciem ca prin
dispozitiile sale, Codul muncii, republicat nu impune conditia ca totalul orelor prestate in
temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a
timpului de munca.
Si intr-un caz si in celalalt trebuie sa se aiba in vedere regimul incompatibilitatilor (in
situatia in care salariatul detine o functie publica in sens extins).
Pentru functia de inspector in domeniul securitatii in munca conform art. 21 din Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
aprobate prin HG 1425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a putea sa
desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cel
putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, potrivit
prevederilor art. 49. Potrivit art. 49 alin. (1) din acelasi act normativ, cerintele minime de
pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu
sunt:
a) studii in invatamntul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica
in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform
celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin
diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Dupa cum se observa, pentru functia de Inspector in domeniul securitatii in munca salariatul
desemnat de catre angajator ca responsabil SSM este salariatul angajat cu CIM cu norma intreaga
si care indeplineste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
prevazute de art. 49 din norme. Asadar, pentru functia de inspector in domeniul securitatii in
munca este necesara si obligatorie angajarea cu CIM cu norma intreaga, 8 ore pe zi.
In ceea ce priveste a doilea contract cel pentru functia de director societate comerciala, avand in
vedere ca activitatea se desfasoara la acelasi angajator si in pofida faptului ca desi legislatia nu
impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de munca
sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca, unele inspectorate teritoriale de munca,
considera o incalcare a art. 115 alin. (2) din Codul muncii. Astfel, potrivit art. 115 alin. (2) din
Codul muncii , durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de
repaus de 24 de ore. Prin urmare, pentru respectarea acestei conditii legislative al doilea
contract incheiat la acelasi angajator ar trebui sa aiba o durata de 3 ore.
In concluzie, salariatul in speta poate avea doua contracte de munca incheiate cu acelasi
angajator cu respectarea conditiilor precizate mai sus.

Cumul responsabil de mediu si PSI


Intrebare: Societatea noastra are obligatia angajarii unui responsabil PSI cu contract de
munca care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate. A fost angajata aceasta persoana cu
un CIM de 6 h /zi. Putem incheia cu aceasta persoana si un alt contract de munca cu timp
partial de 2 h zi, ca si Responsabil mediu?
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a munci la
angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca,
beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Potrivit alin. (2) al aceluiasi
articol, fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii. Asadar, o persoana poate cumula doua sau mai
multe functii la acelasi angajator sau la angajatori diferiti daca prin lege nu este stabilita o
incompatibilitate. In ceea ce priveste cumulul functiei de responsabil PSI cu functia de
responsabil mediu mentionam ca nu exista o interdictie prevazuta de lege astfel incat apreciem ca
cele doua functii post fi cumulate prin incheierea a doua contracte individuale de munca.
Cu toate acestea, trebuie sa aveti in vedere daca indeplinirea obligatiilor stabilite de lege atat in
ceea ce priveste protectia mediului cat si in ceea ce priveste stingerea incendiilor este posibila in
intervalul de 2 ore respectiv 6 ore.
Astfel, art. 94 alin. (1) lit. d) din OUG 195/2005 privind protectia mediului, astfel cum a
fost aprobata de Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca
protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop
persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza
structuri proprii specializate pentru protectia mediului. Asadar, protectia mediului constituie o
obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice. Daca societatea desfasoara activitati cu impact
semnificativ asupra mediului este obligata sa organizeze structuri organizatorice proprii
specializate pentru protectia mediului.
In ceea ce priveste activitatea de prevenire si stingere a incendiilor (PSI), potrivit
dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin
Ordinul ministrului administratiei si internelor 163/2007, in cadrul autoritatilor administratiei
publice centrale si al celorlalte organe centrale de specialitate, al Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene, municipale si ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, orasenesti si comunale, al institutiilor publice si al operatorilor economici, in functie
de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie, dupa caz, urmatoarele
structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor:
a) compartiment de aparare impotriva incendiilor, compus din doua sau mai multe cadre
tehnice sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor numit exclusiv pentru aceasta activitate, conform legii;

c) serviciul public voluntar sau privat pentru situatii de urgenta. Totodata, alin. (2) din
acelasi articol prevede ca in vederea indeplinirii atributiilor pe linia apararii impotriva
incendiilor, consiliile locale si operatorii economici care nu au obligatia, prin lege, sa angajeze
cel putin un cadru tehnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor sau personal de
specialitate, prevazut la alin. (1) lit. b), pot desemna din randul personalului propriu un salariat
care sa indeplineasca si atributii specifice in domeniul apararii impotriva incendiilor sau pot
incheia un contract cu o persoana fizica sau juridica atestata, in conditiile legii.
Atributiile pentru structurile prevazute la art. 6 se stabilesc si se detaliaza astfel incat sa
permita indeplinirea obligatiilor legale care revin administratorului operatorului
economic/conducatorului institutiei, respectiv autoritatilor administratiei publice (art. 8 din
Normele generale de aparare impotriva incendiilor).

Institutie publica. Concediul de odihna in


cazul cumulului de functii
Intrebare: In cazul cumului de functii la institutii publice diferite, respectiv norma de 8
orezi si 4 ore/zi, concediul de odihna se acorda de catre ambele institutii? Cum se
procedeaza in astfel de situatii?
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu norma intreaga, o
alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de
baza. Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru
zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate (art. 3 alin. (1) HG 250/1992 Art. 35
alin. (3) din Codul muncii a fost abrogat la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011 , insa, acest
lucru nu inseamna ca prevederile legale care stabilesc ca anumite drepturi se acorda acolo unde
salariatul are functia de baza si-au incetat aplicabilitatea.
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, reprezinta activitate dependenta la functia de baza orice activitate
desfasurata in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,
declarata angajatorului ca functie de baza de catre angajat; in cazul in care activitatea se
desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul este obligat sa declare fiecaruia locul unde
exercita functia pe care o considera de baza. In lumina acestor prevederi apreciem ca salariatul
este obligat sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
In concluzie, in situatia in care un salariat care isi desfasoara activitatea in cadrul unei unitati
bugetare in temeiul unui contract individual de munca cu norma intreaga cumuleaza aceasta
activitate cu un alt contract individual de munca cu fractiune de norma, este indreptatit la
concediul de odihna platit numai de la locul de munca ales de salariat ca fiind functia de baza,
astfel cum este declarata de salariatul in cauza, cealalta unitate avand obligatia de a le acorda, la
cerere, concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna aferente functiei de baza.

Cumul la angajatori diferiti. Institutie


publica
Intrebare: Lucrez la bir. rom. de metrologie legala in functia de tehnician metrolog. Pe
langa aceasta functie mai prestez si alta functie adica sofer profesionist pe o autospeciala cu
macara la care am fost autorizat. Va rog sa-mi spuneti daca ma incadrez la cumul de fuctii
fiind institutie publica cu capital de stat.
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Regula generala instituita prin Legea 53/2003
- Codul muncii
, republicata, stabileste ca orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori
diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de
salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1)). Fac exceptie de la aceste
prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Asadar, Codul muncii
, republicat permite atat cumulul la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, fara a tine seama
de regimul juridic al acestora, respectiv institutie publica sau persoana juridica de drept privat.
Ceea ce precizeaza insa, Codul muncii
, republicat, in mod expres este faptul ca acest cumul se poate desfasura numai in situatia in care
prin legi speciale nu sunt prevazute incompatibilitati pentru functiile ce se doresc a fi cumulate.
Incompatibilitatile sunt reglementate de Constitutia Romaniei, de legea aplicabila autoritatii sau
institutiei publice in care persoana in cauza isi desfasoara activitatea, de Legea-cadru 161/2003,
privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si de celelalte dispozitii legale in vigoare care pot fi incidente
domeniului de activitate.
Astfel, ca regula generala, apreciem ca o persoana angajata la o institutie bugetara are dreptul de
a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de
munca distincte, in toate situatiile in care prin lege, nu sunt prevazute incompatibilitati pentru
cumulul unor functii.
Un aspect important de care trebuie sa tineti cont este programul de lucru, intrucat apreciem ca
atributiile postului din cadrul institutiei publice ar trebui indeplinite in cadrul programului de
lucru stabilit la nivelul unitatii. Asadar, in speta, timpul de munca in care salariatul indeplineste
sarcinile si atributiile aferente contractului individual de munca desfasurat in cumul nu trebuie sa
se suprapuna peste timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente

contractului individual de munca in cadrul institutiei publice.


De asemenea, Codul muncii
nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de
munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca.
In acest sens, prevederile Codului muncii
referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur
contract individual de munca. In cazul unui cumul de functii, interdictia referitoare la cele 40 si,
respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste aplicabilitate.
Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia existentei unei pauze intre munca prestata in
temeiul a doua sau mai multe contracte individuale de munca.
Prin urmare, nu exista o limita a numarului contractelor de munca incheiate de o singura
persoana, fie ele cu norma intreaga sau cu timp partial, la angajatori diferiti sau la acelasi
angajator.
Insa, apreciem ca in speta dvs. devin incidente si prevederile legale care statuateaza timpul de
munca si de odihna al persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier.
Din acest punct de vedere timpul efectiv de munca pentru functia de sofer trebuie sa fie stabilit
de angajator in conformitate cu prevederile art.4-7 din HG 38/2008
privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza activitati mobile de
transport rutier, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, conform art. 4 din acest act normativ (act normativ cu caracter special), in cursul unei
saptamani, timpul total de lucru al persoanelor care efectueaza activitatii mobile de transport
rutier poate fi de cel mult 48 de ore. Durata maxima a timpului de lucru saptamanal poate fi
prelungita pana la maximum 60 de ore, cu conditia ca, pentru orice perioada de 4 luni
consecutive, media timpului de lucru saptamanal sa nu depaseasca 48 de ore.
In cazul lucratorilor mobili care muncesc pentru mai multi angajatori, timpul de lucru este suma
orelor lucrate de persoana respectiva pentru toti angajatorii. Angajatorul va cere lucratorului
mobil in cauz o evidenta in scris a timpului lucrat pentru alt/alti angajator/angajatori. Lucratorul
mobil va furniza in scris aceasta informatie.
In concluzie, in speta mentionata de dvs, devin incidente prevederile speciale reglementate in
cadrul art. 4 din HG 38/2008
, cu modificarile si completarile ulterioare, timpul de lucru al salariatului in cauza neputand
excede acestor prevederi.
Asadar, chiar daca cel de-al doilea contract individual de munca incheiat este pe o alta functie
diferita de cea de sofer, apreciem ca este posibil cumulul de functii, numai cu respectarea
prevederilor speciale cuprinse in HG 38/2008
, ramanand totodata in sarcina angajatorului la care persoana in cauza ocupa postul de sofer sa
stabileasca programul in functie de prevederile HG 38/2008

Pontaj si CO pentru cumul functii institutie


publica
Adina Popescu, valabil la 18-Aug-2014
Tags: Codul muncii, functia de baza, deducerea personala,
Intrebare: In cadrul institutiei noastre, institutie publica ne confruntam cu urmatoare
situatie:
-avem un salariat incadrat cu fractiune de norma-4 orezi-functie de baza din anul 2012
-acelasi salariat a fost incadrat la inceputul lunii iulie 2014 cu fractiune de norma-4 orezi
pe alta functie.
In luna august are concediu de odihna de 25 de zile, cum se ponteaza salariatul si se
calculeaza concediul de odihna in aceasta situatie, salariatul fiind incadrat cu 4 orezi, pe o
noua functie in luna iulie?
Acest salariat trebuie sa apara de 2 ori in stat si in pontaj sau se ponteaza cu 8 ore fiind
cumul la acelasi angajator?
Cum se procedeaza in cazul deducerii personale?"
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns:
Codul muncii
, republicat reglementeaza in cuprinsul art. 35 alin. (1) dreptul salariatului de a munci la acelasi
angajator sau la mai multi angajatori in baza mai multor contracte individuale de munca.
Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii (art.35 alin. (2) din Codul muncii
, republicat).
Asadar, Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte
individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca
pentru care a fost angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in
contractul individual de munca, conform atributiilor stabilite in fisa postului.
Cu alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de
munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
In privinta cumulului de functii la acelasi angajator doctrina s-a pronuntat in sensul ca acest text
legal permite cumulul de functii diferite.
Astfel, angajatorul va stabili atributiile postului pentru fiecare dintre cele doua functii detinute de
acelasi salariat. Fiecare contract individual de munca are asadar, propria fisa de post.

In acest context, apreciem ca in speta mentionata de dvs., aceeasi persoana ocupa doua functii in
cadrul aceluiasi angajator, functii care sunt prevazute distinct in statul de functii al unitatii
respective, cu fractiune de norma.
Totodata, precizam ca potrivit prevederilor art. 119 din Codul muncii
, republicat, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare
salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.
Avand in vedere specificul organizarii muncii in situatia cumului de functii de catre aceeasi
persoana la acelasi angajator, acesta din urma are obligatia legala de a tine evidenta muncii
persoanei care lucreaza doua fractiuni de norma in cadrul aceleiasi unitati, prin intocmirea
pontajului pentru fiecare functie ocupata in parte, astfel incat sa existe o evidenta clara a
programului de munca.
Astfel, pentru fiecare functie ocupata va trebui sa existe intocmit un pontaj care sa reflecte in
mod fidel timpul de lucru, zilele in care salariatul a prestat munca si intervalul orar in care acesta
a desfasurat activitatea, avand in vedere cumulul de functii.
De asemenea, precizam ca potrivit prevederilor art. 2 din HG 250/1992
, republicata, cu modificarile ulterioare, salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de
norma (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala stabilita potrivit
art. 1, corespunzator vechimii in munca, iar alin. (2) al art. 4 din acelasi act normativ stabileste
ca pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se
va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic
respectiv, in raport cu vechimea in munca stabilita potrivit alin. (1).
Trebuie sa mentionam si faptul ca, potrivit prevederilor art. 149 din Codul muncii
, republicat, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care
a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive
obiective, concediul nu poate fi efectuat. Asadar, Codul muncii
, republicat, nu face distinctie nici in cuprinsul art.35 si nici in cuprinsul art. 149 si urm. intre
angajatorul unde se afla functia de baza si angajatorul la care salariatul isi desfasoara activitatea
prin cumul desi in situatia din speta dvs. angajatorul este unul si acelasi pentru ambele contracte
de munca.
Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor (art. 139 alin. (1) din
Codul muncii
) iar concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
Astfel, salariatul care are doua contracte de munca cu timp partial la acelasi angajator
beneficiaza de concediu de odihna pentru fiecare contract, stabilit proportional cu activitatea
prestata intr-un an calendaristic. Astfel, pentru contractul individual de munca considerat de baza
si incheiat inca din anul 2012 salariatul in cauza este indreptatit la cel putin 20 de zile lucratoare
de concediu de odihna, daca acesta nu a avut intreruperi datorate concediului fara plata sau alte
asemenea situatii (conform celor mentionate de dvs. 25 de zile), iar pentru functia ocupata prin
cumul incepand cu luna iulie acesta este indreptatit la un numar de zile de concediu de odihna,
calculat conform prevederilor legale (aproximativ 12 zile). Calculul exact al acestora trebuie
realizat tinad cont de prevederile legale aplicabile si situatia efectiva a salariatului.
Insa efectuarea concediului de odihna va avea loc in acelasi timp pentru ambele contracte.
Salariatul in cauza nu va putea sa fie pontat in concediu de odihna la un post si pontat prezent in
contractul derulat in cumul, deoarece obligatia de acordare a concediului de odihna este a
angajatorului, iar angajatorul este in speta de fata unul si acelasi.

In concluzie, salariatul va beneficia de concediu de odihna in acelasi timp pentru ambele


contracte de munca. Acest aspect apreciem ca deriva si din faptul ca, art. 3 din HG 250/1992
nu reglementeaza in mod expres modalitatea de acordare a concediului de odihna in situatia
cumulului la acelasi angajator a doua functii cu fractiune de norma, caz in care devin incidente
prevederile Codului muncii
, republicat.
In ceea ce priveste acordarea deducerii personale precizam ca, art. 56 din Codul fiscal
stabileste urmatoarele:
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare
luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de
baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la
1000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 lei si
3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin
ordin al ministrului finantelor publice.
In cazul cumulului de functii la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, salariatul trebuie sa
declare angajatorului care functie o considera ca fiind functia de baza, aceasta neputand fi
prezumata. In acest caz, apreciem ca este de analizat pentru salariatul respectiv si acordarea
deducerii luand in calcul functia pentru care salariatul primeste drepturile salariale cele mai mari,
pentru a se respecta prevederile legale invocate.

Concediul de odihna al salariatului cumulard


PortalCodulMuncii.ro, valabil la 08-Mai-2014
Tags: Codul muncii, cumulul de functii, HG 250/1992, Legea 53/2003, concediul de odihna,
Intrebare: Concediul de odihna si cumulul de functii
Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de functii face obiectul controverselor
doctrinare.
1. Salariatii cumularzi au dreptul la concediu de odihna platit corespunzator fiecaruia
dintre contractele individuale de munca in care sunt parte. (Alexandru Ticlea, Andrei
Popescu, Constantin Tufan, Marioara Tichindelean, Ovidiu Tinca, Dreptul muncii, Editura
Rosetti, Bucuresti, 2004, p. 598)
2. Salariatii cumularzi au dreptul la concediu de odihna platit numai de la angajatorul la
care au functia de baza. Angajatorul la care sunt incadrati prin cumul le va acorda numai

concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna acordate de celalalt salariat.
(Nicolae Voiculescu, Dreptul muncii. Reglementari interne si comunitare, Editura Rosetti,
Bucuresti, 2003, p. 147)
Va rog sa va exprimati opinia profesionala in cazul acordarii concediului de odihna, cazuri
posibil existente, si anume:
- salariatul cumulard are functia de baza la angajatorul A, si totodata are un CIM parttime la angajatorul B
- salariatul cumuleaza functia de baza cu cea din CIM partial la acelas angajator.
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Cumulul de functii reprezinta executarea, in paralel, a doua sa mai multe contracte
individuale de munca.
In virtutea dreptului constitutional la munca, un salariat poate cumula doua sau mai multe
contracte de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti. El se va numi salariat
cumulard.
Astfel, potrivit art. 35 din Codul muncii
, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor
contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre
acestea. Fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul
unor functii.
Cu privire la salariatii bugetari, art. 3 alin. (1) din HG 250/1992
prevede ca salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o
alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de
baza.
In noul Cod al muncii aprobat prin Legea 53/2003
, in forma sa initiala, art. 140 arata astfel:
Art. 140 (1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca
aplicabil, este prevazuta n contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea
prestata ntr-un an calendaristic.
(3) Sarbatorile legale n care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul
colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse n durata concediului de odihna anual.
(4) Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp
partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.
Prin OUG 65/2005
privind modificarea si completarea Legii 53/2003
Codul muncii
, publicata in M. Of. nr. 576 din 5 iulie 2005, alineatul (4) al articolului 140 se abroga.
Astfel, ca urmare a abrogarii art. 140 alin. (4) din Codul muncii
, republicat, concediul de odihna nu se mai acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Aceasta
insemna ca, in cazul salariatilor care cumuleaza cu fractiune de norma, concediul de odihna

acordat va fi integral atat la unitatea de baza, cat si la unitatea de cumul.


In concluzie, identificam urmatoarele situatii:
1. In cazul in care salariatul are incheiate doua CIM cu fractiune de norma, va beneficia de
concediul de odihna integral de la ambele unitati.
2. Daca salariatul efectueaza o norma intreaga la unitatea de baza si o jumatate de norma la
unitatea de cumul, concediul de odihna va fi integral datorat de ambele unitati.
3. In cazul in care salariatul detine atat functia de baza cat si fractiunea de norma la acelasi
angajator se va afla in concediu de odihna in acelasi timp pentru ambele functii. Va beneficia de
concediu de odihna integral pentru ambele functii insa indemnizatia de concediu de odihna se va
calcula in functie de zilele efectiv lucrate.
Ce inseamna in acest caz zilele efectiv lucrate?
Daca salariatul lucreaza in cumul o ora pe zi va beneficia de concediu de odihna ca si salariatul
care lucreaza cu norma intreaga.
Daca insa salariatul face cumul lucrand o or ape saptamana, in acest caz concediul de odihna se
calculeaza in functie de zilele efectiv lucrate.

Incadrare la alt angajator in perioada de


suspendare a altui CIM
Adina Popescu, valabil la 25-Apr-2014
Tags: Codul muncii, cumul de functii,
Intrebare: Va rog sa-mi spuneti daca putem anagaja o asistenta medicala, pe perioada
determinata, atata timp cat ea are contractul de munca suspendat pentru un an de zile din motive personale -la un alt angajator.
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la
acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Codul muncii
, republicat). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 54 coroborat cu prevederile art. 153 din Codul muncii
, republicat, pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata a
caror durata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

In concluzie, din analiza textelor de lege mentionate, apreciem ca salariatul care are un contract
individual de munca suspendat pentru motive personale la un angajator poate fi incadrat in
munca la alt angajator, cu respectarea eventualelor situatii de incompatibilitate prevazute de lege.

Cumulul de functii la acelasi angajator este


permis numai pentru functii diferite
PortalCodulMuncii.ro, valabil la 24-Mar-2014
Tags: Codul muncii, fisa de post, cumulul de functii,
Intrebare: Cum pot evidentia in organigrama societatii un salariat cu cumul de functii este corect sa am post pentru fiecare functie existenta in cumul?
Cumul de functii la nivelul unui contract daca functiile sunt din departamente diferite
sucursale diferite locatii diferite cum ar trebuii sa pun in evidenta aceste aspecte, respectiv
cum ar trebuii sa am organigrama de posturi .
Daca una din functii este de conducere cum stabilesc celelalte elemente din contract (preaviz, criterii de evaluare , etc , perioada de proba ).
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator sau la mai multi angajatori in
baza mai multor contracte individuale de munca.
Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi
angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator
pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Codul muncii
). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii.
Asadar, Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte
individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca
pentru care a fost angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in CIM
conform atributiilor stabilite in fisa postului.
Cu alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de
munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
In privinta cumulului de functii la acelasi angajator doctrina s-a pronuntat in sensul ca acest text
legal permite cumulul de functii diferite.

Astfel, angajatorul va stabili atributiile postului pentru fiecare dintre cele doua functii detinute de
acelasi salariat. Fiecare contract de munca va avea propria fisa de post.

Cumul de functii la acelasi angajator. Munca


suplimentara
PortalCodulMuncii.ro, valabil la 14-Mar-2014
Tags: Codul muncii, cumul, munca suplimentara,
Intrebare: In situatia in care un angajat are 2 contracte la acelasi angajator dar impreuna
cumuleaza 9 ore de munca, zilnic, cum se remunereaza ora suplimntara? Este obligatoriu
sa primeasca liber sau poate fi platit?
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Codul muncii
nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar
acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe
perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator.
Astfel, Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator sau la mai multi angajatori in
baza mai multor contracte individuale de munca.
Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul muncii
referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur
contract individual de munca.
Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii
, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe
zi si de 40 de ore pe saptamana. La art. 114 alin. (1) din Codul muncii
se prevede ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca prin exceptie,
durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe
saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni
calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Asadar, salariatii pot presta munca suplimentara in temeiul unui singur contract de munca fara a
depasi 48 de ore pe saptamana.
Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi
angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator
pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Codul muncii

). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati
pentru cumulul unor functii.
Codul muncii
nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de
munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca.
In acest sens, prevederile Codului muncii
referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur
contract individual de munca. In cazul unui cumul de functii, interdictia referitoare la cele 40 si,
respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste aplicabilitate.
Totodata, legislatia muncii nu instituie obligatia existentei unei pauze intre munca prestata in
temeiul a doua sau mai multe contracte individuale de munca.
Prin urmare, nu exista munca suplimentara deoarece fiecare contract in parte respecta durata
normala a timpului de munca inregistrata in contract.
Exemplu: sa presupunem ca salariatul are incheiate doua contracte de munca la acelasi angajator.
Un contract de munca cu norma intreaga si un contract de munca cu o ora pe zi. Ambele
contracte respecta durata inregistrata in contractul individual de munca neexistand munca
suplimentara in nici unul dintre ele chiar daca cumulat rezulta 9 ore.

Angajare ca inginer intr-un domeniu tehnic.


Necesitatea diplomei de inginer
Gabriela Chirazof, valabil la 11-Mar-2014
Tags: COR, inginer, tehnic, ocuparea unui post,
Intrebare: Pot angaja pe pozitie de inginer un absolvent de studii superioare non tehnice
(fara diploma de inginer)?
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Ocuparea functiilor/meseriilor din COR se realizeaza in baza calificarii/specializarii
detinute de candidatul la post, cu exceptia acelor ocupatii pentru care nu este necesara
calificarea. Stiintele ingineresti cuprind mai multe domenii si specializari, care dau dreptul de
ocupare a unor pozitii de specialisti in baza diplomei universitare.
Diploma de inginer da dreptul persoanei de a fi angajata pe postul de inginer, iar persoana va
putea fi angajata in raport de specializarea detinuta. Cu alte cuvinte, persoana care detine o

diploma de inginer poate ocupa o pozitie corespunzatoare studiilor superioare detinute (de
inginer conform domeniului si specializarii universitare).
Obtinerea diplomei de inginer si a titlului de inginer se realizeaza dupa promovarea unui
program de studii universitare de licenta in discipline necesare formarii abilitatilor tehnice
specifice. Astfel, ciclul studiilor de licenta se incheie prin sustinerea unui proiect de diploma si
obtinerea diplomei de inginer.
In concluzie, apreciez ca pentru ocuparea unui post de inginer specializat intr-un domeniu tehnic
persoana trebuie sa fie absolventa cu diploma de inginer in domeniul respectiv, in lipsa
indeplinirii conditiilor de studii si a detinerii diplomei de inginer persoana neputand fi incadrata
in mod legal pe o astfel de pozitie si neputand presta activitatea specifica de inginer.

Durata timpului de munca in cazul


cumulului de functii la acelasi angajator
PortalCodulMuncii.ro, valabil la 13-Ian-2014
Tags: Codul muncii, cumulul de functii, functia, durata timpului de munca,
Intrebare: Cate ore pe zi poate munci un salariat la acelasi angajator, in cazul in care are
un cumul de functii, respectiv contract individual de munca pe functia de agent de
interventie si paza si Act aditional pentru functia de dispecer.
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalCodulMuncii.ro apartin Editurii
RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea
acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Raspuns: Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la
acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Legea 53/2003
Eroare acces
Abonamentul dvs. nu permite accesul in sectiunea Legis Codul Muncii!
Pentru a putea vizualiza orice act normativ trebuie sa treceti la nivelul urmator de abonament.
- Codul muncii
, republicata). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute
incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Prin urmare, noile dispozitii introduse prin Legea 40/2011

consfintesc dreptul salariatului de a cumula mai multe functii la acelasi angajator, in baza unor
contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre
acestea.
De altfel, noua reglementare nici nu este atat de noua pe cat pare. Aceeasi solutie putea fi
aplicata si inainte de modificarea Codului muncii
prin Legea 40/2011
, chiar daca in practica inspectoratele teritoriale de munca erau reticente.
Fata de lipsa unei prevederi exprese in Codul muncii
privind posibilitatea incheierii mai multor contracte individuale de munca intre aceleasi parti si
fata de atitudinea rigida manifestata de inspectoratele teritoriale de munca, angajatorii au pus in
aplicare prevederile din contractele colective de munca in care se stabilea acordarea unui spor la
salariu pentru exercitarea mai multor functii la acelasi angajator.
Astfel, art. 41 alin. (3) lit. f) din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010
preciza ca pentru exercitarea si a unei alte functii se putea acorda un spor de pana la 50% din
salariul de baza al functiei inlocuite. Cazurile in care se putea aplica aceasta prevedere si
cuantumul sporului se stabileau prin negocieri in contractele colective de munca la nivel de
ramura, grupuri de unitati sau unitati.
In prezent nu mai exista contract colectiv de munca la nivel national.
Potrivit dispozitiilor Legii 62/2011 a dialogului social contractele colective de munca se pot
negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de activitate.
Solutia sporului pentru cumul de functii, chiar daca ar mai fi continuta in contracte colective de
munca vechi, dar inca in vigoare, ar provoca dificultati serioase in cazul in care s-ar pune
problema concedierii salariatului in cauza (cum s-ar face, de pilda, desfiintarea doar a uneia
dintre cele doua functii?) si ar veni in contradictie si cu noile dispozitii ale art. 16 din Codul
muncii
care stabilesc ca forma scrisa a contractului individual de munca este prevazuta ad validitatem
(adica, un astfel de contract de munca, cu cumul, ar trebui sa fixeze exact timpul de munca si
salariul pentru fiecare dintre cele doua functii separat, precum si celelalte elemente la care face
referire art. 17 din Codul muncii
).
In concluzie, in conformitate cu noile reglementari, in cazul cumulului de functii, angajatorul va
incheia cate un contract de munca pentru fiecare functie ce urmeaza a fi detinuta de salariat.
Pentru fiecare dintre contractele individuale de munca incheiate cu acelasi angajator, salariatul va
beneficia de salariul corespunzator functiei detinute.
Codul muncii
nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar
acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe
perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator.
Astfel, Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte
individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca
pentru care a fost angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in
respectivul CIM si ale carei atributii sunt stabilite in fisa postului. De aceea, consideram ca un
cumul de functii la acelasi angajator se poate realiza numai pentru functii diferite nu si pentru
aceeasi functie.

Referitor la obiectul contractelor incheiate cu acelasi autor profesorul Alexandru Ticlea in Tratat
de dreptul muncii editia 2011 (pg. 431) arata ca cel de-al doilea contract trebuie sa se refere la o
alta munca, la o alta activitate, nu la aceeasi care formeaza obiectul primului contract. In caz
contrar vor fi eludate dispozitiile imperative ale Codului muncii
care limiteaza durata timpului de munca: normal (art. 112), maxima (art. 114) sau partial (art.
103). Intre angajator si salariat nu se poate incheia un alt contract individual pentru aceeasi
functie/ocupatie pentru a se eluda prevederile legale referitoare la timpul de munca si timpul de
odihna.
Asadar, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca si cate o fisa
de post aferenta fiecarui contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare
dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului
individual de munca (art. 159 alin. (1) din Codul muncii
). Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la
un salariu exprimat in bani , care se plateste cel putin o data pe luna, la data stabilita in
contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul
intern, dupa caz.
Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul muncii
referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur
contract individual de munca. Insa, in situatia in care, cumulul de functii are loc la acelasi
angajator, durata normala a timpului de lucru pentru toate functiile cumulate nu ar trebui sa
depaseasca 40 de ore pe saptamana. Daca un salariat incheie cu acelasi angajator doua contracte
individuale de munca, astfel incat, cumuland cele doua functii s-ar ajunge la depasirea duratei
maxime a timpului de lucru, ar putea fi angajata raspunderea angajatorului pentru nerespectarea
dispozitiilor legale referitoare la timpul de lucru.
Prin urmare, daca salariatul are incheiat un contract de munca cu norma intreaga pentru functia
de agent de interventie si paza mai puteti incheia un contract individual de munca pe durata
nedeterminata sau determinata pentru functia de dispecer, cu timp partial de o ora pe zi, pentru a
nu fi incalcate dispozitiile art. 112 alin. (1) si ale art. 115 alin. (2) din Codul muncii
republicat.