n procesul de formare a statelor medievale romneti, un rol important l-au avut formaiunile prestatale sau autonomiile locale.

Acestea au avut la baz obtile steti, avnd un caracter teritorial (ri, codri, cmpuri, ocoale). n cazul Moldovei, sunt menionate astfel de autonomii locale n izvoarele vremii (secolele IX-XIII) cu denumiri diferite: Codrii Cosminului, ara Sipeniului, Codrii Herei, Cmpul lui Drago. Acestea atest nceputurile organizrii politice a romnilor, faza ce a pregtit ntemeierea statului Moldova. Acest fapt ncepe cu voievodul maramurean Drago, trimis de regele maghiar s formeze n nord-vestul Moldovei o marca de aprare mpotriva ttarilor, cu capitala la Baia (1353). Astfel apare nucleul viitorului stat moldovean, considerat Moldova Mic, ce era vasal regelui Ungariei. n 1359 are loc desclecatul lui Bogdan, alt voievod maramurean, care trece Carpaii i i alung pe urmaii lui Drago. Tot el obine independena statului moldovean n urma nfruntrilor cu regele maghiar Ludovic cel Mare (1365). Aadar, sub urmaii lui Bogdan are loc consolidarea instituional i teritorial a statului medieval Moldova. n concluzie, se poate spune c autonomiile locale romneti, prin unificarea lor, au constituit baza statelor medievale de mai trziu.