Cu privire la aprobarea Metodologiei normarii consumurilor tehnologice si pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale

Republicii Moldova Hotarirea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica Nr. 24 din 28 iulie 2000 (Monitorul Oficial, 10 august 2000, nr.98-101, p. III, art. 290) Consiliul de administratie al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica hotaraste: Se aproba Metodologia normarii consumurilor tehnologice si pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale Republicii Moldova (se anexeaza). DIRECTOR GENERAL AL AGENTIEI NATIONALE PENTRU REGLEMENTARE IN ENERGETICA DIRECTOR Anexa la Hotarirea Consiliului de administratie ANRE nr. 24 din 28 iulie 2000 METODOLOGIA normarii consumurilor tehnologice si pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale Republicii Moldova I. GENERALITATI Normarea pierderilor tehnice si consumurilor tehnologice reprezinta una din caile principale de diminuare si reglementare a lor. La stabilirea normelor de pierderi se vor lua in consideratie numai acele pierderi, care direct depind de mijloacele tehnice cu ajutorul carora se realizeaza transportul gazelor. Pierderile accidentale se exclud deoarece, una din sarcinile de baza si obligatorie a intreprinderilor de exploatare este de a asigura functionarea normala si in deplina siguranta a sistemului de transport. Prezenta metodologie are drept scop normarea consumurilor tehnologice si a pierderilor tehnice in sistemul de transport al gazelor naturale al Republicii Moldova. Metodologia stabileste ordinea normarii si calcularii: 1. Consumurilor tehnologice si pierderilor tehnice de gaze la statiile de compresie si cele de predare; 2. Consumurilor tehnologice si pierderilor tehnice in conductele magistrale. Compartimentul consumurilor tehnologice stabileste: 1.1. Consumul de gaze pentru necesitatile tehnologice in statiile de compresie (SC) echipate cu turbocompresoare; 1.2. Consumul de gaze la centralele termice ale statiilor de compresie si predare, precum si la instalatiile pentru preincalzirea gazelor, consumul real al carora se va determina cu ajutorul aparatelor de evidenta (contoarelor); 1.3. Consumul de gaze pentru laboratoarele de chimie. La determinarea consumului de gaze pentru statiile de compresie echipate cu turbocompresoare se vor lua in consideratie urmatoarele articole de consum: 1.1.1. Consumul de gaze utilizat drept combustibil de catre turbocompresoare; 1.1.2. Consumul de gaze necesar pentru purjarea conturului turbocompresoarelor inainte de incarcarea lor; 1.1.3. Consumul de gaze din sistemul de etansare "gaze-ulei" al turbocompresoarelor; 1.1.4. Pierderile de gaze rezultate la demararea si oprirea turbocompresoarelor; 1.1.5. Pierderile de gaze rezultate la purjarea conductelor si comunicatiilor aferente statiilor de compresie, la oprirea planificata a lor; 1.1.6. Pierderile de gaze rezultate la purjarea separatoarelor de praf si condensat, filtrelor si altor utilaje aferente statiilor de compresie si predare; 1.1.7. Pierderi de gaze la includerea in functiune a robinetelor pneumatice; 1.1.8. Pierderi de gaze la alimentarea instalatiilor pentru depozitarea metanolului. Consumurile tehnologice si pierderile tehnice din conductele magistrale includ: 2.1. Consumurile de gaze necesare pentru purjarea si curatarea periodica a conductelor traseului magistral de transport; 2.2. Consumuri de gaze la alimentarea instalatiilor de metanol; 2.3. Consumuri de gaze la lichidarea depunerilor de criohidrati din conducte, revizii, reparari de profilaxie, inlocuirea armaturilor uzate

Anatol Saracuta Veaceslav Chilat

etc.; 2.4. Pierderi la exploatare. Pierderile la exploatare apar in rezultatul: 2.4.1. Scurgerilor eventuale de gaze prin macrofisuri si perforari (atit pe traseul de transport, cit si pe comunicatiile statiilor de compresie si predare ) - care pot fi usor depistate vizual; 2.4.2. Scurgerilor eventuale de gaze prin microfisurile si perforarile conductelor sistemului de transport - care pot fi depistate doar prin detectare; 2.4.3. Deetanserii imbinarilor prin flansa sau filet al echipamentului aferent retelelor si instalatiilor pentru transportul gazelor (robinete, separatoare, filtre etc.); 2.4.4. Deetanserii zavoarelor robinetelor de purjare; 2.4.5. Deetanserii presgarniturii si altor etanseri; 2.4.6. Deetansarii conductelor de impuls ale aparatelor de masura si control precum si sistemelor de automatizare; 2.4.7. Deetansarii presgarniturii tijelor de manevra ale robinetelor si vanelor subterane de retea. Prezenta metodologie nu stabileste ordinea de normare a consumurilor de gaze pentru: Executarea si repararea capitala a conductelor magistrale si ramificatiilor aferente lor; Punerea in functiune si ajustarea utilajului aferent statiilor de compresie si predare; Necesitatile caselor operatorilor statiilor de predare si ale patrulorilor; Pierderile accidentale. Aceste consumuri si pierderi se vor pune in evidenta separat si pentru ele se vor stabili, dupa caz, limite corespunzatoare. II. NORMAREA CONSUMULUI TEHNOLOGIC DE GAZE PENTRU STATIILE DE COMPRESIE (SC) ECHIPATE CU TURBOCOMPRESOARE La baza normarii consumului de combustibil necesar pentru transportul gazelor stau normele individuale. Individuale sint acele consumuri de combustibil gazos necesare pentru efectuarea unitatii de lucru de comprimare. Normele individuale se stabilesc pentru turbocompresoare de acelasi tip exploatate in anumite conditii etalon. Devierile de la conditiile etalon de exploatare se vor corecta prin aplicarea coeficientilor de corectie de exploatare, stabiliti pentru fiecare tip de turbocompresoare. Cantitatile de gaze utilizate pentru necesitatile tehnologice ale statiilor de compresie se vor determina conform indicilor contoarelor sau prin calcul analitic. 2.1. Normarea consumului de combustibil gazos necesar statiilor de compresie (SC) Prin norma de consum se intelege cantitatea maxima admisibila de combustibil consumata pentru antrenarea turbocompresoarelor la comprimarea volumelor de gaze planificate pentru a fi transportate. Transportul gazelor naturale prin conducte magistrale prevede doua procese tehnologice principale: - comprimarea gazelor la statiile de compresie (care are ca scop majorarea presiunii); - deplasarea in baza energiei (presiunii) create de statia de compresie a masei de gaze prin conductele de transport. Pentru estimarea volumului productiei realizate la comprimarea gazelor se utilizeaza indicele energetic - lucrul de comprimare a fluxului de gaze (W, kWh) care se determina cu formula: (1) in care: Q - volumul de gaze pompate (la presiunea 760 mm Hg si temperatura 20 grade C), mii m3; w - lucrul specific de comprimare a fluxului de gaze, kWh/mii m3; 0,2215 - indice numeric care ia in evidenta unitatile de masura, kWh/mii m3 grade K; Zm - valoare medie a coeficientului de compresibilitate a gazelor; Tm - temperatura medie a gazelor in procesul de comprimare, grade K; P1 - presiunea initiala a gazelor, kgf/cm2; P2 - presiunea finala a gazelor, kgf/cm2; Pm - presiunea medie a gazelor in procesul de comprimare, kgf/cm2. (2) Dupa valoarea medie a presiunii de comprimare Pm, temperaturii Tm si continutul volumetric de metan din gazele comprimate, folosind nomograma din fig. 1, se determina valoarea medie a coeficientului de compresibilitate Zm. Fig.1. Coeficientul de compresibilitate Z al gazelor naturale, functie de presiune Ppr si temperatura Tpr pseudoreduse. Consumul normat de gaze pentru perioada respectiva de documentare se va determina cu relatia:

W = Q w = (0.2215 Zm Tm lg

P2 Q) P1

Pm =

P1 + P 2 2

Bgc = bgc W in care: bgc - este norma individuala de consum a combustibilului, m3/kWh;

(3)

2.2. Norme individuale de consum Pentru statiile de compresoare echipate cu turbocompresoare, normele individuale de consum se calculeaza cu formula (in m3/kWV): bgc = b'gc Kc Ki (4)

in care: b'gc - norma individuala initiala de consum al combustibilului pentru tipul respectiv de turbocompresor, m3/kWh; Kc - coeficient de corectie care pune in evidenta conditiile reale de exploatare; Ki - coeficientul mediu (a perioadei de documentare sau anual) de incarcare al turbocompresoarelor sau statiei de compresie. Valorile acestor norme (b'gc) pentru tipurile respective de turbocompresoare instalate in halele statiilor de compresie din Drochia si Tiraspol sint inscrise in Tab.1. Tabelul 1. Normele individuale initiale ale consumului de combustibil (b'gc ) Tipul turbocompresorului instalat la statia de compresie SC Drochia, --6,3 SC Tiraspol, -16 Coeficientul de corectie Kc se determina prin produsul coeficientilor adimensionali: Kc = Ka Kdf Ku Kiii (5)

b'gc, m3/kWh 0,682 0,597

in care: Ka - coeficient ce pune in evidenta influenta conditiilor atmosferice asupra incarcarii normative a turbocompresoarelor, se adopta in dependenta de temperatura aerului exterior conform Tab. 2. Tabelul 2. Valoarea coeficientului Ka pentru torbocompresoarele Tipul +30 +25 +20 +15 +10 compresorul ui --6,3 1,052 1,047 1,042 1,037 1,032 -16 1,093 1,074 1,057 1,042 1,027 instalate in halele statiilor de compresie din Drochia si Tiraspol +5 0 -5 -10 -15 -20 -25 1,027 1,014 1,022 1,001 1,003 1,017 0,992 1,003 1,012 0,990 1,003 1,007 0,988 1,002 0,986 0,998 0,983

Nota: La numitor sint indicate valorile coeficientului Ka la functionarea sistemei de protectie contra inghetarii. Kdf- coeficient care ia in consideratie durata de functiune a turbocompresoarelor de la inceputul exploatarii lor, Tab. 3. Tabelul 3. Valoarea coeficientului Kdf pentru turbocompresoarele instalate la statiile de compresie din Tiraspol si Drochia Tipul turbocompresorului Durata functionarii de la inceputul exploatarii, mii ore Pina la 25 De la 25 pina la 50 Mai mult de 50 --6,3 1,0 1,01 1,02 -16 1,0 1,01 1,03 Ku - coeficient care ia in considerare existenta in halele de compresoare a cazanelor utilizatoare;

Ku 1 + 0.025

nu n

(6

nu in care: n - ponderea turbocompresoarelor echipate cu cazane utilizatoare;

nu - numarul turbocompresoarelor exploatate in perioada de documentare, unitati; n - numarul total de turbocompresoare care functioneaza in hala, unitati; Ku- coeficient care ia in considerare functionarea urbocompresoarelor cu comprimare in trei trepte, se adopta pentru

turbocompresoarele care functioneaza dupa astfel de scheme Ku1,05, pentru celelalte cazuri Ku=1,0 Tinind cont de conditiile reale de exploatare a statiilor de compresieindicate in Tab. 4, relatia (3) pentru calculul consumului normativ de combustibil capata urmatorul aspect: - pentru statia de compresie din Tiraspol Bgc = 3,368 Q Ka Kdf Ki (7) - pentru statia de compresie din Drochia Bgc = 5,126 Q Ka Kdf Ki (8) Relatiile (7) si (8) sint valabile numai pentru conditiile de exploatare indicate in Tab. 4, in caz contrar normarea consumului de combustibil la statiile de compresie se va calcula cu formula (3). Calculele consumului normativ si real de gaze utilizate drept combustibil la statiile de compresie se va efectua lunar sau trimestrial. Tabelul 4. Indicii de exploatare la statiile de compresie Drochia, Tiraspol, Vulcanesti si Soldanesti Presiunea Temperatu Presiun Temperaturapseudore Presiunea medie de ra critica ea dusa de comprimare pseudoredu comprima Tcr, grade critica Tpr=Tm/TPcr sa de re Pm, K Pcr comprimar kgf/cm2 kgf/cm2 e Ppr=Pm/Pc r 48 191,5 45,8 1,53 1,05 68,5 46 46 191,5 191,5 191,5 45,8 45,8 45,8 1,58 1,33 1,33 1,5 1,004 1,004

Statia de compres oare

Presiunea initiala de comprima re P1, kgf/cm2 41 61 36 36

Presiunea finala de comprima re P2, kgf/cm2 55 76 56 59

SC Drochia SC Tiraspol SC Vulcanes ti SC Soldanes ti

Temperatu ra medie absuluta a gazelor la comprima re Tm, grade K 297,13 303,13 254,6 254,6

Valoarea medie a coeficientulu i de comresobilita te, Zm 0,905 0,88 0,85 0,85

Nota: Datele indicate in tabel au fost prezentate de catre intreprinderile de exploatare a conductelor magistrale Moldovatransgaz si Tiraspoltransgaz. 2.3. Normarea consumului de gaze naturale pentru necesitatile tehnologice si pierderile tehnice din halele de compresoare La etapa normarii consumurilor de gaze pentru necesitatile tehnologice si pierderile tehnice din halele de compresoare se va utiliza formula: Bnt = b'nt Nn m t Kp (9)

in care: Bnt - consumul de gaze pentru necesitatile tehnologice si pierderile tehnice a statiilor de compresie, m3; b'nt - norma individuala initiala de consum pentru necesitati tehnologice si pierderi tehnice, m3/kW h; Nn - puterea nominala a turbocompresoarelor, kW; m - numarul de turbocompresoare instalate in hala de compresoare, unitati; t - durata perioadei de functionare a turbocompresoarelor, h; Kp - coeficient care pune in evidenta presiunea gazelor din conducte. Pentru conducte proiectate la presiunea de 5,6MPa, Kp = 1, iar pentru cele de 7,6MPa, Kp = 1,36. Pentru calcularea mai exacta a acestor consumuri, la alcatuirea bilantului pentru perioada respectiva de documentare, in relatia (9) in loc de b'nt, poate fi utilizata norma individuala pentru aceste necesitati bnt, care se determina prin insumarea normelor individuale initiale la: demararea si oprirea turbocompresoarelor b'do; exploatarea si deservirea tehnica a aparatelor tehnologice aferente statiilor de compresie b'dt; pierderile tehnice b'pt, valoarea carora este indicata in Tab. 5, cu corectarea lor prin aplicarea coeficientilor de corectie, care iau in consideratie tolerantele conditiilor de exploatare fata de cele de calcul: bnt = Kp (b'do K2df + b'dt K3df + bpt K4df) (10)

in care: K2df, K3df, K4df - coeficientii, care iau in considerare durata de functiune a turbocompresoarelor. Coeficientul K2df pune in evidenta durata de functionare a statiei de compresie asupra intensitatii proceselor de demarare si oprire a turbocompresoarelor. Conform datelor statistice pentru o durata de functionare 0-12 mii h coeficientul K2df=1,5, pentru diapazonul duratei 12-25 mii h,

K2df=1,2 iar pentru durate de functionare mai mari de 25 mii h K2df=1,0. Coeficientul K3df pune in evidenta influenta duratei de functionare a halei de compresoare asupra periodicitatii si duratei purjarii separatoarelor de impuritati mecanice. Pentru durata de functionare a statiei pina la 12 mii h, K3df = 1,2 iar pentru durate de functionare mai mare de 12 mii h, K3df = 1,0. In cazul cind formarile de condensat depasesc 1 g/m3 se admite majorarea valorii acestor coeficienti cu 50%. Coeficientul K4df pune in evidenta majorarea pierderilor tehnice de gaze ca rezultat al agravarii starii tehnice a armaturilor de inchidere. Pentru durata de functionare 0-25 mii h, K4df = 1,0, pentru diapazonul de functionare 25-50 mii h, K4df = 1,1 iar pentru durata de functionare mai mare de 50 mii h, K4df = 1,2. Valorile normelor individuale initiale pentru necesitatile tehnologice si pierderi tehnice ale statiilor de compresie sint indicate in Tab. 5. Tabelul 5. Normele individuale initiale de consum pentru necesitati tehnologice si pierderi tehnice in halele de compresoare Tipul compresorului --6.3 -16 -4000-2 b'nt m3/kWh 0.0172 0.0089 0,0312 kg.cc/kWh 0.0197 0.0101 0,0356 b'do,m3/kWh 0.0003 0.0002 0,0014 b'dt,m3/kWh 0.0037 0.0030 0,0069 b'pt,m3/kWh 0.0127 0.0052 0,0219

Normele individuale initiale pot fi determinate in cazul cind sint cunoscute consumurile tehnologice respective si analitic cu formulele:

Bdo Ne m t Bdt b ' dt = Ne m t Bpt b ' pt = Ne m t b ' do =

(11) (12) (13)

in care: Bdo - necesarul de gaze pentru demararea, oprirea si schimbarea regimului de functiune a turbocompresoarelor, in m3; Bdt - consumul tehnologic de gaze pentru exploatarea si deservirea tehnica a echipamentelor si aparatelor aferente statiei de compresie, in m3; Bpt - pierderi (scurgeri) de gaze pe comunicatiile aferente halei de compresoare, in m3; n - numarul de opriri a turbocompresoarelor intr-o unitate de timp a perioadei de documentare; t - durata perioadei de documentare, zile; m - numarul de turbocompresoare instalate in halele statiei de compresie, unitati. Consumul de gaze (Bdo) pentru demararea, oprirea si schimbarea regimului de functionare a turbocompresoarelor se determina cu formula Bdo = [(Btex + Bpur + Bev + Bim) n + Bpr] t m (14) in care: Btex - consumului de gaze necesar pentru functionarea turboexpansorului in regim de mers in gol (conform instructiunilor tehnice), m3; Bpur - consumul de gaze necesar pentru purjarea comunicatiilor (conturului) turbocompresoarelor la demararea lor, m3; Bev - debitul de gaze evacuat din comunicatiile (conturul) turbocompresoarelor la oprirea lor, m3; Bim - consumul de gaze pentru impulsare la demararea si oprirea tarbocompresoarelor, m3; Bpr - consumul de gaze pentru impulsare la dirijarea si actiunea fortata a robinetelor si echipamentelor pneumatice la schimbarea regimurilor de functiune a turbocompresoarelor, in m3. Normele volumelor de consum pe articole respective la exploatarea compresoarelor de la statiile de compresie din Republica Moldova sint indicate in Tab. 6. Tabelul 6. Normele de consum pe articole, in unitati volumetrice ale gazelor la exploatarea compresoarelor Parametrii A--6.3B TH-16 CT-4000-2 Consumul de gaze necesar pentru functionarea 500 9000 0 turboexpansorului, m3 Volumul geometric al conturului turbocompresorului, 14 32,5 12,1 m3 Consumul de gaze necesar pentru purjarea 40 100 40

conturului turbocompresorului la demarare, m3 Volumul gazelor evacuate din conturul turbocompresorului la oprirea lui, m3

700

1800

600

Consumul gaze naturale Bpr necesar pentru dirijarea si actiunea fortata a robinetelor si schimbarea regimurilor de functiune a turbocompresoarelor se va determina cu formula:

echipamentelor

pneumatice

la

i =1 (15) in care: qi - volumul de gaze evacuat in atmosfera din strangulari, pneumoregulatoare, in m3/h (vezi Tab.7); ni - numarul de regulatoare de tip respectiv in functiune, unit.; k - numarul de tipuri de aparate; ti - durata functionarii regulatoarelor de tip - i pe zi (lunar, anual), in h.

Bpr = qi ti ni

Tipul regulatorului 04 RD (RD-4,RD-6,RD-8 RD-16,RD-25,RD-30, RD-40)

Tabelul 7. Consumul de gaze a pneumoregulatoarelor Indicii Consumul de gaze, m3/h Pint.>1,2 Mpa 0,5 Pies.>0,6 Mpa Presiunea de functiune 0,5-0,6 a gazelor 0,11-0,12 MPA

Remarca Regulator cu actiune indicata Regulator cu actiune indirecta

Consumul de gaze la exploatarea si deservirea tehnica a instalatiilor si aparatelor statiilor de compresie se va determina cu relatia: Bdt = Bpur + Bd.teh (16) Consumul de gaze necesar pentru purjarea Bpur aparatelor si echipamentului aferent statiei de compresie se va determina pe caleanalitica cu formula:

Bpur = Kd d Pm
m3n min kgf / cm 2

1 Z

1 t n 24

(17)

Kd = 0.98

in care: - coeficientul de debit pentru un orificiu cu diametrul de 1 cm; d - diametrul orificiului prin intermediul caruia se efectueaza purjarea, cm; Pm - presiunea medie a gazelor la purjare, kgf/cm2; Z - coeficientul de compresibilitate; t - durata purjarii, minute; n - numarul de purjari, unitati. Bd.teh = Pm Vap (18) in care: Vap - volumul geometric al filtrelor, separatoarelor de impuritati mecanice, comunicatiilor de la statiile de compresie etc, in m3; Tinind cont de conditiile reale de exploatare precum si caracteristicile tehnice ale turbocompresoarelor instalate in halele statiilor de compresie din Drochia si Tiraspol relatia (9) de calcul se simplifica si capata forma: - pentru statia de compresie din Tiraspol; Bnt = 1149 t - pentru statia de compresie din Drochia; Bnt = 305,5 t (20) (19)

2.4. Consumul de gaze la producerea energiei termice necesare statiilor de compresie Consumul de gaze pentru centrale termice proprii se va determina in baza indicilor contoarelor, iar in lipsa lor - in baza planurilor de consum a energiei termice pentru toate necesitatile tehnologice care se calculeaza in baza normelor in vigoare si duratei perioadei de incalzire Tab.9 cu evidenta randamentului generatoarelor de caldura instalate.

III. NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE PENTRU NECESITATILE TEHNOLOGICE ALE STATIILOR DE PREDARE (SP). Consumul tehnologic de gaze la statiile de predare se vor determina cu formula: Bnt = Bex + Bpr + Bod + Brev. + Bap + Bi (21)

in care: Bex - consumul de gaze necesar pentru exploatarea si deservirea tehnica a separatoarelor de impuritati mecanice si altor instalatii ale statiilor de predare, m3; Bpr - consumul de gaze necesar pentru purjarea tronsoanelor de retea la eliberarea lor de condensat, apa sau impuritati mecanice, m3; Bod - consumul de gaze necesar la alimentare instalatiilor de odorizare, m3; Brev - consumul de gaze la revizuirea si schimbarea diafragmelor punctelor de evidenta a consumului de gaze, m3; Bap - consumul de gaze necesar la exploatarea aparatelor de masura si control, elementelor sistemului de automatizare, m3; Bi - consumul de gaze pentru incalzirea gazelor furnizate si incaperilor statiilor de predare, m3. Bex = Bpr + Bd.teh (22)

in care: Bpr - consumul de gaze necesar la purjarea separatoarelor de impuritati mecanice si condensat, m3; Bd.teh - consumul de gaze necesar pentru deservirea tehnici a separatoarelor de impuritati mecanice, m3. Bpr = B'pr nsep tdoc (23)

in care: B'pr - norma individuala de consum pentru o purjare a separatoarelor de impuritati mecanice, m3; tdoc - perioada de documentare, zile; nsep - numarul de separatoare de impuritati mecanice, acumulatoare de condensat instalate, unitati. B'pr = b'1pr Kp Kt Ke + b'2pr Kfg Ku (24)

in care: b'1pr si b'2pr - normele individuale initiale de consum la purjarea separatoarelor de impuritati si condensat si la degazarea condensatului si apei, m3 (Tab. 8). Tabelul 8. Normele individuale initiale de consum pentru purjarea unui separator de impuritati sau acumulator de condensate 25 50 23,7 58,7 98,8 58,7

Diametrul orificiului de purjare, mm b'1pr, m3 b'2pr, m3

75 247 58,7

Kp - coeficient care pune in evidenta devierea presiunii medii reale Pm a gazelor din separatorul de impuritati, de la cea nominala.

(25) Pnom - presiunea nominala a gazelor conform proiectului, kgf/cm2; Zm - coeficient de compresibilitate (se determina dupa fig.1); Kt - coeficient care pune in evidenta devierea temperaturii medii reale a gazelor din aparat Tm de cea nominala si se determina cu formula: (26) Ke - coeficient care pune in evidenta devierea duratei medii reale tm de inchidere a vanelor sau robinetelor de purjare de cea nominala t' si se determina cu formula: (27) Kgf - coeficient care pune in evidenta influenta parametrilor de purjare asupra factorului de gazificare.

Kp = 0.9

Pm Zm Pnom

Kt =

293 Tm

Ke =

tm t ' , t' = 10s

Kgf =

0.0164 Pm Zm Pnom Vc Vco

(28)

Ku - coeficient care pune in evidenta volumul condensatului evacuat.

Ku =

(29)

in care: Vc - volumul condensatului evacuat la purjare, in m3; Vco=1m3. Bdt = nsep Pm Vsep (30)

in care: Pm - presiunea medie a gazelor din separatoarele si acumulatoarele de condensat kgf/cm2; Vsep - volumul geometric al separatoarelor de impuritati mecanice sau acumulatoarelor de condensat, m3. Bpr = A F Pm tpr (31)

unde: A = 296 - coeficient de purjare, m cm2 / kgf s; F - suprafata transversala a conductelor prin intermediul carora se realizeaza purjarea, in m3; Pm - presiunea medie a gazelor din conducta in punctul de purjare in regim critic de curgere, in kgf/cm2; tpr - durata purjarii, s. Bodor = 71,8 Godor (32) unde: 71,8 - norma individuala initiala de consum la turnarea unei tone de odorant, m3; Godor - cantitatea de odorant turnat, g. La calcularea volumelor de gaze Brev consumate pentru efectuarea reviziei sau schimbarii diafragmelor la punctele de evidenta a consumului de gaze, se cere de a lua in considerare urmatoarele articole de consum: a) volumul de gaze, evacuat din tronsonul de retea de la robinetul de la intrarea in linia de evidenta pina la robinetul de iesire din ea, care se va determina cu formula (53) a prezentei metodici; b) volumul de gaze consumat pentru evacuarea aerului din tronsonul de conducta, de la robinetul de intrare in linia de evidenta, pina la robinetul de iesire din ea, care poate fi adoptat egal cu volumul geometric dublat al acestui tronson (in m3) s-au determinat cu formula (57) aprezentei metodici; c) volumul de gaze furnizat consumatorilor - in cazul cind furnizarea gazelor se realizeaza fara evidenta lui prin ocolirea punctului de evidenta (daca la SP este prevazuta o singura linie de evidenta) si care se va determina in baza datelor statistice ale consumului de gaze pe o perioada de furnizare (spre exemplu, pentru 5-7 zile) prin punctul de evidenta in ore diurne analogice sau dupa indicatiile aparatelor de evidenta ale consumatorilor. Consumul de gaze Bex.ap, necesar pentru functionarea elementelor de comanda a aparatelor de masura si control, traductoarelor sistemelor de automatizare si telemetrie, se va determina dupa datele indicate in pasapoartele tehnice, iar in lipsa lor, dupa rezultatele masurarilor experimentale. Consumul total de gaze pentru functionarea tuturor aparatelor de comanda se va determina cu formula: Bex.ap = qap n t (33)

unde: qap - consumul specific de gaze din pasaportul tehnic la aparatului respectiv, m3/h; n - numarul aparatelor in functiune pe parcursul trimestrului sau anului unitati; t - durata medie de functionare a aparatelor pe parcursul trimestrului sau anului, ore. Consumul de gaze pentru incalzirea incaperilor statiilor de predare se va determina dupa indicatiile aparatelor de evidenta. In cazul cind acestea lipsesc consumul de gaze se va determina in baza calculelor detaliate a pierderilor de caldura conform SNIP 2.04.05-91. Pentru estimarea acestor consumuri poate fi utilizata formula:

B=

G 10.6 Qi n

(34)

unde: G - necesarul de caldura planificat pentru incalzirea incaperilor statiilor de predare, Gcal. Qi - puterea calorica inferioara a gazelor, kcal/m3; n - randamentul instalatiei de incalzire. G = g tg (35)

unde: g - puterea termica nominala orara a generatorului de caldura instalat, in Gcal/h (se stabileste dupa pasaport); tg - durata functionarii generatorului in h (se adopta dupa durata perioadei de incalzire in conformitate cu Tab.9). Consumul de gaze Big pentru incalzirea lui in schimbatoare de caldura, inainte de reducerea presiunii, se va determina dupa indicatiile aparatelor de evidenta (contoare). In cazul lipsei contoarelor, consumul de gaze pentru aceste necesitati se va calcula cu formula

Big =

Vg p cp t Qi n

(36)

in care: Vg -volumul gazelor incalzite, m3/h; p - densitatea gazelor, kg/m3; cp - caldura specifica la presiune constanta, c = 2,5kJ/kg grad; t - diferenta de temperaturi a gazelor in schimbatorul de caldura, grade C; Qi - puterea calorica inferioara a gazelor, kJ/m3; n - randamentul instalatiei de incalzire. Tabelul 9. Datele climatologice de baza pentru calculul necesarului de caldura la incalzire si ventilare. Durata perioadei de Temperatura aerului exterior, grade C incalzire, zile de calcul pentru Medie pe perioada incalzire, tc.v incalzire, tm, 166 -16 +0,6 172 -18 +0,2 164 -16 +0,8

Localitatea Chisinau Balti Comrat

de

IV. CONSUMUL DE GAZE PENTRU NECESITATILE TEHNOLOGICE SI PIERDERILE TEHNICE ALE TRASEELOR MAGISTRALE DE TRANSPORT AL GAZELOR NATURALE. Consumul de gaze pentru necesitatile tehnologice ale traseelor magistrale Brm de transport se va determina cu formula: Brm = Bc + Bpr + Bal + Brep (37)

in care: Bc - consumul de gaze necesar pentru curatarea periodica a conductelor magistrale, m3; Bpr - consumul de gaze necesar pentru purjarea conductelor magistrale, m3; Bal - consumul de gaze la alimentarea instalatiilor de metanol, m3; Brep - consumul de gaze la evacuarea din unele tronsoane de retea, comunicatii si aparate la lichidarea sacilor de criohidrati, la lucrari de profilaxie si reparare, revizii, schimbarea armaturilor, m3. Bc = bc nc (38)

unde: bc - norma individuala de consum pentru o curatare a conductei la parametrii reali de curatare, m3; nc - numarul de curatari ale conductelor magistrale. bc = b'c (0,9 Kp Kt Kl + 0,1) + b'c1 Kfg Vcon (39)

in care: b'c - norma individuala de consum la evacuarea gazelor din camerele de receptie, demarare a pistonului si tronsonului de conducta dupa oprirea statiei de compresie si deschiderea liniei de purjare (Tab. 10); b'c1 - norma individuala de consum la degazarea condensatului si apei evacuate la curatare (Tab. 10). Tabelul 10. Normele individuale de consum ale gazelor la curatarea conductelor magistrale Diametrul interior al conductei de gaze, mm 700 800 1000 b'c, mii m3 26,73 34,87 54,67 b'c1, mii m3 5,87 5,87 5,87

1200 78,87 5,87

Kp =

0.9 Pm 55 Zm

(40)

in care: Pm - presiunea medie a gazelor pe tronsonul de retea la intrarea in statia de compresie in momentul de apropiere a pistonului, kgf/cm2; Kt - coeficient care pune in evidenta devierea temperaturii reale a gazelor la intrarea in statia de compresie de la cea nominala.

Kt =

293 Tm

(41)

Kl - coeficient care pune in evidenta schimbarea distantei reale (E) de la punctul de aflare a pistonului de la camera de receptie in momentul opririi statiei de compresie sau scoaterii ei in circuit, fata de cea necesara (Eo) conform instructiunilor.

Kl =

E Eo

(42)

unde: Eo - distanta nominala. Kfg - coeficient care pune in evidenta influenta parametrilor de purjare asupra factorului de gazificare.

Kgf =

0.0164 Pm Zm Po Po = 1,033 kdf/cm2

(43)

Vcon - volumul de condensat evacuat din conducta, m3. Bpr = bpr L (44)

in care: L - extensia retelelor exploatate, in km; bpr - norma individuala de consum la purjarea 1 km de retea exploatate, m3/km: bpr = b'pr Kpr Kz Kt b'pr - norma initiala individuala de consum pentru purjarea 1 km de retea (Tab. 11). Tabelul 11. Norma initiala individuala de consum al gazelor pentru purjarea tronsoanelor de retea Diametrul interior al conductei de gaze, mm 500 700 800 1000 b'pr, mii m3/km 2,22 4,42 5,76 9,04 (45)

1200 13,04

Kpr - coeficient care pune in evidenta reducerea reala a presiunii la purjare.

Kpr =
P - presiunii gazelor dupa reducere, kgf/cm2.

P Po 0.9 Zm

(46)

Kz =

(47)

Consumul de gaze la alimentarea instalatiilor de metanol se va determina cu relatia: Bal = bal n n - numarul de alimentari; bal - norma individuala de consum la alimentarea instalatiilor de metanol. bal = b'al Kp Kt (48)

(49)

b'al - norma initiala individuala la turnarea unei tone de metanol, se adopta 71,8 m3; Kp si Kt - coeficienti care pun in evidenta devierea presiunii si temperaturii reale de la cele nominale, corespunzator si care se determina cu urmatoarele relatii:

Kp =

0.9 Pm 55 Zm

(50)

(51) in care: Zm - coeficient de compresibilitate a gazelor naturale (fig. 1). In procesul de exploatare a conductelor magistrale, deseori apare necesitatea deconectarii unor tronsoane de retea pentru racordarea la ele a unor coturi, teuri, punti de legatura, robinete noi, schimbarea robinetelor (uzate sau deteriorate), remedierea eventualelor scurgeri de gaze, revizii, reparari de profilaxie etc. Aceste lucrari, ca regula, se efectueaza cu utilizarea mijloacelor de foc (aparatelor de sudare autogena), de acea in astfel de situatii este necesar de deconectat tronsoanele de retea si de evacuat in mediul ambient volume mari de gaze. 1. Consumul de gaze (in mii m3) pentru purjarea tronsoanelor de retea in astfel de situatii se va determina cu relatia:

Kt =

293 Tm

(52) in care: Q1 - consumul de gaze pentru golirea tronsonului respectiv de retea la pregatirea lui pentru purjare, m3; Q2 - consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare, m3; Q3 - consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul de retea dupa purjare, m3. 2. Consumul de gaze pentru golirea tronsoanelor de retea se determina cu formula:

Qpr =

Q1 + Q 2 + Q3 1000

3. Q1 = 0.995 V ( Pi Pf ) Zi Zf
(53)

in care: V - volumul geometric al tronsonului deconectat, in m3; Pi - presiunea initiala medie absoluta a gazelor, kgf/cm3; Pf - presiunea finala medie absoluta a gazelor, kgf/cm3; Zi si Zf - coeficientii corespunzatori de compresibilitate. 3. Consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare insumeaza debitul de gaze in regim subcritic (Q2.SCR) si regim critic de scurgere (Q2.CR): Q2 = Q2.SCR + Q2.CR (54) Scurgerea subcritica se observa pina la regimul critic de scurgere precum si dupa el (pina si dupa inchiderea robinetului).

4. Consumul de gaze la purjarea in regim subcritic de scurgere se va determina cu relatia:

Q2.SCR = 110 F P2 T2 (55)

in care: F - suprafata transversala a tevii prin intermediul careia se realizeaza purjarea, in m2; P2 - presiunea gazelor in sectiunea transversala a tevii prin care se realizeaza purjarea, in kgf/cm2; T2 - durata purjarii in regim subcritic de scurgere, s. 5. Consumul de gaze la purjare in regim critic de scurgere se determina cu relatia: Q2.CR = 296 F P2 Tcr in care: Tcr - durata purjarii la scurgere in regim critic, in s. (56)

6. Consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat se va determina cu formula:
Q3 = 0,995 V (P4 - Patm) (57)

in care: P4 - presiunea medie a gazelor in tronson dupa evacuarea aerului, in kgf/cm2. Determinarea consumului de gaze pentru purjarea conductelor de gaze cu ajutorul statiei de compresie se va efectua cu formula:

Qpr.SC = 0.095 V (

(58) in care: q - productivitatea torbocompresoarelor care functioneaza in scopul purjarii, m3/min. Exemplu de calcul. Sa se determine consumul de gaze pentru purjarea tronsonului de retea cu ajutorul gazelor acumulate in tronsonul vecin. Lungimea tronsonului 18,3 km, diametrul conductei D = 1000 mm, Pi = 56 kgf/cm 2, Pf = 4 kgf/cm2, temperatura gazelor +7 grade C (280 grade K), coeficientul de compresibilitate pina la purjare 0,860 dupa golirea partiala a tronsonului 0,985. Volumul geometric al tronsonului - 14,35 mii m3.

Pi Pf ) + q Tsc Zi Zf

Consumul de gaze pentru golirea de gaze a tronsonului de retea se determina cu formula (53)

Q1 = 0.995 14350 (

56 4 + ) = 885 0.86 0.985 , mii m3

Consumul de gaze pentru purjarea in regim subcritic prin intermediul cotului cu D = 1000 mm la P2 = 2 kgf/cm2 in decurs de 120 s (din care 65 s se consuma pentru tranzitia la regimul critic de scurgere, iar 55 s pentru finalizarea purjarii dupa terminarea regimului critic de scurgere) se determina cu relatia (55): Q2. SCR = 110 0,785 2 120 = 20,8, mii m3

1. Consumul de gaze pentru purjare in regim critic de scurgere pe parcurs de 4 min. la P2 = 4 kgf/cm2 se calcula cu formula (56):
Q2.CR = 296 0,785 4 240 = 225, mii m3

2. Consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat de retea (57):
Q3 = 0,995 14350 (2,5 - 1) = 21,4, mii m3

3. Consumul sumar de gaze pentru toate operatiile procesului de purjare a tronsonului de retea sint:
Qpr = Q1 + Q2.SCR + Q2.CR + Q3 = 1152,2, mii m3 V. NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE LA EXPLOATAREA RETELELOR MAGISTRALE. 5.1. Pierderi rezultate la scurgerea gazelor din conducte de gaze In principiu scurgerile de gaze din conducte sint inadmisibile, insa in realitate totusi unele scurgeri de gaze din relele si utilajele aferente lor sint posibile. Aceste scurgeri apar ca rezultat al coroziunii interioare sau exterioare a conductelor, uzarii pieselor mobile a robinetelor de inchidere si reglare. Practica de ani la rind de exploatare a retelelor magistrale constata ca aceste pierderi in mediu se egaleaza cu pierderile de gaze specifice pentru retele nou construite. Conform metodologiei existente de incercare la rezistenta si etanseitate a conductelor, pierderile de gaze sint direct proportionale suprafetei conductelor, presiunii gazelor si invers proportionale temperaturii gazelor si se determina cu formula:

Vpr = 1113.5

Dm.2 L Pm t Tm Zm

(59)

in care: 1113,5 - coeficient care ia in evidenta unitatile de masura a parametrilor din formula; Dm - diametrul mediu al conductelor de gaze, m; L - extensia conductelor de gaze, km; Pm si Tm - presiunea si temperatura medie a gazelor pe perioada respectiva de documentare, kgf/cm2 si grade K, corespunzator; Zm - coeficientul mediu de compresibilitate (vezi fig. 1); t - durata de functionare a conductelor de gaze, zile. 5.2. Consumul de gaze la exploatarea dispozitivelor de inchidere cu dirijare pneumatica In cazul utilizarii gazelor naturale ca agent de lucru determina folosind relatia;
k i =1

pentru dirijarea robinetelor pneumatice, consumul de gaze (in m 3) se va

(60) in care: qi - volumul de gaze evacuat in atmosfera la o blocare a sistemei pneumatice de dirijare, m3 (vezi Tab.12); ni - numarul mediu de blocari in perioada de documentare, unitati; k - numarul de tipuri de robinete pneumatice cu diametru respectiv; Kint - coeficient care pune in evidenta frecventa de blocare a astfel de robinete. Tabelul 12. Consumul de gaze la functionarea robinetelor cu

Bpn = qi ni K int

transmisiei pneumatica. Diametrul robinetului Dc, mm 50 80 100 150 300 400 700 1000 1200 1400 Consumul de gaze pentru o blocare, m3 0,034 0,067 0,16 0,5 1,12 1,0 2,8 - 5,5* 5,0 10,5 8,0 - 15,5*

* Nota: Modificarea consumului de gaze depinde de constructia robinetului diverselor firme producatoare. BIBLIOGRAFIE 1. ... . ., 1972., .153. 2. ... . ., 1975., .406. 3. ... . ., 1985., .278. 4. .. . . ., 1972., .202. 5. ... , . ., 1965., .148. 6. ... . .,1968., .28. 7. .. . , . , 1988., .230. 8. ... . .,1983., .333. 9. .., ... . .,1987., .208. 10. .. . . .,1981., .296. 11. ... . .,1988., .159. 12. ... .,1975., .312. 13. ... . .,1981., .318. 14. ... . .,1987., .348. 15. . 1988., .21. 16. () . . 204 3.14-82, .68. 17. . . ... ., 1983., .96. 18. - . . . ., 1977., .87. 19. - . . ., 1977., .118. 20. ... . .,1970., .287. 21. . . N 7, 1989., .45. 22. , . . . ., 1997., .142. 23. - . . .,1986., .136. 24. - . . ... .,1986., .92. 25. .. . . .,1985., .210. 26. . .,1985., .110. 27. . .,1989., .142. 28. . .,1992., .102. 29. . .,1993., .248. 30. 3.05.02-88. . ., 1994., .54. 31. . . .. . .,1975., .396. 32. .., ... . , 1991., .96. 33. ... . . , 1990., .78. 34. Legea Republicii Moldova privind transportul prin conducte magistrale. (Nr.592-XIII din 26.09.1995 si promulgata de Presedinte la 16.01.1996) p.10. 35. Gabriel Gheorghe. Exploatarea retelelor si instalatiilor de gaze. Bucuresti, 1975, p.451. 36. Nicolae Dragotescu. Transportul pe conducte al titeiului, gazelor si produselor petroliere. Bucuresti, 1961., p.579. 37. . , 1993-1995., .134.,140., 130. 38. .. 50-213-80 " ".