Licenta 4

CENTRUL DE EXCELEN UBB CUPRINS
CUPRINS .............................................................................................................. 1 PARTEA I ............................................................................................................. 4 Capitolul 1-INTRODUCERE ................................................................................. 4 1.1.DEFINIII .................................................................................................... 5 Capitolul 2- CERTIFICAREA I ACREDITAREA IMM-urilor-NECESITATE A ACCEDERII PE PIAA EUROPEAN .................................................................. 8 2.1.ASPECTE GENERALE ............................................................................... 8 2.2.CERTIFICAREA-PROBLEM ESENIAL A IMM-urilor .......................... 20 2.2.1.CREDIBILITATEA PE PIA.............................................................. 21 2.2.2. CERTIFICAREA NTRE DEFINIIE I PRACTIC ........................... 21 2.2.3.OBLIGATIVITATEA CERTIFICRII PENTRU AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA ............................................................................................. 23 2.3.ACREDITAREA(CERTIFICAREA) ORGANIZAIILOR ............................ 25 2.3.1.DEFINIIA ACREDITRII ................................................................... 26 2.3.2.REFERENIALE PENTRU ACREDITARE ......................................... 27 2.3.3.Organisme de acreditare .................................................................... 28 2.4.MANAGEMENTUL ACTIVITII DE CERTIFICARE ................................ 30 Capitolul 3-ASPECTE LEGISLATIVE ALE PROCESULUI DE CERTIFICARE .. 32 3.1.CERTIFICAREA N EUROPA ................................................................... 32 3.2.CERTIFICAREA N ROMNIA .................................................................. 35 3.2.1.Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor .................................................................................................... 35 3.2.2.Legea nr. 245 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii ................................................................................................. 47 Capitolul 4-CERTIFICAREA SISTEMELOR ....................................................... 59 4.1.FLUXUL PROCESULUI DE CERTIFICARE AL SISTEMELOR MANAGERIALE ALE IMM ............................................................................... 59 4.2.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITII .......... 62 4.2.1.Motivaii pentru certificarea sistemului de management al calitii ...... 62 4.2.2.STANDARDUL DE REFERIN N MANAGEMENTUL CALITII: .. 62 4.2.3.Avantajele certificrii sistemului de management al calitii: ............... 63 4.2.4.Activiti specifice aciunii de certificare de management al calitii n conformitate cu SR EN ISO 9001: 2001 ...................................................... 63 4.2.5.Etape de certificare a sistemului de management al calitii n conformitate cu cerinele SR EN ISO 9001: 2001 ........................................ 64 4.2.6.Studiu de caz ...................................................................................... 68 4.3.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU............... 70 4.3.1.Motivaiile procesului de certificare a managementului mediului ........ 70
CENTRUL DE EXCELEN UBB

4.3.2.STANDARD DE REFERIN: ............................................................ 70 4.3.3.Schema procesului de certificare de mediu ........................................ 71 4.3.4.Avantajele certificrii sistemului de management de mediu ................ 73 4.3.5.Studiu de caz ...................................................................................... 73 4.4.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SIGURANEI ALIMENTELOR ............................................................................................... 76 4.4.1.Motivaiile certificrii ............................................................................ 76 4.4.2.STANDARD DE REFERIN ............................................................. 77 4.4.3.Ce este sistemul HACCP ? ................................................................. 77 4.4.4.Avantajele acestui tip de certificare .................................................... 81 4.5.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SNTII I SECURITII OCUPAIONALE ..................................................................... 83 4.5.1.Motivaii a acestui tip de certificare ..................................................... 83 4.5.2.STANDARD DE REFERIN ............................................................. 84 4.5.3.Schema procesului de certificare a securitii i sntii n munc ... 84 Figura 8. Schema procesului de certificare .................................................. 86 4.5.4.Avantajele acestui tip de certificare .................................................... 86 4.5.5.Studiu de caz ...................................................................................... 86 4.6.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITII INFORMAIILOR ............................................................................................ 88 4.6.1.Motivaii pentru aceast certificare ..................................................... 88 4.6.2. STANDARD DE REFERIN ............................................................ 89 4.6.3.Avantajele acestui tip de certificare .................................................... 90 4.7.CERTIFICAREA SISTEMELOR INTEGRATE DE MANAGEMENT .......... 91 4.7.1.Motivaiile acestui tip de certificare ..................................................... 91 4.7.2.Avantajele acestui tip de certificare .................................................... 91 4.8.ORGANISME DE CERTIFICARE ACREDITATE N ROMNIA ................ 93 4.8.1.CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII .. 93 4.8.2.CERTIFICAREA CONFORMITATII PRODUSELOR .......................... 93 Capitolul 5- CERTIFICAREA PRODUSELOR .................................................. 118 5.1.ASPECTE GENERALE ........................................................................... 118 5.2.PROCEDURI DE CERTIFICARE A PRODUSELOR ............................... 124 5.2.1.Procedura pentru cererea de certificare a conformitatii produselor .. 125 5.2.2.Certificarea de conformitate a produselor ......................................... 126 5.3.INSPECIA CERTIFICRII ..................................................................... 127 5.4. STUDIU DE CAZ-Organismul de certificare al conformitii produselorSIMTEX OC................................................................................................... 129 5.5.STUDIU DE CAZ-LAREX ........................................................................ 134 Capitolul 6- EVALUAREA CONFORMITII CA ETAP A CERTIFICRII IMMurilor .................................................................................................................. 138 6.1.ORGANISMELE DE EVALUARE A CONFORMITATII/ ORGANISMELE NOTIFICATE ................................................................................................. 142 6.1.1. Notificarea........................................................................................ 143 6.1.2. Desemnarea .................................................................................... 143 2

PARTEA A II-a .................................................................................................. 151 Capitolul 7-STABILIREA CERINELOR PRIMARE ALE UTILIZATORULUI .... 151 7.1.CHECKLIST-UL PENTRU CULEGEREA DATELOR REFERITOARE LA SPECIFICAII ............................................................................................... 152 7.2. ANALIZA RSPUNSURILOR I STABILIREA SPECIFICAIILOR REFERITOARE LA SISTEM ......................................................................... 176 7.2.1.Concepia sistemului tutorial ............................................................. 199 7.2.2.Concepia interfeei utilizator ............................................................. 200 7.2.3.Accesul/ieirea facil din sistem precum i ieirea facil din erorile accidentale................................................................................................. 201 7.2.4. Ergonomia interfeei ......................................................................... 201 7.2.5.Asistena utilizator ............................................................................. 202 7.3. LISTA DE SPECIFICAII PRIMARE REALIZATE N URMA CHESTIONRII LOTULUI STATISTIC SEMNIFICATIV ............................... 204 Capitolul 8- CONCLUZII ................................................................................... 205
CENTRUL DE EXCELEN UBB PARTEA I Capitolul 1-INTRODUCERE

Lucrarea Sistem tutorial nalt adaptiv, bazat pe structuri de excelen pentru facilitarea accesului IMM-urilor la normativele europene specifice pe domenii de activitate n vederea certificrii de conformitate cu aceste normative a fost gndit ca o cercetare orientat spre dezvoltarea unui instrument util i valoros pentru ntreprinderile Mici i Mijlocii (IMM) din Romnia n drumul lor ctre Piaa Uniunii Europene. Accesul la aceast pia este vital pentru IMM-urile din Romnia, pe multiple planuri, cum ar fi: Obinerea unor profituri sporite; Asigurarea ncrederii n industria romneasc n general i n IMM-uri n special; Accesul produselor i serviciilor romneti pe piaa european, la un nivel calitativ comparabil cu a celorlalte produse europene- aspect care va determina impunerea pe pia a acestor produse i servicii; Participarea la schimbul de valori inter-european;
Pe de alt parte ns accesul pe piaa UE nu este extrem de simplu. Att UE ca organism ct i rile membre ale UE au dezvoltat o serie de mecanisme operaionale care s permit accesul pe piaa UE doar pentru acele uniti economice (IMM-uri) care ndeplinesc anumite condiii. Aceste condiii au legtur att cu calitatea produselor i serviciilor oferite ct i cu calitatea IMMurilor ca atare. Aceste condiii sunt referite n mod general sub titulatura de certificare.

Lucrarea este structurat n 2 pri: -Prima parte, Studiu operaional la nivel de excelen viznd problematica certificrii pentru IMM-uri urmrete evidenierea celor mai semnificative aspecte legislative precum i a principalelor mecanisme de certificare folosite pentru produse ct i pentru sisteme. -A doua parte , constituind contribuia original, urmrete stabilirea primar a unei liste de specificaii care vor sta la baza proiectrii sistemului i dezvoltrii prototipului acestuia. Stabilirea acestor specificaii s-a fcut prin dezvoltarea unui chestionar pentru culegerea opiniilor utilizatorilor poteniali- considerai ca cei mai n msur s i formuleze solicitrile referitoare la un astfel de sistem; a fost stabilit un lot statistic semnificativ de 400 de utilizatori poteniali- manageri de top din IMM-uri- crora li s-a distribuit chestionarul. Acetia l-au completat, rezultatele au fost prelucrate, analizate i transformate n lista de specificaii primare.
1.1.DEFINIII
Pentru a nelege n mod corect problematica prezentat sunt date n continuare cteva definiii provenind din documentele normativlegislative ale UE i autohtone.
cerinta esentiala - cerinta care are n vedere, n special, protectia sanatatii, securitatea utilizatorilor, protectia proprietatii si a mediului, astfel cum este prevazuta n actele normative n vigoare;
certificare a conformitatii - actiune a unei terte parti care dovedeste existenta

ncrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzator, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare si care indica existenta ncrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzator, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; declaratie de conformitate - procedura prin care un producator sau un reprezentant autorizat al acestuia da o asigurare scrisa ca un produs este conform conditiilor specificate; domeniu reglementat - ansamblul activitatilor economice si al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementari tehnice specifice privind conditiile de introducere pe piata si de utilizare; evaluare a conformitatii - activitatea al carei obiect este determinarea n mod direct sau indirect a faptului ca sunt ndeplinite conditiile specificate; inspectie - evaluare a conformitatii prin observare si rationament, nsotite, dupa caz, de masurare, ncercare sau comparare; introducere pe piata a unui produs - actiunea de a face disponibil, pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs din domeniul reglementat, n vederea distribuirii si/sau utilizarii; ncercare - operatiune tehnica ce consta n determinarea uneia sau mai multo r caracteristici ale unui produs, n concordanta cu o procedura specificata; marcaj de conformitate - simbol care se aplica de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, nainte de introducerea pe piata si/sau de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia si/sau pe documentele nsotitoare si care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerintele aplicabile, prevazute n reglementarile tehnice: CE - marcaj european de conformitate; CS - marcaj national de conformitate; organism de certificare - organism independent fata de clientul lui si alte parti 6

interesate, care aplica regulile unui sistem de certificare n scopul evaluarii, certificarii si supravegherii conformitatii; organism notificat - laborator de ncercari, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspectie, persoana juridica cu sediul n Romania, care a fost desemnat de o autoritate competenta sa efectueze evaluarea conformitatii ntr un domeniu reglementat si care este nscris n Registrul organismelor notif icate; producator - persoana responsabila pentru proiectarea si realizarea unui produs, n scopul introducerii pe piata, n numele sau; responsabilitatile producatorului se aplica oricarei persoane fizice sau juridice care asambleaza, ambaleaza sau eticheteaza produse n vederea introducerii pe piata sub nume propriu; reprezentant autorizat al producatorului - persoana juridica mputernicita de producator sa actioneze n numele acestuia; standard european armonizat - standard european adoptat sub incidenta unui mandat al Comisiei Europene si care transforma cerintele esentiale de securitate n specificatii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat; securitate - stare a unui produs, proces sau serviciu n care riscul de a pune n pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului si/sau proprietatii este limitat la un nivel acceptabil; supravegherea pietei - ansamblul masurilor, resurselor si structurilor institutionale adecvate prin care autoritatile competente asigura si garanteaza n mod impartial ca sunt ndeplinite prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, indiferent de originea produselor introduse pe piata si cu respectarea principiului liberei concurente. O plaj mult mai larg de definiii este prezentat n capitolul 3 - Aspecte legislative
CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 2- CERTIFICAREA I ACREDITAREA IMMurilor-NECESITATE A ACCEDERII PE PIAA EUROPEAN
2.1.ASPECTE GENERALE
Certificarea ntreprinderilor din industria romneasc, i n particular a IMM-urilor pe piaa Uniunii Europene are o importan deosebit pentru toate unitile economice. Acest lucru are urmtoarele motivaii: Orice fel de ntreprindere- i n special IMM-urile, pentru a ptrunde pe o pia, trebuie recunoscut pe piaa respectiv. Cu ct recunoaterea sa este mai larg cu att ntreprinderea are o penetrare mai profund. Aceast recunoatere este n general un certificat referitor la una sau mai multe caliti pe care le are ntreprinderea. Acest certificat se obine n general prin operaia denumit certificare. Pentru a funciona- cu organismul principal sau cu filiale- n Uniunea European, orice IMM trebuie s aib o certificare general. Aceast certificare general- la ora actual- depinde de rile UE. Sunt cerute urmtoarele aspecte: o Domeniile de activitate n care i desfoar activitatea ntreprinderea. Unele ri cer i dovezi palpabile c ntreprinderea i desfoar activitatea n domeniul respectiv- astfel, de exemplu, nu se acord certificarea pentru domeniul producia semifabricatelor de tabl fr s existe o instalaie de producere a acestor certificate; o Bonitatea ntreprinderii- exist ri n UE care cer IMM-ului s demonstreze c are o anumit sum ntr-un cont care nu poate fi golit. Acest aspect este important pentru ca furnizorii i clienii

IMM-ului s nu se trezeasc pclii de ctre unitatea economic cu care fac afaceri. Piaa Uniunii Europene este deja o pia bine definit, cu legile i regulamentele sale proprii. Pentru a ptrunde pe aceast pia ntreprinderile de tip IMM trebuie s se conformeze acestor legi i reguli. Putem deci vorbi despre o certificare de conformitate cu legile i regulamentele UE. Piaa Uniunii Europene este o pia foarte strict n urmtoarele privine: o Securitatea i sntatea consumatorului; produsele i serviciile oferite pe aceast pia nu trebuie s lezeze n nici un fel aceast securitate i sntate; o Securitatea i sntatea lucrtorilor; aspecte legate de discriminarea acestora sau de hruirea de orice fel, inclusiv hruirea sexual; o Accesul materiilor prime, semifabricatelor sau semi-produselor care provin de pe alte piee- n special de pe piaa asiatic- pe piaa european; o Munca la negru i munca fr forme legale; o Folosirea tehnologiilor depite; chiar dac Romnia este obinuit cu sistemul de dumping n care mrfurile se desfac la un pre foarte ieftin ca s se obin valut, un produs sau serviciu care consum de 2-3 ori mai mult dect n uniti similare din Europa nu va fi acceptat pe pia; o Protecia i securitatea mediului; n aceast privin este foarte important s se respecte prevederile Uniunii Europene, din 2 puncte de vedere: La ora actual, n Romnia, marii poluatori nu mai sunt unitile chimice mari ci IMM-urile. Orice unitate care produce, transport, manipuleaz sau utilieaz produse

potenial toxice este un potenial poluator. Astfel de produse se gsesc n toate domeniile de activitate, inclusiv n agricultur; majoritatea ngrmintelor produse sau utilizate n Romnia constituie poluatori foarte severi , n principal pentru apele freatice. Poluarea accidental poate deveni foarte uor un eveniment major, considerat n Uniunea European i ca accident major. Unitile care se ocup cu tratarea unor astfel de fenomene n Romnia nu sunt de loc pregtite s le fac fa. Astfel, fenomenul se poate extinde foarte uor. De exemplu un sac de ngrminte care nu este protejat corespunztor i este vrsat pe cmp este splat de ploaie. Apa contaminat ajunge n pnza freatic care o transmite mai departe ctre o ap curgtoare- unde distruge fauna. Stenii din zon consum petii mori i se mbolnvesc. Romnia are un renume prost relativ la poluare.Cteva accidente majore renumite n anii 90- cum ar fi accidentul de la Baia Mare sau poluarea rului Siret- sunt menionate la fiecare conferin de mediu. Figura urmtoare prezint schematic procesul de certificare.
10
Solicit certificarea IMM-ul Primete certificarea Organul de certificare abilitat
Nu primete certificarea
Figura 1. Procesul general de certificare Figura urmtoare prezint motivaiile principale ale certificrii, legate de accesul IMM-urilor romneti n Uniunea European
11
Solicit certificarea pentru:
Dreptul de a funciona n U.E.
Dreptul de a oferi produse/ servicii pe piaa european
12

Figura 2. Motivaia certificrii IMM-urilor
13

Procesul de certificare este bi-direcional. Exist n acest sens urmtoarele tipuri de certificri: Certificare intern- IMM-ul, pe baza documentelor existente la nivel european- n general documente de tip formular sau template- verific aspectele certificate i ntocmete documentaia de certificare. Odat aceast documentaie ntocmit ea este validat la nivelul IMM-ului de ctre managementul acestuia. Trebuie precizat faptul c aceast form de auto-certificare are o proporie de 15-50% n UE, n funcie de aspectele care se certific. n general aspectele legate de sntatea i securitatea angajailor proprii se certific n acest mod. Certificare extern- IMM-ul apeleaz la un organism specializat de certificare, cu care ncheie un contract. Acel organism specializat de certificare este recunoscut la nivelul UE- astfel nct documentul deschide accesul la anumite faciliti n UE.
Certificare de control- atunci cnd organismul guvernamental cu aptitudini ntr-un anumit domeniu verific anumite aspecte, confirmndu -le sau infirmndu-le. Astfel de organisme sunt Inspeciile de Munc, Inspeciile de Mediu, etc.
Aceste aspecte sunt prezentate n figura urmtoare.
14
IMM
Certificare intern
Organism de certificare abilitat
Certificare extern
Organism guvernamental abilitat
Certificare de verificare
Figura 3. Tipuri de certificare
15

De asemenea, n funcie de ce se certific, certificarea poate fi: Certificarea general a unitii economice de tip ntreprindere mic i mijlocie (IMM) pentru a funciona n Uniunea European. Aceast certificare presupune recunoaterea IMM-ului ca o entitate economic distinct, cu activiti bine stabilite, cu resurse suficiente pentru a -i atinge scopurile precum i cu procese de munc conforme cu prevederile Uniunii Europene. Poate include: o O certificare general a documentaiei de constituire a IMM-ului raportat la documentele din Uniunea European; o O certificare de conformitate a activitilor prestate de ctre IMM cu activitile din UE; o O certificare financiar rezultat n urma unui audit financiar; o O certificare de conformitate a produselor/serviciilor oferite; o O certificare de conformitate din punct de vedere al securitii i sntii n munc; o O certificare de conformitate din punct de vedere al proteciei mediului; o O certificare de conformitate din punct de vedere al facilitilor folosite; Certificarea locaiilor i facilitilor folosite de ctre IMM; acest tip de certificare este extrem de important, mai ales dac IMM-ul intr sub incidena prevederilor Directivei Seveso II referitoare la substanele i produii potenial periculoi; Certificarea activitilor desfurate de ctre unitatea economic de tip IMM; la nfiinare acesta declar un numr de activiti corespondente CAEN (sau NACE) . Aceste activiti pot fi certificate astfel nct ele s fie conforme cu activiti similare desfurate n UE. Certificarea personalului din cadrul IMM-ului; certificarea personalului poate avea dou aspecte:
16

o Certificarea personalului la cererea acestuia, pentru a presta activiti specifice n Uniunea European; o Certificarea personalului la solicitarea managementului pentru a aduga un plus de calitate IMM-ului; n acest caz se solicit o certificare global care poate include i aspecte referitoare la: Tratarea sarcinilor de munc; Comunicri pe scara ierarhic i comunicri la acelai nivel; Management;
Certificarea mainilor i utilajelor folosite n activitatea productiv. n acest caz este vorba n principal de certificarea acestor maini i utilaje din punct de vedere al securitii i sntii n munc, n principal conform cu Directiva Maini a Uniunii Europene; de asemenea, aceast certificare poate include i o certificare a mainilor i utilajelor din punct de vedere al proteciei mediului- n cazul n care aceste maini i utilaje ar putea conduce la evenimente nedorite cum ar fi scurgeri, etc.
Certificarea produselor i serviciilor -aceast certificare include: o Certificarea produselor i serviciilor din punct de vedere al siguranei consumatorului; o Certificarea de calitate a produselor i serviciilor- pentru atestarea calitii deosebite a acestora;
Certificarea managerial;
Schema urmtoare sumarizeaz aceste aspecte.
17
IMM
Certificarea general a IMM-ului pe piaa UE
Certificarea managerial a IMM-ului
Certificarea locaiilor i facilitilor/ certificarea activitilor
Certificarea produselor i serviciilor oferite
Certificarea mainilor i utilajelor folosite
Certificarea personalului
18

Figura 4. Tipuri generale de certificri
19

2.2.CERTIFICAREA-PROBLEM ESENIAL A IMM-urilor
n economia de pia, este foarte important credibilitatea pe pia a unui produs / serviciu, a furnizorului acestuia (mai ales dac el a implementat un sistem al calitii !) i chiar a unei persoane. De exemplu, cu ct credibilitatea unui produs/ serviciu este mai ridicat, cu att acesta va circula mai uor ntre diferite ri i chiar se va vinde mai bine (va fi deci mai competitiv), ntruct autoritile publice i consumatorii vor avea o mai mare ncredere n el. Iar dac exist i o credibilitate adecvat a furnizorului, se poate asigura astfel creterea competitivitii i a profitului acestuia. n contextul mondializrii pieei i al diversificrii i nnoirii tot mai rapide a produselor / serviciilor oferite pieei, a aprut necesitatea unor noi practici de dezvoltare a credibilitii pe pia a produselor / serviciilor, productorilor / prestatorilor i persoanelor. Simpla afirmaie a unui productor / prestator cu privire la presupusa calitate a produsului / serviciului su (de exemplu prin publicitate n mass-media) nu mai poate fi astzi suficient - n condiiile menionate mai sus pentru a genera ncrederea consumatorilor i a declana decizia acestora de-a achiziiona un anumit produs / serviciu, realizat de un anumit productor / prestator. Printre soluiile practicate - n prezent, tot mai frecvent, mai ales n rile industrial dezvoltate - n scopul creterii credibilitii pe pia sunt (n ordine cresctoare a costurilor i dificultilor implicate): 1. mbuntirea continu, 2. testrile comparative de produse / servicii (cu publicarea rezultatelor acestora i a clasamentelor astfel obinute), 3. certificarea produselor / serviciilor i/sau a sistemelor calitii, acreditarea (a se vedea figura de mai sus).
20

2.2.1.CREDIBILITATEA PE PIA
Credibilitatea unei persoane, a unei organizaii sau a unui produs / serviciu rezult din predictibilitatea pe termen ct mai lung a comportamentului acesteia / acestuia. Pe pia, aceast credibilitate genereaz ncrederea consumatorului n produsul / serviciul respectiv sau n organizaia / persoana avut n vedere. Astfel, n timp, el ajunge s selecioneze i s achiziioneze doar acele produse / servicii n care poate avea ncredere i care provin de la un productor / prestator n care, de asemenea, poate avea ncredere!!! n statele membre ale Uniunii Europene se poate asigura LIBERA CIRCULAIE A PRODUSELOR doar dac acestea nu pun n pericol sntatea i viaa oamenilor i nu afecteaz calitatea mediului nconjurtor . n mod similar se pune problema i pe piaa forei de munc, ntruct n tot mai multe locuri de munc nu se mai pot angaja dect persoane realmente credibile. De regul, credibilitatea pe pia se dobndete lent i este costisitoare, dar se poate pierde rapid ipe gratis 2.2.2. CERTIFICAREA NTRE DEFINIIE I PRACTIC
Prin definiie, certificarea este
o procedur prin care un organism
calificat i de ter parte - independent deci de productor / prestator dar i de consumator - atest n scris faptul c un produs, un serviciu, un proces sau o persoan este conform() cu anumite cerine specificate, menionate nt r-un referenial prestabilit . n consecin, orice certificare implic evaluarea conformitii i existena unui referenial acceptat de toi cei implicai.
21

Certificarea este astzi utilizat pe larg n comerul internaional mai ales dup apariia standardelor seriei ISO 9000 ntruct permite reducerea substanial a numrului costisitoarelor testri (ncercri) de produse/ servicii, efectuate att de productor/ prestator ct i de distribuitorii i chiar clienii acestuia. Altfel spus, prin certificare se pot evita ncercrile (testrile) multiple i, deci, irosirea timpului i a banilor Cum faciliteaz certificarea libera circulaie a produselor ntre statele Uniunii Europene ? La realizarea acestui obiectiv esenial contribuie att legislaia ct i unele structuri existente n aceste state. Sunt deosebit de importante n acest sens Rezoluiile Consiliului de Minitri intitulate: Noua Abordare a armonizrii tehnice (1985) i Abordarea Global a evalurii conformitii (1990). Ele au contribuit n mod considerabil la redistribuirea responsabilitilor ntre autoritile publice i agenii economici pentru asigurarea securitii produselor i serviciilor, n scopul protejrii sntii / vieii consumatorilor i a mediului ambiant. Conform primei Rezoluii, legislaia comunitar are n vedere doar cerinele eseniale (referitoare la securitate) ale produselor / serviciilor, urmnd ca specificarea detaliat a acestora s se realizeze doar prin standarde tehni ce adecvate (elaborate de agenii economici interesai i aprobate n anumite condiii ). Prin cea de-a doua Rezoluie, a fost atribuit competena evalurii conformitii fie unor organisme independente (denumite organisme de certificare de ter parte), fie nii agenilor economici (doar n anumite circumstane, n special atunci cnd i-au certificat un sistem al calitii ). Aceste importante Rezoluii se bazeaz, n aplicarea lor, pe dou politici comunitare importante: politica de reglementare (viznd conformitatea cu
22

cerinele eseniale) i politica industrial (viznd dezvoltarea responsabilitii agenilor economici pentru creterea propriei lor competitiviti, prin promovarea calitii). Actualmente, n statele europene, exist numeroa se organisme de certificare specializate (pentru anumite tipuri de produse sau servicii, pentru sistemele calitii, pentru sistemele de mediu, pentru diferite specializri / ocupaii, etc). Unele i-au adoptat refereniale comune, i-au armonizat procedurile de lucru i s-au recunoscut reciproc, formnd reele europene specializate de certificare
2.2.3.OBLIGATIVITATEA CERTIFICRII PENTRU AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA
n Uniunea European, certificarea produselor / serviciilor poate fi obligatorie (n cazul acelor produse / servicii care pot pune n pericol viaa i sntatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant i care constituie obiectul aa-numitului domeniu reglementat) sau facultativ / voluntar (n cazul celorlalte produse / servicii aparinnd domeniului nereglementat- exclusiv n scopul promovrii lor pe pia). n CEE, certificarea sistemului calitii i certificarea persoanelor nu sunt obligatorii prin legislaie dar pot deveni obligatorii prin decizia unor autoriti publice ca i prin efectul unor contracte ncheiate ntre agenii economici. Se recomand agenilor economici din Romnia ce au relaii comerciale cu agenii economici din statele CEE s-i certifice produsele, serviciile i sistemele calitii, conform reglementrilor CEE i contractelor cu partenerii lor. Cum se confirm n practic obinerea certificrii ? Exist trei modaliti uzuale (la toate, certificrile emise avnd, de regul, o valabilitate limitat n timp i spaiu) :
23

- certificatul de conformitate - preciznd produsul / serviciul, sau organizaia n care este implementat sistemul calitii, referenialul i emitentul - marca de conformitate - la produse - licena / certificatul de calificare .
24

2.3.ACREDITAREA(CERTIFICAREA) ORGANIZAIILOR
n economia de pia, n condiii de concuren loial, este foarte important credibilitatea pe pia a fiecrei organizaii, a fiecrui agent economic. Sunt vizate, n special: - ntreprinderile (indiferent de specific) - organizaiile finanate de la bugetele locale sau naionale (de exemplu : organisme ale administraiei publice locale i centrale, coli de toate nivelurile, spitale i alte instituii publice), - organismele de certificare (pentru produse/ servicii, sisteme ale calitii, persoane), - organismele de testare sau etalonare/ calibrare (laboratoare de ncercri sau laboratoare pentru etalonri/ calibrri metrologice), - organizaiile neguvernamentale (fr profit). Credibilitatea unei persoane, a unei organizaii sau a unui produs / serviciu rezult din predictibilitatea pe termen ct mai lung a comportamentului acesteia / acestuia. Pe pia, aceast credibilitate genereaz n crederea consumatorului n produsul / serviciul respectiv sau n organizaia / persoana avut n vedere. Astfel, n timp, el ajunge s selecioneze i s achiziioneze doar anumite produse / servicii n care poate avea ncredere i care provin de la un anumit productor / prestator n care, de asemenea, poate avea ncredere!!! n plus, finanarea organizaiilor bugetare ar trebui s se fac exclusiv n funcie de gradul de realizare a anumitor performane calitative i cantitative. Altfel spus, toate aceste organizaii ar trebui s prezinte o anumit credibilitate (pentru a primi finanarea) i s-i asume o anumit responsabilitate financiar public (accountability) pentru banii publici primii i cheltuii. Acordarea sau
25

retragerea acreditrii se poate face n funcie de existena sau inexistena credibilitii
2.3.1.DEFINIIA ACREDITRII
Prin definiie, acreditarea este o procedur prin care un organism de acreditare recunoate oficial i atest n scris faptul c o anumit organizaie este competent s efectueze anumite activiti specifice . Acreditarea implic deci evaluarea prealabil a conformitii organizrii i funcionrii acelei organizaii, n raport cu un referenial cunoscut i acceptat. Ea nu se acord n absena conformitii, iar solicitantul primete un termen rezonabil permindu-i s obin conformitatea. Acreditarea unei organizaii nseamn de fapt o recunoatere oficial att a existenei unei anumite competene a acesteia (la un moment dat) ct i a meninerii n timp a acestei competene (pe durata de valabilitate a acreditrii). Ea este deci o dovad a credibilitii de care beneficiaz organizaia respectiv . Dar este necesar ca - pe parcursul duratei de valabilitate a acreditrii organismul de acreditare s evalueze periodic i/ sau s monitorizeze continuu modul de funcionare a organizaiei acreditate. Acreditarea poate condiiona anumite avantaje (acordarea de finanri, n special bugetare, obinerea de noi clieni, aprobri, colaborri, etc) i faciliteaz considerabil libera circulaie a produselor/ mrfurilor. n unele state ale Uniunii Europene, guvernele naionale recunosc organizaiile acreditate de organismele naionale de acreditare i le notific - pe plan internaional - altor guverne. Pe ansamblul Europei, unele organisme naionale de acreditare (de exemplu, cele membre ale EA European Co-operation for Accreditation) au ncheiat acorduri de recunoatere multilateral facilitate de existena unor refereniale i proceduri comune i care le permit s comunice n timp util 26

acordarea i retragerea acreditrilor. Ele colaboreaz pe baze similare i cu organisme de acreditare din state situate n afara Europei.
2.3.2.REFERENIALE PENTRU ACREDITARE
Cele mai larg cunoscute asemenea refereniale sunt
standardele
europene din seria EN 45000 (preluate ca atare, n Romnia, sub codul SR EN 45000). Ele conin criteriile generale pentru acreditarea laboratoarelor de ncercri (SR EN 45001, SR EN 45002), organismelor de inspecie (SR EN 45004), organismelor de certificare a produselor/ serviciilor (SR EN 45011), organismelor de certificare a sistemelor calitii (SR EN 45012), organismelor de certificare a personalului (EN 45013). Exist ns i alte refereniale. De menionat c - n scopul mbuntirii propriei credibiliti pe pia - pe lng acreditarea naional, organismele de certificare i laboratoarele de ncercri din orice stat pot participa la acorduri internaionale multilaterale de recunoatere reciproc, ncheiate cu organisme similare din alte state. Este acreditarea obligatorie ? De regul, parlamentele, guvernele i/ sau autoritile publice din fiecare stat decid care sunt categoriile de organizaii ce necesit acreditare i, uneori, aprob referenialele i procedurile aplicabile (stabilite, n prealabil, de comun acord cu ct mai multe din prile interesate) pentru fiecare categorie n parte. n consecin, n asemenea situaii, acreditarea este obligatorie (de ex. : pentru a funciona oficial, a primi o finanare, mai ales de la buget, a deveni partenerul altor organizaii, etc.).
27

2.3.3.Organisme de acreditare Un asemenea organism - nfiinat n Romnia, n 1998 este RENAR (Asociaia Reelei Naionale de Acreditare din Romnia), membru cu drepturi depline al EA European Co-operation for Accreditation. Ea a acreditat i acrediteaz (conform standardelor europene, a se vedea figura de mai sus): - organisme de certificare a produselor sau serviciilor - organisme de certificare a sistemelor calitii - organisme de certificare a persoanelor - organisme de inspecie - laboratoare de testare - laboratoare de etalonare Alte asemenea organisme (ceva mai vechi) sunt n Romnia : - CNEAA (Consiliul Naional de Evaluare si Acreditare Academic) care evalueaz i acrediteaz universiti publice i private din Romnia. - OMCAS (Organismul Militar de Evaluare, Certificare i Supraveghere a Calitii) care evalueaz i acrediteaz agenii economici ce furnizeaz produse i servicii organizaiilor aparinnd sistemului de aprare a Romniei, etc Alte organisme de acreditare au n vedere alte categorii de servicii (ngrijirea sntii, servicii informatice, transmiterea de programe audiovizuale , etc.) Dar aceste organisme nu sunt nc n numr suficient i nu acoper multe categorii importante de organizaii (de exemplu : organizaiile de administraie public, cele neguvernamentale, de ngrijirea a sntii, de transporturi, etc). Acreditarea este reglementat n Romnia prin Legea 245/ 29.04.2002 pentru aprobarea OG 38/1998 privind acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii. Statutul-cadru al organismului naional de acreditare RENAR a fost aprobat prin OM 317/2002 al Ministrului Industriei i Resurselor. Ministerul Industriei i Resurselor (actualmente Ministerul Economiei i
28

Comerului) este autoritatea de stat care coordoneaz domeniul infrastructurii calitii i evalurii conformitii i are responsabilitatea elaborrii strategiilor i politicilor n acest domeniu, care include acreditarea. (Art. 8 din Legea 245 / 2002). Lista organizaiilor acreditate din Romnia poate fi consultat pe situl www.calitate.com Credibilitatea Romniei pe plan european/ internaional depinde att de gradul de extindere ct si de eficiena acreditrilor i certificrilor efectuate n ara noastr.
29

2.4.MANAGEMENTUL ACTIVITII DE CERTIFICARE
Pentru a realiza obiectivele propuse prin certificare trebuie asigurat un management eficient al acestui proces extrem de complicat. Managementul activitii de certificare presupune urmtoarele activiti: Asigurarea, la nivelul unitii , a conformitii aspectelor certificate cu referenialul- dei exist destule cazuri n care se practic autocertificarea- un eventual control din partea organismului abilitat care ar dovedi c aspectele declarate nu sunt conforme cu realitatea este neplcut; ntocmirea documentaiei de certificare; la nivelul Uniunii Europene se urmrete simplificarea la maximum a acestei documentaii, mai ales pentru IMM-uri; totui exist destule documente complicate chiar i pentru un specialist; de aceea, la ntocmirea documentaiei este bine s se aib n vedere dou aspecte: o Consultarea unui specialist n certificare- care eventual poate ntocmi i documentaia; o Consultarea unor referine legislative sau a unor specialiti n legislaie- exist o serie de prevederi din Directivele Europene care vor fi impuse IMM-urilor romneti peste o anumit perioad de timp- este evident c IMM-ul care solicit certificarea nu va trebui s ndeplineasc acum aceste prevederi; Traducerea documentaiei- exist relativ puine organisme de certificare romneti acreditate n UE; majoritatea certificrilor se fac pe teritoriul membrilor vechi a UE, n principal Germania, Frana, Belgia i Marea Britanie- traducerile trebuie s respecte termenii consacrai n domeniu; 30

naintarea documentelor spre certificare; Pregtirea pentru vizita experilor (dac este cazul); Implementarea recomandrilor fcute de organismul de certificare;
31
CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 3-ASPECTE LEGISLATIVE ALE PROCESULUI DE CERTIFICARE

3.1.CERTIFICAREA N EUROPA
n contextul mondializrii pieei i al diversificrii i nnoirii tot mai rapide a produselor / serviciilor oferite pieei, a aprut necesitatea unor noi practici de dezvoltare a credibilitii pe pia a produselor / serviciilor, productor ilor / prestatorilor i persoanelor. Simpla afirmaie a unui productor / prestator cu privire la presupusa calitate a produsului / serviciului su (de exemplu prin publicitate n mass -media) nu mai poate fi astzi suficient - n condiiile menionate mai sus pentru a genera ncrederea consumatorilor i a declana decizia acestora de-a achiziiona un anumit produs / serviciu, realizat de un anumit productor / prestato. Printre soluiile practicate - n prezent, tot mai frecvent, mai ales n rile industrial dezvoltate - n scopul creterii credibilitii pe pia sunt (n ordine cresctoare a costurilor i dificultilor implicate): 1. mbuntirea continu, 2. testrile comparative de produse / servicii (cu publicarea rezultatelor acestora i a clasamentelor astfel obinute), 3. certificarea produselor / serviciilor i/sau a sistemelor calitii, acreditarea Credibilitatea unei persoane, a unei organizaii sau a unui produs / serviciu rezult din predictibilitatea pe termen ct mai lung a comportamentului acesteia / acestuia. Pe pia, aceast credibilitate genereaz ncrederea consumatorului n produsul / serviciul respectiv sau n organizaia / persoana avut n vedere. Astfel, n timp, el ajunge s selecioneze i s achiziioneze doar acele produse /
32

servicii n care poate avea ncredere i care provin de la un productor / prestator n care, de asemenea, poate avea ncredere. n statele membre ale Uniunii Europene se poate asigura LIBERA CIRCULAIE A PRODUSELOR doar dac acestea nu pun n pericol sntatea i viaa oamenilor i nu afecteaz calitatea mediului nconjurtor . n mod similar se pune problema i pe piaa forei de munc, ntruct n tot mai multe locuri de munc nu se mai pot angaja dect persoane realmente credibile. De regul, credibilitatea pe pia se dobndete lent i este costisitoare, dar se poate pierde rapid ipe gratis Prin definiie, certificarea este o procedur prin care un organism calificat i de ter parte - independent deci de productor / prestator dar i de consumator - atest n scris faptul c un produs, un serviciu, un proces sau o persoan este conform() cu anumite cerine specificate, menionate ntr-un referenial prestabilit . n consecin, orice certificare implic evaluarea conformitii i existena unui referenial acceptat de toi cei implicai. Certificarea este astzi utilizat pe larg n comerul internaional mai ales dup apariia standardelor seriei ISO 9000 ntruct permite reducerea substanial a numrului costisitoarelor testri (ncercri) de produse/ servicii, efectuate att de productor/ prestator ct i de distribuitorii i chiar clienii acestuia. Altfel spus, prin certificare se pot evita ncercrile (testrile) multiple i, deci, irosirea timpului i a banilor . La realizarea acestui obiectiv esenial contribuie att legislaia ct i unele structuri existente n aceste state. Sunt deosebit de importante n acest sens Rezoluiile Consiliului de Minitri intitulate: Noua Abordare a armonizrii tehnice (1985) i Abordarea Global a evalurii conformitii (1990). Ele au contribuit n mod considerabil la redistribuirea responsabilitilor ntre autoritile publice i
33

agenii economici pentru asigurarea securitii produselor i serviciilor, n scopul protejrii sntii / vieii consumatorilor i a mediului ambiant. Conform primei Rezoluii, legislaia comunitar are n vedere doar cerinele eseniale (referitoare la securitate) ale produselor / serviciilor, urmnd ca specificarea detaliat a acestora s se realizeze doar prin standarde tehnice adecvate (elaborate de agenii economici interesai i aprobate n anumite condiii ). Prin cea de-a doua Rezoluie, a fost atribuit competena evalurii conformitii fie unor organisme independente (denumite organisme de certificare de ter parte), fie nii agenilor economici (doar n anumite circumstane, n special atunci cnd i-au certificat un sistem al calitii ). Aceste importante Rezoluii se bazeaz, n aplicarea lor, pe dou politici comunitare importante: politica de reglementare (viznd conformitatea cu cerinele eseniale) i politica industrial (viznd dezvoltarea responsabilitii agenilor economici pentru creterea propriei lor competitiviti, prin promovarea calitii). Actualmente, n statele europene, exist numeroase organisme de certificare specializate (pentru anumite tipuri de produse sau servicii, pentru sistemele calitii, pentru sistemele de mediu, pentru diferite specializri / ocupaii, etc). Unele i-au adoptat refereniale comune, i-au armonizat procedurile de lucru i s-au recunoscut reciproc, formnd reele europene specializate de certificare n Uniunea European, certificarea produselor / serviciilor poate fi obligatorie (n cazul acelor produse / servicii care pot pune n pericol viaa i sntatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant i care constituie obiectul aa-numitului domeniu reglementat) sau facultativ / voluntar (n cazul celorlalte produse / servicii aparinnd domeniului nereglementat- exclusiv n scopul promovrii lor pe pia).
34

n UE, certificarea sistemului calitii i certificarea persoanelor nu sunt obligatorii prin legislaie dar pot deveni obligatorii prin decizia unor autoriti publice ca i prin efectul unor contracte ncheiate ntre agenii economici.
3.2.CERTIFICAREA N ROMNIA
n acest capitol sunt prezentate dou legi aprute n perioada 2001-2002 , legi care pun bazele procesului de certificare al unitilor economice de tip IMM pe baze provenite din jurisdicia Uniunii Europene.
3.2.1.Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 712 din data 08 noiembrie 2001 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL I Dispozitii generale la Legea 608/2001 privind conformitatea produselor Art. 1. - Prezenta lege stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate n Romania, din domeniile reglementate, prevazute n anexa nr. 1. Art. 2. - Produsele din domeniul reglementat se introduc pe piata si se utilizeaza numai daca satisfac cerintele esentiale, daca conformitatea lor a fost evaluata
35

conform procedurii de evaluare aplicabile si daca sunt marcate potrivit prevederilor reglementarilor tehnice specifice, aplicabile, n vigoare. Art. 3. - Se excepteaza de la prevederile prezentei legi grupele de produse din categoria tehnicii militare, armamentului si echipamentelor speciale care privesc apararea si siguranta nationala, produsele din domenii reglementate prin legi, carora, din motive ntemeiate, nu le sunt aplicabile principiile stabilite prin prezenta lege, precum si produsele din domeniile reglementate, stabilite prin conventii si acorduri internationale la care Romania este parte. Art. 4. - n sensul prezentei legi, termenii de specialitate se definesc dupa cum urmeaza: a) acord european privind evaluarea conformitatii - acord care se ncheie ntre Uniunea Europeana si fiecare dintre tarile asociate si care prevede recunoasterea reciproca a rezultatelor aplicarii procedurilor de evaluare a conformitatii; b) acreditare - procedura prin care organismul national de acreditare, recunoscut conform legii, atesta ca un organism sau un laborator este competent sa efectueze sarcini specifice; c) autoritate competenta - organ al administratiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu; d) cerinta esentiala - cerinta care are n vedere, n special, protectia sanatatii, securitatea utilizatorilor, protectia proprietatii si a mediului, astfel cum este prevazuta n actele normative n vigoare; e) certificare a conformitatii - actiune a unei terte parti care dovedeste existenta ncrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzator, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; f) certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare si care indica existenta ncrederii adecvate ca un produs, identificat
36

corespunzator, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; g) declaratie de conformitate - procedura prin care un producator sau un reprezentant autorizat al acestuia da o asigurare scrisa ca un produs este conform conditiilor specificate; h) document normativ - document care prevede reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati ori pentru rezultatele acestora; termenul este generic si include standarde, specificatii tehnice, coduri de buna practica si reglementari; i) domeniu reglementat - ansamblul activitatilor economice si al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementari tehnice specifice privind conditiile de introducere pe piata si de utilizare; j) desemnare - procedura prin care o autoritate competenta confirma ca un laborator, un organism de certificare sau de inspectie satisface conditiile pentru a efectua o procedura de evaluare a conformitatii, prevazuta de o reglementare tehnica; k) evaluare a conformitatii - activitatea al carei obiect este determinarea n mod direct sau indirect a faptului ca sunt ndeplinite conditiile specificate; l) inspectie - evaluare a conformitatii prin observare si rationament, nsotite, dupa caz, de masurare, ncercare sau comparare; m) importator - orice persoana fizica sau juridica cu sediul n Romania, care introduce pe piata un produs provenit dintr-o alta tara; n) introducere pe piata a unui produs - actiunea de a face disponibil, pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs din domeniul reglementat, n vederea distribuirii si/sau utilizarii; o) ncercare - operatiune tehnica ce consta n determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs, n concordanta cu o procedura specificata; p) marcaj de conformitate - simbol care se aplica de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, nainte de introducerea pe piata si/sau de
37

utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia si/sau pe documentele nsotitoare si care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerintele aplicabile, prevazute n reglementarile tehnice: CE - marcaj european de conformitate; CS - marcaj national de conformitate; q) notificare - procedura prin care autoritatea competenta informeaza autoritatea ce gestioneaza Registrul organismelor notificate cu privire la organismele desemnate pentru a evalua conformitatea produselor conform prevederilor din reglementarile tehnice specifice; r) organism de certificare - organism independent fata de clientul lui si alte parti interesate, care aplica regulile unui sistem de certificare n scopul evaluarii, certificarii si supravegherii conformitatii; s) organism notificat - laborator de ncercari, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspectie, persoana juridica cu sediul n Romania, care a fost desemnat de o autoritate competenta sa efectueze evaluarea conformitatii ntr-un domeniu reglementat si care este nscris n Registrul organismelor notificate; t) producator - persoana responsabila pentru proiectarea si realizarea unui produs, n scopul introducerii pe piata, n numele sau; responsabilitatile producatorului se aplica oricarei persoane fizice sau juridice care asambleaza, ambaleaza sau eticheteaza produse n vederea introducerii pe piata sub nume propriu; u) reprezentant autorizat al producatorului - persoana juridica mputernicita de producator sa actioneze n numele acestuia; v) standard european armonizat - standard european adoptat sub incidenta unui mandat al Comisiei Europene si care transforma cerintele esentiale de securitate n specificatii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat; w) securitate - stare a unui produs, proces sau serviciu n care riscul de a pune n pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului si/sau proprietatii este
38

limitat la un nivel acceptabil; x) supravegherea pietei - ansamblul masurilor, resurselor si structurilor institutionale adecvate prin care autoritatile competente asigura si garantea za n mod impartial ca sunt ndeplinite prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, indiferent de originea produselor introduse pe piata si cu respectarea principiului liberei concurente. CAPITOLUL II (evaluarea conformitatii produselor) Reglementari tehnice Art. 5. - (1) n scopul asigurarii securitatii vietii si sanatatii populatiei, precum si al protejarii mediului si a proprietatii, autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor n comertul intern si international. (2) Reglementarile tehnice se aproba prin hotarari ale Guvernului. Art. 6. - Reglementarile tehnice prevad, n principal: a) definirea domeniilor reglementate prevazute n anexa nr. 1; b) grupele de produse din domeniile reglementate pentru care se aplica evaluarea conformitatii; c) grupele de produse din domeniile reglementate pentru care nu se aplica evaluarea conformitatii; d) cerintele esentiale; e) procedurile pentru evaluarea conformitatii produselor; f) continutul dosarului tehnic si documentele ce atesta conformitatea cu cerintele esentiale; g) cerintele minime pentru evaluarea organismelor desemnate sa realizeze evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale; h) regulile de aplicare a marcajului de conformitate, daca este cazul; i) cerintele privind supravegherea pietei. Art. 7. - (1) Reglementarile tehnice vor face referire la standardele europene armonizate, adoptate la nivel national, care confera prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale. (2) n scopul adoptarii standardelor europene armonizate
39

autoritatile competente asigura mijloacele financiare din fonduri alocate de la bugetul de stat. Art. 8. - Autoritatile competente vor publica n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, lista cuprinzand standardele adoptate prevazute la art. 7. CAPITOLUL III Evaluarea conformitatii Art. 9. - Principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor. Art. 10. - Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, nainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele esentiale; b) ntocmirea si detinerea dosarului tehnic, n forma, scopul si pe perioada prevazute de reglementarile tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) ntocmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de ncercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz. Art. 11. - n cazul n care nici producatorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are sediul n Romania, detinerea documentelor care atesta conformitatea si prezentarea acestor documente, la cererea autoritatilor responsabile cu supravegherea pietei, se afla n sarcina importatorului.
40

Art. 12. - Conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate ntocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de ncercare sau prin certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile. Art. 13. - Evaluarea conformitatii produselor din domeniul reglementat cu cerintele esentiale prevazute n reglementarile tehnice, daca procedura de evaluare impune interventia unui organism independent fata de clientii lui si alte parti interesate, se face de catre organisme desemnate de autoritatile competente. Art. 14. - Cerintele minime, ce trebuie ndeplinite de organismele prevazute la art. 13, pentru a fi recunoscute de catre autoritatea competenta, n vederea desemnarii, sunt: a) disponibilitate de personal si echipamente; b) independenta si impartialitate n relatiile directe si indirecte; c) personal competent tehnic pentru evaluarea conformitatii; d) asigurarea confidentialitatii, pastrarea secretului profesional si integritatea; e) detinerea unei asigurari de raspundere civila, pentru cazul n care raspunderea nu revine statului prin lege. Art. 15. - Organismele desemnate trebuie sa ndeplineasca permanent toate cerintele initiale care au stat la baza deciziei privind desemnarea. Art. 16. - Organismele desemnate sa realizeze procedurile de evaluare a conformitatii, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice, trebuie sa fie n prealabil acreditate de organismul national de acreditare. Art. 17. - (1) Desemnarea organismelor se face n baza certificatului de recunoastere emis de autoritatea competenta. (2) Certificatul de recunoastere contine cel putin urmatoarele informatii: a) denumirea autoritatii competente care
41

a decis desemnarea; b) datele de identificare a organismului desemnat, inclusiv numarul de nregistrare al acestuia n Registrul organismelor notificate; c) domeniul pentru care se face desemnarea; d) data emiterii. Art. 18. - (1) Organismele se considera desemnate si actioneaza conform prevederilor reglementarilor tehnice de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, de catre autoritatea competenta a listei cuprinzand organismele notificate. (2) Lista cuprinzand organismele notificate va fi actualizata ori de cate ori va fi necesar. Art. 19. - (1) Procedurile pentru evaluarea conformitatii depind de gradul de complexitate al produsului si de riscul estimat la utilizarea acestuia. (2) Reglementarea tehnica prevede, pentru fiecare categorie de produse din domeniul reglementat, una sau o combinatie adecvata a urmatoarelor proceduri: a) controlul intern; b) examinarea de tip; c) conformitatea cu tipul; d) asigurarea calitatii productiei; e) asigurarea calitatii produsului; f) verificarea produsului; g) verificarea unitatii de produs; h) asigurarea calitatii. Art. 20. - (1) n perioada de tranzitie, pana n momentul semnarii acordului european privind evaluarea conformitatii, marcajul national de conformitate a produselor cu cerintele esentiale prevazute n reglementarile tehnice romane, specifice, aplicabile, este marcajul de conformitate CS. Elementele de identificare a marcajului de conformitate CS sunt prevazute n anexa nr. 2. (2) n aceasta perioada de tranzitie se recunoaste marcajul european de conformitate CE, n conditiile prevazute de reglementarile tehnice aplicabile produsului. Elementele de identificare a marcajului de conformitate CE sunt prevazute n anexa nr. 3. Art. 21. - Marcajul de conformitate se aplica, conform reglementarilor tehnice aplicabile produsului, n mod vizibil, usor lizibil si de nesters, direct pe produs, pe
42

instructiunile ce nsotesc produsul sau pe o placa de marcaj atasata produsulu i astfel ncat sa nu poata fi detasata. Art. 22. - (1) Marcajul de conformitate CS este urmat de numarul de identificare al organismului desemnat care a evaluat conformitatea produsului, atunci cand aceasta cerinta este prevazuta n reglementarile tehnice aplicabile produsului. (2) Marcajul de conformitate CE este urmat, dupa caz, de numarul de identificare al organismului desemnat care a evaluat conformitatea produsului, numar atribuit acestuia de Comisia Europeana. Art. 23. - Este interzisa aplicarea de marcaje care pot fi confundate cu marcajele de conformitate prevazute de prezenta lege. CAPITOLUL IV Notificarea nationala Art. 24. - Notificarea nationala este efectuata de autoritatile competente care au desemnat si care au obligatia de a solicita nscrierea organismelor desemnate n Registrul organismelor notificate. Art. 25. - (1) Certificatul de recunoastere se retrage de catre autoritatea competenta atunci cand organismul desemnat nu mai ndeplineste una dintre cerintele initiale ce au stat la baza emiterii certificatului de recunoastere si a desemnarii. (2) Retragerea certificatului de recunoastere impune retragerea notificarii, precum si radierea din Registrul organismelor notificate si respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) si (2). (3) Retragerea notificarii nu afecteaza valabilitatea certificatelor de conformitate emise de organismul notificat anterior datei retragerii notificarii. Art. 26. - Registrul organismelor notificate este gestionat de autoritatea care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii produselor.
43

CAPITOLUL V Supravegherea pietei Art. 27. - Supravegherea pietei este n responsabilitatea si n subordonarea autoritatilor competente, care asigura un sistem eficient si efectiv de supraveghere si control atat pentru produsele din domeniile reglementate, cat si pentru evaluarea conformitatii produselor din aceste domenii. Art. 28. - Autoritatile competente nominalizeaza n reglementarile tehnice structurile responsabile cu supravegherea pietei. Art. 29. - Structurile responsabile cu supravegherea pietei trebuie sa detina resursele si autoritatea necesare pentru exercitarea activitatilor de supraveghere, sa asigure competenta si integritatea profesionala a personalului lor si sa actioneze independent si nediscriminatoriu. CAPITOLUL VI Sanctiuni Art. 30. - ncalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati. Art. 31. - (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite n astfel de conditii ncat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel: a) nerespectarea prevederilor art. 10 lit. a), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piata si/sau interzicerea utilizarii si introducerii pe piata a produselor neconforme; b) nerespectarea prevederilor art. 10 lit. b), c) si d), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializarii pana la o data stabilita de organul de control al autoritatii competente mpreuna cu producatorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul, dupa caz, pentru eliminarea neconformitatilor; c)
44

nerespectarea prevederilor art. 10 lit. e), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piata si/sau interzicerea introducerii pe piata a produselor nemarcate sau marcate incorect; d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si retragerea certificatului de recunoastere. (2) Sanctiunile prevazute n prezenta lege se aplica de catre organul de control mputernicit de autoritatea competenta si nominalizat n reglementarile tehnice. (3) Cuantumul amenzilor va fi reactualizat prin hotarare a Guvernului. Art. 32. - Contraventiilor prevazute la art. 31 alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. 33. - Ministerul Industriei si Resurselor este autoritatea care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii produselor. n acest scop n cadrul Ministerului Industriei si Resurselor se nfiinteaza o structura corespunzatoare. Art. 34. - (1) n termen de 3 luni de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Industriei si Resurselor va elabora norme metodologice de aplicare a acesteia, care se aproba prin hotarare a Guvernului. (2) n termen de 6 luni de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor mpreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei vor supune spre aprobare Guvernului modificarile corespunzatoare, potrivit prevederilor prezentei legi, ale Hotararii Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune n pericol viata, sanatatea, securitatea
45

muncii si protectia mediului nconjurator, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 8 mai 1997. Art. 35. - Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege. Art. 36. - (1) Prezenta lege intra n vigoare la 6 luni de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Pe data intrarii n vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga. Legea 608 din 2001 privind evaluarea conformitatii produselor a fost adoptata de Senat n sedinta din 1 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU ATHANASIU Legea privind conformitatea produselor a fost adoptata de Camera Deputatilor n sedinta din 2 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU Bucuresti, 31 octombrie 2001 Nr. 608.
ANEXA Nr. 1 DOMENII REGLEMENTATE*) ___________ *) Lista cuprinzand domeniile reglementate va fi completata, dupa caz, prin hotarare a Guvernului. 1. Echipamente de joasa tensiune 2. Recipiente sub presiune 3. Jucarii 4. Materiale si produse pentru constructii 5. Compatibilitatea electromagnetica 6. Masini industriale 7. Echipamente de protectie personala 8. Aparate de cantarit cu functionare neautomata 9. Aparatura medicala activa implantabila
46

10. Arzatoare cu combustibili gazosi 11. Cazane pentru apa calda 12. Explozibili utilizati n scopuri civile 13. Aparatura medicala 14. Medii potential explozive 15. Ambarcatiuni de agrement 16. Ascensoare 17. Echipamente de refrigerare 18. Echipamente sub presiune 19. Echipamente terminale de telecomunicatii 20. Echipamente medicale de diagnosticare in vitro 21. Echipamente terminale de radio si telecomunicatii 22. Ambalaje si deseuri de ambalaje. ANEXA Nr. 2 MARCAJUL CS Marcajul de conformitate CS este format din literele C si S, cu forma prezentata n figura urmatoare: MARCAJ CS NOTA: - fontul (stilul literei) - Times New Roman, corp 36; - diametrul cercului - 20 mm; - litera "C" simbolizeaza cerinta esentiala; - litera "S" simbolizeaza securitate. n cazul n care marcajul trebuie sa fie marit sau micsorat, este necesar sa se respecte proportiile prezentate n figura de mai sus. Componentele C si S ale marcajului de conformitate CS trebuie sa aiba aceeasi dimensiune pe verticala, dar aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm. 2. ANEXA Nr. 3 MARCAJUL CE Marcajul de conformitate CE consta din initialele "CE" avand urmatoarea forma: MARCAJ CE n cazul n care marcajul trebuie sa fie marit sau micsorat, este necesar sa se respecte proportiile prezentate n figura de mai sus. Componentele C si E ale marcajului de conformitate CE trebuie sa aiba aceeasi dimensiune pe verticala, dar aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm.
3.2.2.Legea nr. 245 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 313 din 13 mai 2002
47

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. I. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1998, cu urmatoarele modificari si completari: 1. Titlul ordonantei va avea urmatorul cuprins: "ORDONANTA privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitatii" 2. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins: "Art. 1. - Prezenta ordonanta stabileste principiile de baza si cadrul organizatoric ale activitatii de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitatii." 3. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins: "Art. 2. - (1) In sensul prezentei ordonante, termenii sunt definiti dupa cum urmeaza: a) acreditare - procedura prin care organismul national de acreditare, recunoscut conform legii, atesta ca un laborator sau un organism este competent sa efectueze sarcini specifice; b) auditul calitatii - examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite, precum si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor; c) certificare - procedura prin care o terta parte da o asigurare scrisa ca un produs, proces sau serviciu este conform cu conditiile specificate; d) conformitate - indeplinirea de catre un produs, proces sau serviciu a
48

conditiilor specificate; e) infrastructura pentru evaluarea conformitatii - ansamblul laboratoarelor si organismelor care efectueaza incercari, etalonari, certificari de personal, de sisteme ale calitatii, de sisteme de management al mediului, precum si inspectie; f) reglementare - document care contine reguli cu caracter obligatoriu si care este adoptat de catre o autoritate; g) reglementare tehnica - reglementare care prevede conditii tehnice, fie in mod direct, fie prin referire la un standard, la o specificatie tehnica, la un cod de buna practica, sau care preia integral continutul acestora; h) trasabilitate - capacitatea de regasire a istoricului, a utilizarii sau a localizarii unei entitati prin identificari inregistrate; atunci cand este asociat etalonarii, termenul racordeaza echipamentele de masurare la etaloanele nationale sau internationale, la etaloanele primare, la constantele sau proprietatile fizice fundamentale ori la materialele de referinta. (2) Termenii definiti la alin. (1) se completeaza cu termenii definiti la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor." 4. La articolul 3, litera d) va avea urmatorul cuprins: "d) sa promoveze protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a mediului si apararea intereselor consumatorilor." 5. La articolul 4, literele b), c) si e)-j) vor avea urmatorul cuprins: "b) reprezentare a intereselor publice; c) caracter voluntar; ................................................................................ e) participare a organelor de specialitate ale administratiei publice; f) tratare impartiala a contestatiilor; g) armonizare cu regulile acreditarii europene si internationale; h) acces liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari;
49

i) asigurare a confidentialitatii si protectia secretului comercial; j) aplicare a standardelor nationale de referinta din seria SR EN 45000, din seria SR EN ISO 9000 si din seria SR EN ISO 14000, precum si a acelora care vor mai fi adoptate in acest domeniu." 6. La articolul 4, litera k) se abroga. 7. La articolul 5 alineatul (1), partea introductiva si literele e) si g) vor avea urmatorul cuprins: "Art. 5 - (1) Pe baza indeplinirii criteriilor cuprinse in standardele nationale de referinta pot fi acreditate: ................................................................................ e) organisme de certificare a personalului, a caror activitate se desfasoara in domeniul evaluarii conformitatii; ................................................................................ g) organisme de inspectie in domeniul evaluarii conformitatii." 8. Titlul capitolului II va avea urmatorul cuprins: "CAPITOLUL II Organismul national de acreditare" 9. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins: "Art. 6. - Organismul national de acreditare trebuie: 1. sa fie o persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, avand statut juridic de asociatie fara scop patrimonial, infiintata conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, al carui obiectiv este sa dezvolte acreditarea si certificarea conformitatii si sa confere incredere in competenta tehnica, impartialitatea si integritatea organismelor si laboratoarelor acreditate; 2. sa aiba evaluarea favorabila a autoritatii de stat care coordoneaza domeniul
50

infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii; 3. sa aplice principiile de baza ale acreditarii prevazute la art. 4; 4. sa aiba urmatoarele atributii principale: a) elaborarea si actualizarea regulilor acreditarii in functie de evolutia practicii europene si internationale in acest domeniu; b) aplicarea politicii nationale in domeniul acreditarii; c) stabilirea si aplicarea criteriilor de selectare a evaluatorilor/expertilor tehnici implicati in procesul de acreditare/supraveghere si a criteriilor de monitorizare a activitatii acestora; d) acreditarea organismelor si laboratoarelor mentionate la art. 5 alin. (1) si eliberarea certificatului de acreditare; e) acordarea dreptului de utilizare a marcii nationale de acreditare laboratoarelor si organismelor acreditate; f) reprezentarea Romaniei in organizatiile de acreditare europene si internationale; g) dezvoltarea parteneriatului international in domeniul acreditarii, al recunoasterii reciproce a acreditarilor si certificarii conformitatii; h) participarea la elaborarea reglementarilor privind protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a mediului si apararea intereselor consumatorilor; i) participarea la nivel national, european si international in procesul de elaborare a standardelor din domeniul sau de activitate; j) prestarea de servicii de instruire si transfer de cunostinte in domeniul acreditarii; k) colectarea, prelucrarea, stocarea si diseminarea de informatii privind acreditarea; l) editarea, publicarea si difuzarea de documente privind acreditarea; m) elaborarea si publicarea unui raport anual de activitate; 5. sa pastreze inregistrarile privind:
51

a) laboratoarele si organismele mentionate la art. 5 alin. (1) care solicita acreditarea, precum si laboratoarele si organismele acreditate; b) membrii organismului national de acreditare; c) comitetele tehnice de acreditare si membrii acestora; d) evaluatorii si expertii implicati in acreditare; 6. sa constituie si sa puna la dispozitie publicului o colectie de ghiduri si alte documente nationale si internationale referitoare la acreditare; 7. sa asigure participarea echilibrata in activitatea de acreditare a reprezentantilor autoritatilor interesate, producatorilor, sindicatelor, organizatiilor pentru apararea intereselor consumatorilor, asociatiilor profesionale, organismelor si laboratoarelor acreditate si altele asemenea; 8. sa stabileasca in conformitate cu standardele nationale de referinta: a) regulile pentru acordarea, mentinerea, suspendarea si retragerea certificatului de acreditare a organismelor si laboratoarelor; b) regulile privind tratarea reclamatiilor si a contestatiilor; c) conditiile de utilizare a marcii nationale de acreditare; d) criteriile de selectare a evaluatorilor/expertilor implicati in acreditare; 9. sa initieze, sa propuna si sa stimuleze organizarea incercarilor comparative interlaboratoare; 10. sa indeplineasca orice alte atributii prevazute in alte acte normative, in legatura cu scopul sau principal; 11. sa informeze periodic autoritatile despre activitatile din domeniul acreditarii si sa ofere expertiza, daca este solicitat; 12. sa colaboreze cu Biroul Roman de Metrologie Legala in vederea asigurarii trasabilitatii masurarilor la etaloanele nationale si internationale." 10. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins: "Art. 7. - (1) Prevederile art. 6 trebuie sa fie cuprinse in statutul-cadru al organismului national de acreditare.
52

(2) Statutul organismului national de acreditare trebuie sa respecte prevederile statutului-cadru, ale prezentei ordonante, prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, precum si urmatoarele: A. poate fi membru al organismului national de acreditare, cu aprobarea adunarii generale, orice persoana juridica care este de acord cu statutul si doreste sa sustina realizarea scopului acestuia; B. adunarea generala a membrilor organismului national de acreditare este structurata in colegii, dupa cum urmeaza: a) Colegiul organismelor acreditate, care cuprinde reprezentantii laboratoarelor si organismelor de certificare si de inspectie acreditate, precum si asociatiile fara scop patrimonial ale acestora; b) Colegiul beneficiarilor, care cuprinde reprezentantii persoanelor juridice care beneficiaza de serviciile laboratoarelor si organismelor acreditate, cum sunt agenti economici, inclusiv intreprinderi mici si mijlocii, organizatii patronale, camere de comert si industrie, organizatii financiar-bancare si de asigurari, asociatii profesionale, federatii si confederatii sindicale, precum si altele asemenea, inclusiv asociatii fara scop patrimonial ale acestora; c) Colegiul consumatorilor, care cuprinde reprezentantii organizatiilor fara scop patrimonial de aparare a intereselor consumatorilor, a persoanelor cu handicap, a drepturilor omului, a expertilor si consultantilor in domeniul calitatii si/sau in domeniul protectiei mediului, a institutiilor de invatamant, universitatilor, centrelor de transfer tehnologic, de incubare si de inovare, de dezvoltare locala si altele asemenea; d) Colegiul autoritatilor, care cuprinde reprezentantii autoritatilor publice de reglementare interesate in dezvoltarea Sistemului national al infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii; C. structura organelor de conducere si de administrare, sa asigure reprezentarea echilibrata a fiecarui colegiu, respectiv a intereselor reprezentate in acestea; D. organismul national de standardizare este membru de drept al organismului
53

national de acreditare, precum si al Consiliului director al acestuia; E. autoritatea de stat care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii numeste, prin ordin, reprezentantul sau din Colegiul autoritatilor in Consiliul director; acesta este vicepresedinte al organismului national de acreditare si are drept de veto in luarea deciziilor contrare politicii nationale in domeniul acreditarii. (3) Autoritatea de stat care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii va elabora statutul-cadru al organismului national de acreditare, prevazut la alin. (1), aprobat prin ordin al conducatorului sau in termen de 30 de zile de la publicarea legii pentru aprobarea prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I." 11. Articolul 8 se abroga. 12. Titlul capitolului IV va avea urmatorul cuprins: "CAPITOLUL IV Dispozitii finale" 13. Dupa titlul capitolului IV se introduce articolul 81 cu urmatorul cuprins: "Art. 81. - Ministerul Industriei si Resurselor este autoritatea de stat care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii si are responsabilitatea elaborarii strategiilor si politicilor in acest domeniu, care include acreditarea." 14. Articolul 9 va avea urmatorul cuprins: "Art. 9. - (1) Organismul national de acreditare, infiintat conform prevederilor art. 6 pct. 1, este denumit in continuare Asociatie. (2) Asociatia, ca organism national de acreditare, functioneaza sub coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor."
54

15. Articolele 10 si 11 se abroga. 16. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins: "Art. 12. - (1) Sumele reprezentand cotizatiile pe care Asociatia trebuie sa le achite in calitate de membru sau afiliat al organizatiilor internationale, europene si regionale de acreditare se pot aloca prin bugetul Ministerului Industriei si Resurselor, in limita fondurilor disponibile. (2) Fondurile necesare participarii la lucrarile organismelor europene si internationale de acreditare pot fi alocate prin bugetul Ministerului Industriei si Resurselor, in limita fondurilor disponibile, la solicitarea Asociatiei, pe baza programului anual al intalnirilor." 17. Articolul 13 se abroga. 18. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: "Art. 14. - Pentru serviciile oferite, prevazute la art. 6 pct. 3 lit. c), d) si i)-k), precum si pentru alte servicii prevazute in statut Asociatia are dreptul de a stabili si de a incasa, dupa caz, tarife." 19. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins: "Art. 15. - (1) In Romania Asociatia dobandeste, de drept, exclusivitatea exercitarii atributiilor prevazute la art. 6 pct. 3 lit. a)-f). (2) Asociatia nu are dreptul sa presteze servicii de certificare si inspectie, de incercari si de etalonare, precum si de consultanta pentru obtinerea sau mentinerea acreditarii." 20. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins: "Art. 16. - (1) Marca nationala de acreditare RENAR este proprietatea Ministerului Industriei si Resurselor, se inregistreaza la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si se atribuie direct pentru administrare Asociatiei recunoscute. (2) Marca nationala de acreditare este o reprezentare grafica continand cuvantul
55

RENAR insotit de insemnele nationale, prin care se atesta ca un organism sau un laborator este competent sa efectueze sarcini specifice din domeniul pentru care este acreditat de Asociatia recunoscuta. Marca nationala de acreditare este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta." 21. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins: "Art. 17. - (1) Ministerul Industriei si Resurselor acorda sau retrage recunoasterea Asociatiei ca organism national de acreditare, in conditiile prezentei ordonante. Acordarea sau retragerea recunoasterii se face prin ordin al ministrului industriei si resurselor. (2) Recunoasterea Asociatiei ca organism national de acreditare este valabila atat timp cat aceasta respecta prevederile prezentei ordonante." 22. Articolele 18-20 se abroga. 23. Articolul 21 va avea urmatorul cuprins: "Art. 21. - In cazul lichidarii sau retragerii recunoasterii, patrimoniul dobandit de Asociatie prin programe finantate direct sau indirect de catre Ministerul Industriei si Resurselor, precum si marca nationala de acreditare RENAR se transfera direct altei asociatii recunoscute conform prevederilor prezentei ordonante." 24. Articolul 22 se abroga. 25. Articolul 23 va avea urmatorul cuprins: "Art. 23. - In aplicarea prevederilor prezentei ordonante ministrul industriei si resurselor emite ordine si instructiuni." 26. Anexa va avea urmatorul cuprins: "ANEXA MARCA NATIONALA DE ACREDITARE RENAR
56

Marca nationala de acreditare RENAR consta dintr-o elipsa avand raportul semiaxa orizontala/semiaxa verticala 2:1. Axa verticala este axa de simetrie pentru ROMANIA, stema Romaniei si RENAR. ROMANIA - font Times New Roman, corp 24 RENAR - font Times New Roman, corp 36. NOTA: Marca este colorata dupa cum urmeaza: ROMANIA: - literele RO albastru - literele MAN galben - literele IA rosu Stema Romaniei: in culorile oficiale RENAR: - literele RE albastru - litera N galben - literele AR rosu 6 Elipsa: negru In cazul in care marca trebuie sa fie marita sau micsorata, este necesar sa se respecte proportiile prezentate in figura de mai sus." Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 38/1998, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
57

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Exist de asemenea o serie de legi specifice care au legtur direct sau indirect cu activitatea de certificare, legi cum ar fi, de exemplu legea 10/1995 referitoare la calitatea n construcii.
58
CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 4-CERTIFICAREA SISTEMELOR
Certificarea sistemic, ca domeniu general al certificrii interesant pentru IMMuri, include urmtoarele componente:
certificarea sistemelor de management al calitatii (ISO 9001:2000)
certificarea sistemelor de management de mediu (ISO 14001:2004)
certificarea sistemelor de management al sigurantei alimentelor (DS 3027E:2002, CAC/RCP-1, ISO 22000)
certificarea sistemelor de management al sanatatii si securitatii ocupationale (OHSAS 18001:1999)
certificarea sistemelor de management al securitatii informatiilor (BS 7799-2: 2002, ISO/IEC 27001)
certificarea sistemelor integrate de management (calitatemediu, calitatesiguranta alimentului etc.)
4.1.FLUXUL PROCESULUI DE CERTIFICARE AL SISTEMELOR MANAGERIALE ALE IMM

Schema general a de certificare este dat n figura urmtoare:
59
Figura 5. Fluxul certificrii sistemului de management (exemplu pentru SRAC)
60
61

4.2.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITII
4.2.1.Motivaii pentru certificarea sistemului de management al calitii Orice IMM trebuie: -sa identifice si sa satisfaca nevoile si asteptarile clientilor sai, precum si ale altor parti interesate, respectiv angajati, furnizori, proprietari, societate, pentru obtinerea unui avantaj concurential, si sa realizeze acest lucru intr-o maniera eficienta si eficace; -sa obtina, sa mentina si sa-si imbunatateasca performantele si capacitatile generale iar factorul cheie il constituie un angajament puternic in vederea realizarii calitatii.
Orice organizatie isi poate cladi un viitor mai sigur prin implementarea si certificarea unui sistem de management al calitatii - acea parte a sistemului de management al unei organizatii, orientata catre obtinerea rezultatelor in raport cu obiectivele calitatii.
4.2.2.STANDARDUL DE REFERIN N MANAGEMENTUL CALITII:
ISO 9001:2000 are in vedere o abordare bazata pe managementul proceselor organizatiei si, de aici, o structura mult mai logica, orientarea catre client si evaluarea satisfactiei acestuia, precum si angajamentul top managementului pentru o imbunatatire continua.
62

4.2.3.Avantajele certificrii sistemului de management al calitii: satisfacerea cerintelor clientilor, partenerilor de afaceri si a cerintelor legale; cresterea credibilitatii si a increderii in calitatea produselor / serviciilor ; cresterea satisfactiei clientilor mai mare intelegere a proceselor organizatiei, ce implica angajamentul ferm al managementului, definirea clara a responsabilitatilor si autoritatilor, comunicarea interna si externa imbunatatita, utilizarea mai eficienta a resurselor si reducerea costurilor de neconformitate crearea cadrului pentru imbunatatirea continua a performanelor;
4.2.4.Activiti specifice aciunii de certificare de management al calitii n conformitate cu SR EN ISO 9001: 2001 a) elaborarea procedurilor generale si specifice pentru organismul de certificare a sistemelor de management al calitatii; b) asigurarea relatiei dintre ASRO si solicitant pe perioada procesului de certificare; c) ntocmirea proiectului de contract, asigura si urmareste derularea activitatilor stabilite prin contract; d) administreaza documentatia organismului; e) nominalizeaza echipele de audit si participa n echipele de evaluare; f) elaboreaza sinteza de evaluare pe baza raportului de audit si a celorlalte documente; g) evalueaza dosarul n grupe de lucru pe domenii;
63

h) ia deciziile privind acordarea / neacordarea / suspendarea / anularea / retragerea certificarii; i) supravegheaza titularul de certificare; j) efectueaza activitati de informare / documentare / promovare n domeniul evaluarii conformitatii. 4.2.5.Etape de certificare a sistemului de management al calitii n conformitate cu cerinele SR EN ISO 9001: 2001 1. Solicitarea certificrii Solicitanii se pot adresa la Organismul de Certificare Sisteme de management al calitii din cadrul ASRO prezentnd cererea de intenie. 2. Informare ASRO OC-SMC pune la dispoziia solicitantului, contra cost, Mapa cu documente informative. Solicitantul primete CEREREA TIP si CHESTIONARUL DE INFORMARE I EVALUARE PRELIMINAR. 3. Achitare tarife Solicitantul transmite la ASRO OC-SMC Cererea tip i Chestionarul de informare i evaluare preliminar completate, mpreuna cu dovada achitrii tarifului de iniiere certificare, evaluare preliminar, contractare. Responsabilul de contract nregistreaza Cererea i Chestionarul.
4. Contractare ASRO OC-SMC, prin responsabilul de contract, pe baza informaiilor din chestionar, elaboreaz proiectul de contract pe care l transmite solicitantului. Solicitantul are dreptul s formuleze observaii care, daca sunt justificate, pot
64

conduce la modificarea contractului . Contractul definitivat i acceptat se semneaz de ambele pri. 5. Transmitere documentaie Solicitantul transmite la ASRO OC-SMC documentaia sistemului calitii (Manualul calitii i procedurile de sistem) precum i copia documentului prin care s-a achitat tariful pentru etapa respectiv. 6. Analiza documentaiei solicitantului Conductorul echipei de audit evalueaz documentaia sistemului calitii i solicit implementarea aciunilor corective (dac este cazul). 7. Auditul de certificare (la faa locului) Auditul iniial de certificare urmrete s demonstreze c sistemul calitii implementat de solicitant este n conformitate cu standardul de referinta (SR EN ISO 9001:2001). Este precedat de achitarea tarifului aferent acestei activitati si urmat de implementarea actiunilor corective dac este cazul. 8. Evaluarea dosarului de certificare ASRO OC-SMC anun n scris solicitantul c trebuie s achite tariful aferent etapei de evaluare a dosarului de certificare ASRO, prin responsabilul de contract elaboreaz sinteza evalurii i o transmite fiecrui membru al Grupei de Lucru pe domeniu. Managerul ASRO OC-SMC programeaz n prima reuniune a Grupei de Lucru pe domeniu discutarea Dosarului de certificare. Grupa de Lucru analizeaz sinteza evalurii i dosarul i recomand COCER-SMC acordarea/neacordarea certificrii. Pe baza recomandrii GL , COCER-SMC decide, prin votul membrilor si, acordarea / neacordarea certificrii.
65

9. Acordarea certificrii ASRO anun n scris solicitantul c trebuie s achite tariful aferent e tapei de acordare a certificrii i elibereaz certificatul care este semnat de Preedintele Consiliului de Certificare i Directorul General ASRO. 10. Supravegherea titularilor de Certificat Supravegherea se realizeaz prin audituri de supraveghere plan ificate si notificate titularului de Certificat cu cel putin o luna inainte de efectuarea auditului. Titularul trebuie s achite anticipat tarifele aferente.
66
Figura 6. Schema procesului de certificare a calitii
67

4.2.6.Studiu de caz
Conformitatea semnifica respectarea cerintelor transpuse ntr-un standard sau document normativ. Evaluarea conformitatii sustinuta de documente adecvate, reprezinta o necesitate, att pentru producatorii care doresc sa acceada pe noi piete ct si pentru consumatorii care trebuie sa decida care sunt produsele cele mai adecvate scopului de utilizare. Daca sunteti n cautarea unui organism de certificare a conformitatii produselor care sa va permita economisirea timpului si banilor, l puteti gasi la ASRO. BMC ASRO, organism independent de ter parte, asigurnd imparialitatea, este n msur s certifice produsele pe baza referenialelor pe care ASRO le gestioneaz: Standardele romne. BMC ASRO aduce la aceeai mas "parile interesate" n problemele calitatii producatori, utilizatori, autoriti publice - pentru a gsi soluii comune. Aceast abordare permite ca schemele de certificare utilizate de ASRO s ia n considerare att aspecte generale, ct i cerine specifice Standardele reprezinta un factor organizaional vital n controlul dezvoltarii tehnologiei, n special n domeniul securitii, sntii, proteciei mediului i consumatorului. Standardele au un impact important n economie i, mai ales, conduc la eliminarea barierelor din calea comerului. ASRO promoveaz utilizarea standardelor prin activitile din domeniul evalurii conformitii. BMC ASRO acord marcile de conformitate SR/SR-S n urma unui proces de certificare desfurat pe baza procedurilor proprii, proceduri care respect cerinele standardului SR EN 45011 - Cerine generale pentru organismele care efectueaza certificarea produselor.
68

Evaluarea conformitatii n raport cu cerinele standardelor este efectuata de ctre experi avnd o nalt calificare profesional. ncercarea produselor se realizeaza n laboratoare acreditate de RENAR sau evaluate de BMC ASRO pe baza unei proceduri proprii. Obinerea mrcii SR/SR-S v permite recunoasterea performantelor produselor dumneavoastra pentru: -a consolida ncrederea clientilor dumneavoastra, -a va remarca printre concurentii dumneavoastra, -a cstiga un plus de competitivitate, vnznd mai bine, -a va mbunatati imaginea, -a va facilita circulatia produselor pe piata cu respectarea cerintelor legale si ale clientilor dumneavoastra
69

4.3.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
4.3.1.Motivaiile procesului de certificare a managementului mediului Orice unitate economic de tip IMM trebuie: sa identifice toate aspectele de mediu ale activitatilor sale; sa utilizeze o metodologie logica si obiectiva pentru a ierarhiza aceste aspecte in ordinea importantei impactului asupra mediului inconjurator; sa-si orienteze sistemul de management pentru a urmari imbunatatirea si minimizarea unor astfel de impacturi semnificative asupra mediului; s se focalizeze n domeniul eliminrii deeurilor; Prin desfasurarea proceselor sale, prin fabricarea produselor sau furnizarea serviciilor, orice organizatie consuma resurse naturale si utilizeaza surse neregenerabile de energie si, in acelasi timp, realizeaza produse secundare sub forma deseurilor. Implementarea si certificarea unui sistem de management de mediu reprezinta adoptarea unei abordari sistematice in vederea tratarii aspectelor de mediu ale unei organizatii. Sistemul de management de mediu constituie un instrument util, care permite organizatiilor de orice marime sautip sa controleze impactul activitatilor, produselor, serviciilor lor asupra mediului inconjurator.
4.3.2.STANDARD DE REFERIN:
70

ISO 14001:2004 solicita unei organizatii sa declare ceea ce face in privinta controlarii si reducerii impactului sau asupra mediului inconjurator; sa realizeze in practica ceea ce a declarat in politica sa de mediu; sa inregistreze ceea ce s-a intmplat; si sa invete din experiente. 4.3.3.Schema procesului de certificare de mediu Schema procesului de certificare de mediu este dat n continuare.
71
72

Figura 7. Schema procesului de certificare de mediu 4.3.4.Avantajele certificrii sistemului de management de mediu sunt: conformitatea cu cerinele UE; castigarea si mentinerea cotei de piata prin promovarea unei imagini organizationale verzi; atingerea si demonstrarea unor performante de mediu reale partilor interesate, printr-un management tehnic si economic al problemelor de mediu; atragerea investitiilor etice; reducerea riscurilor de asigurare; reducerea costurilor prin o mai eficienta utilizare a resurselor si reducerea riscului producerii accidentelor de mediu
4.3.5.Studiu de caz Organismul de certificare Sisteme de Management de Mediu ASRO OC-SMM Organismul de Certificare Sisteme de Managementde Mediu(ASRO SMMOC) funcioneaz n cadrul ASRO i i desfoar activitatea pe baza procedurilor proprii, elaborate n conformitate cu practicile internaionale i europene avnd la baz Ghidul ISO/CEI 66:1999 i furnizeaz n mod profesional, la un cost real certificarea sistemelor de management de mediu, pentru o gam larg de productori i furnizori de servicii. Ca beneficiar al proiectului de dezvoltare instituional SENTER PS00/RM/0/1 susinut de Guvernul Olandei, Organismul de Certificare Sisteme de Management de Mediu a obinut n decembrie 2003 acreditarea mixt din
73

partea Organismului de Acreditare din Olanda RvA (Raad vor Accreditatie) i din partea Organismului naional de acreditare din Romnia RENAR, ceea ce confer ASRO SMM- OC o recunoatere european. Prin politica sa, ASRO SMM-OC respect principiul de imparialitate i asigur accesul la serviciile sale de certificare in mod nediscriminatoriu. Organismul de Certificare Sisteme de Management de Mediu al ASRO dispune de auditori formai de ctre specialiti olandezi cu o foarte bun experien n domeniul managementului de mediu. Echipa ASRO SMM-OC este format din personal permanent i peste 40 de colaboratori externi - auditori i experti - cu o nalt calificare n diverse domenii de inginerie industrial privind managementul de mediu. Oferta de certificare de mediu a acestui organism este prezentat n continuare: Organismul de Certificare Sisteme de Management de Mediu cu acreditare RvA i RENAR ofer servicii pentru certificarea sistemului de management de mediu, conform SR EN ISO 14001:2005 Seria de standarde referitoare la managementul de mediu are rolul de a furniza organizaiilor interesate elementele unui sistem de management de mediu n atingerea obiectivelor referitoare la mediu i a celor economice fr a crea bariere comerciale. Certificarea sistemului de management de mediu al societii dvs. aduce multiple beneficii:
recunoaterea pe plan naional, iar n viitor i n spaiul european i internaional reprezentnd o etap important n vederea integrrii Romniei n Uniunea European
74

creterea ncrederii partenerilor de afaceri; contribuie la reducerea costurilor i consumurilor de resurse ale organizaiei; meninerea unor relaii bune cu oficialitile i cu publicul; asigurarea unui mediu sntos pentru generaiile viitoare; crearea unei imagini mai bune n mediul de afaceri; promovarea unor produse ecologice competitive pe piaa european; prevenirea accidentelor de munc;
Dac rspunsurile la ntrebrile urmtoare: 1. Dorii s promovai mbuntirea continu a performanelor legate de mediu ? 2. Avei o politic de mediu declarat n cadrul societii dvs.? 3. Dorii s prevenii poluarea ? Ai identificat aspecte de mediu n societatea dvs. ? 4. V propunei o utilizare eficient a resurselor i minimalizarea pierderilor ? 5. Dorii s ca partenerii de afaceri s aib ncredere n societatea dvs. ? vor fi afirmative, putei s v certificai sistemul de management de mediu mpreun cu ASRO SMM-OC.
75

4.4.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SIGURANEI ALIMENTELOR
4.4.1.Motivaiile certificrii Prioritatea numarul unu pentru orice IMM din filiera agroalimentara este aceea de a-si consolida un sistem de management al sigurantei alimentului deoarece: trebuie s rspund prevederilor i cerinelor coninute n documentele europene de referin; trebuie sa-si demonstreze abilitatea de a controla pericolele la siguranta alimentului, in scopul furnizarii de produse finale sigure, care sa indeplineasca cerintele de siguranta a alimentului agreate de clienti/ consumatori si autoritatea de reglementare; are interesul major de a-si propune sa imbunatateasca satisfactia clientilor prin controlul eficient al pericolelor la siguranta alimentului; este incomparabil mai ieftin sa previi decat sa corectezi.
Companiile implicate in producerea, ambalarea, distributia si vanzarea produselor alimentare trebuie sa se asigure ca siguranta acestor produse nu a fost compromisa in cadrul lantului alimentar, iar aceasta se poate realiza prin implementarea si certificarea unui sistem de management al sigurantei alimentelor.
76

4.4.2.STANDARD DE REFERIN DS 3027E:2002, CAC/RCP-1, ISO 22000 Standardele de referinta combina urmatoarele elemente cheie, international recunoscute, pentru asigurarea sigurantei alimentelor de-a lungul filierei agroalimentare pana la punctul final de consum: comunicarea interactiva, managementul sistemului, controlul proceselor, principii HACCP, masuri GMP - programe de conditii esentiale
4.4.3.Ce este sistemul HACCP ?
HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) este o abordare sistematica, recunoscuta la nivel international, ce dovedeste ca riscurile legate de siguranta produselor alimentare sunt identificate, evaluate si tinute sub control. Dovada implementarii acestui sistem intr-o organizatie este certificarea acestuia. Exista o serie de standarde in functie de care se face aceasta certificare. 2. In ce consta si cat dureaza acest proces de certificare ?
Etapele procesului de certificare sunt descrise pas cu pas in acest document (clic pt. download). 3.Care sunt standardele in functie de care se face certificarea sistemului de management HACCP?
In Romania, organizatiile isi pot certifica sistemul de management HACCP dupa urmatoarele 3 referentiale:
77
Codex Alimentarius (Reguli generale si specifice privind bunele practici de igiena GHP si productie -GMP pentru societatile ce proceseaza, transporta depoziteaza sau comercializeaza produse alimentare)
DS 3027E:2002 (document care introduce toate regulile din Codex Alimentarius ntr-un sistem ce poate fi documentat si ale carui performante pot fi evaluate);
ISO 22000 (primul standard international de certificare a sistemului HACCP).
4. Ce valabilitate are un certificat ? Pentru organizaiile al cror sistem HACCP a fost certificat, se acord un certificat valabil pe o perioad de 3 ani. 5. Care sunt reglementarile care obliga o societate sa isi implementeze sistemul HACCP? Pentru societatile ce activeaza in sectorul alimentar (alimente, bauturi cod CAEN: DA) , comert cu produse alimentare (cod CAEN: GA) dar si hoteluri si restaurante (cod CAEN: HA) exista urmatoarele hotarari de guvern:
Hotararea de Guvern HG 1198/2002 publicata in MO 866/2 decembrie 2002 privind aprobarea normelor de igiena a produselor alimentare - de aici rezulta obligativitatea implementarii unui sistem de siguranta a alimentului (HACCP) pentru toate societatile ce prelucreaza, produc, transporta, depoziteaza sau comercializeaza alimente. Aceasta hotarare HG 1198/2002 a fost abrogata de HG 924/11 AUGUST 2005 publicata in MO 804 din 05 septembrie 2005, va intra in vigoare de la 1 octombrie 2006 si aproba Regulile Generale pentru igiena produselor alimentare.
78
Hotararea de Guvern HG 924/2005 ce reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca societatile, acestea regasindu-se in Regulile Generale pentru igiena produselor alimentare aprobate de HG 924/2005.
6. Ce avantaje are o societate in care exista deja un sistem implementat (ex.: Sistemul de Management al Calitatii ISO 9001) in momentul in care doreste certificarea pentru Sistemul de Manangement HACCP ?
Multe organizatii care au deja un Sistem de Management al Calitatii conform cu ISO 9001 certificat pot alege sa integreze viitorul Sistem de Management HACCP cu cel existent. In peste 95% dintre cazuri aceasta integrare a sistemelor de management are avantajul ca face o mare economie de timp, munca si bani. Acesta este motivul pentru care SIMTEX-OC recomanda integrarea sistemelor de management, acolo unde exista cel putin un sistem deja implementat. 7. Care sunt avantajele certificarii HACCP pentru o organizatie? 1. Cucerirea unor noi piee de desfacere; 2. Prevenirea trasmiterii posibilelor boli de la animal la om; 3. Identificarea si controlul mai bun al riscurilor legate de securitatea alimentara; 4. Indeplinirea unor posibile criterii de licitatie; 5. Asigurarea oferita clientilor ca produsele sunt fabricate intr-un sistem care nu le pune viata sau sanatatea in pericol; 6. Reducerea consumului de energie, a consumului de apa, etc; 7. Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei; 8. Cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata internationala; 9. Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor; 10. Imbunatatirea continua a bunelor practici referitoare la siguranta alimentului;
79

11. Satisfacerea cerintelor actuale ale pietei privind realizarea de produse ecologice; 8. Care sunt avantajele certificarii HACCP cu SIMTEX-OC ? 1. Garantia oferita de portofoliul de clienti cu sistemul HACCP certificat de SIMTEX-OC este o dovada a profesionalismului auditorilor nostri. 2. Acreditarea SIMTEX-OC pentru certificari in toate domeniile din codul CAEN; 3. Experienta bogata a auditorilor nostri, atat in domeniul de activitate al organizatiei respective dar si in domeniul evaluarii (auditului); 4. Informarea organizatiilor despre programele de finantare si despre conditiile de participare la aceste programe ce reduc in mod semnificativ costurile certificarii; 5. Publicarea listei societatilor certificate pe pagina web a organismului (siteul este accesat de mii de vizitatori); 6. Garantarea accesului liber si nediscriminatoriu la certificare; 7. Confidenialitatea informaiilor obinute n procesul de certificare; 9. Care sunt etapele de certificare pentru sistemul HACCP?
Principalele etape din procesul de certificare a sistemelor HACCP sunt: Initierea procesului de certificare Evaluarea initiala (conformitatea cu Codex Alimentarius) Evaluarea sistemului HACCP (conformitatea cu DS 3027E:2002) Evaluarea dosarului de certificare Acordarea certificatului pentru sistemul HACCP NOTA: Certificatul se acorda numai daca sunt indeplinite toate cerintele referitoare la certificare precizate pentru fiecare etapa din procesul de certificare
80

conform "Reguli Generale pentru Certificarea Sistemelor HACCP", cod:RG-CSH. Supravegherea Reinoirea certificarii Fiecare etapa a procesului de certificare se finalizeaza cu documente scrise, care stau la baza deciziei de certificare: Raport de evaluare initiala, Raport de audit la fata locului, Sinteza evaluarii. 4.4.4.Avantajele acestui tip de certificare
Avantajele acestui tip de certificare sunt: furnizarea de produse finale sigure pentru utilizarea in urmatoarea veriga a lantului alimentar sau sigure pentru consumatorul final; evaluarea si aprecierea cerintelor clientilor si demonstreaza conformitatea cu cerintele agreate mutual de clienti in legatura cu siguranta alimentelor; comunicarea eficienta cu clientii si celelalte parti interesate de-a lungul lantului alimentar; conformitatea cu cerintele aplicabile ale autoritatii de reglementare in ceea ce priveste siguranta alimentelor; respectarea propriilor politici de siguranta a alimentelor;
Un formular de cerere de certificare pentru acest domeniu este prezentat n continuare
81

DATE PRIVIND ORGANIZATIA Denumire: Adresa: Cod postal: Oras: Telefon: Fax: E-mail: Persoana de contact: Telefon:
DETALII PRIVIND ORGANIZATIA Statut juridic: CUI: Cont: Banca: Domeniu: Produse principale: ISO 9001 ISO 14001 Standard aplicabil: ISO 22000 OHSAS 18001 ISO/IEC 27001
82

ACFN Ascensoare CPF Nr. total de angajati: Nr. filiale: Nr. angajati/filiala: Adresa filiale: Optati pentru preaudit (Da/Nu): Data (zz.ll.aaaa): Numele reprezentantului legal:
4.5.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SNTII I SECURITII OCUPAIONALE

4.5.1.Motivaii a acestui tip de certificare In societatea moderna, promovarea conditiilor de siguranta si sanatate la locul de munca si asigurarea unui mediu de lucru confortabil, respectarea normelor legislative si mentinerea unei bune reputatii a afacerii reprezinta aspecte ce trebuie luate in considerare de catre orice IMM. Implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii ocupationale constituie un instrument eficace pentru organizarea si concentrarea eforturilor unei organizatii in vederea unei mai bune controlari si gestionari a riscurilor profesionale (accidente, incidente si boli profesionale) si a imbunatatirii considerabile a performantelor profesionale.
83

De asemenea, acest tip de certificare implic realizarea conformitii cu Directivele Europene referitoare la asigurarea securitii i sntii n munc i la actele normative europene privind riscurile majore.
4.5.2.STANDARD DE REFERIN OHSAS 18001:1999 (tradus in Romania in 2004, drept OHSAS 18001:2004) reprezinta un model de lucru pentru organizatiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale. Acesta a fost gandit pentru a completa sistemele de management al calitatii si respectiv de mediu si se bazeaza pe cerinte explicite pentru o gestionare cat mai eficienta a riscurilor profesionale si crearea unui culturi de prevenire in randul angajatilor. 4.5.3.Schema procesului de certificare a securitii i sntii n munc
Aceast schem este prezentat n figura urmtoare.
84
85

Figura 8. Schema procesului de certificare 4.5.4.Avantajele acestui tip de certificare Avantajele acestui tip de certificare sunt urmtoarele: crearea unui sistem de munca cu riscuri scazute de accidentare si/sau imbolnavire profesionala; realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare si / sau imbolnavire profesionala; transparenta si eficacitatea managementului sanatatii si securitatii ocupationale prin transpunerea rezultatelor evaluarilor de risc, auditurilor, inspectiilor etc. in planuri de actiuni pentru minimizarea riscurilor de accidente; conformitatea cu normativele europene n vigoare; obtinerea unor performante superioare din partea angajatilor, prin asigurarea starii de bine la locul de munc; perceptia favorabila din partea furnizorilor, beneficiarilor si a societatii in ansamblu
4.5.5.Studiu de caz Organismul de Certificare Sisteme de Management pentru Sntate i Securitate Ocupaional ASRO SMSSO-OC- Cadru organizatoric Organismul de Certificare Sisteme de Management pentru Sntate i Securitate Ocupaional (ASRO SMSSO - OC) funcioneaz ca entitate distinct n cadrul ASRO ncepnd cu luna iunie 2005.
ASRO SMSSO-OC are ca obiect de activitate certificarea sistemelor de management al sntii i securitii ocupaionale dintr-o larg gam de domenii i i desfoar pe baza procedurilor proprii elaborate n conformitate cu
86

Ghidurile ISO/IEC 62:1996, ISO/IEC 66:1999 i EA-7/02 rev 4:2003 ASRO SMSSO-OC s-a nfiinat pentru a rspunde cerinelor pieii deoarece majoritatea clienilor solicit certificarea sistemului de management integrat de calitate-mediu sntate i securitate ocupaional. Deoarece Organismul Naional de Acreditare RENAR nu este nc abilitat s acrediteze organismele de certificare din ar pentru a desfura o astfel de activitate de certificare, ASRO-SMSSO-OC are ca obiectiv principal n anul 2006 obinerea acreditrii RvA pentru certificarea sistemului de management al sntii i securitii ocupaionale pentru a avea o recunoatere european. Prin politica sa, ASRO SMSSO-OC respect principiul de imparialitate i asigur accesul la serviciile sale de certificare in mod nediscriminatoriu. Organismul de Certificare Sisteme pentru Sntate i Securitate Ocupaional al ASRO dispune de auditori cu o foarte bun experien n domeniul managementului i legislaiei pentru sntate i securitate ocupaional. Echipa ASRO SMSSO-OC este format din personal permanent i peste 20 de colaboratori externi - auditori i experti - cu o nalt calificare n diverse domenii de inginerie industrial privind managementul de mediu. Domeniile de activitate ale acestui organism sunt: 1. Industrie bazat pe procese fizice n locatii fixe 2. Industrie bazat pe procese fizico-chimice 3. Industrie i servicii industriale n locaii mobile (procese mecanice) 4. Servicii profesionale 5. Servicii sociale i personale
87

6. Recuperarea deeurilor i resturilor de materiale reciclabilel 7. Alte activiti industriale Procesul de certificare implic urmtoarele etape: 1. Solicitare certificare 2. Punerea la dispoziia solicitantului a Mapei cu documente informative 3. nregistrarea cererii i ncheierea contractului. 4. Evaluare stadiul 1. Evaluarea documentaiei sistemului. stabilire aciuni corective-dac este cazul. 5. Evaluare stadiul 2. Audit la faa locului. 6. Stabilire aciuni corective -dac este cazul. 7. Evaluare dosar. Acordare certificat. 8. Meninerea certificrii prin audituri anuale de supraveghere (la 6, 18 i 30 de luni) 9. Recertificare
4.6.CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITII INFORMAIILOR

4.6.1.Motivaii pentru aceast certificare
Exist n foarte multe domenii date i cunotine de interes privat, a cror diseminare ar putea conduce la pierderi economice semnificative. Orice IMM trebuie s stie ca:
88

informatia si suportul de procesare, sistemele si retelele informatice sunt resurse foarte importante ale afacerii. Acestea sunt astazi tot mai amenintate de o multime de atacuri, care pot include fraudele asistate de calculator, virusii informatici, hacking-ul, DoS, spionajul, sabotajul, vandalismul, focul sau inundatiile;
cerintele si asteptarile clientilor se indreapta acum si catre securitatea informatiilor procesate de furnizori, iar afacerile majore vor tine cont de acest lucru.
Astfel, pentru orice organizatie care intentioneaza sa intre in diferite parteneriate si sa-si mentina si extinda afacerile, este necesara implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii informatiei ca parte a unui intreg sistem de management bazat pe abordarea evaluarii riscurilor de securitate, in vederea stabilirii, implementarii, administrarii, monitorizarii, mentinerii si imbunatatirii securitatii informatiei. Prin certificare se asigura ca s-au aplicat cele mai bune practici de planificare, instalare, configurare, utilizare si intretinere a sistemelor informationale. 4.6.2. STANDARD DE REFERIN ISO/IEC 27001 Standardul statueaza trei principii care stau la baza securitatii informatiei: confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea informatiei. Acesta asigura o solutie de securitate pe termen lung, pentru ca se bazeaza pe implementarea de politici, proceduri si metode de securitate destinate protejarii informatiilor si resurselor organizatiilor, reducand la maximum riscurile reziduale ale afacerii si garantand ca politicile de securitate proprii indeplinesc standardele companiei, ale clientilor si ale legislatiei in vigoare.
89

4.6.3.Avantajele acestui tip de certificare
Avantajele acestui tip de certificare sunt: credibilitatea, integritatea si increderea conferita clientilor, angajatilor, partenerilor contractuali si proprietarilor ca informatiile si sistemelor informatice ale companiei sunt protejate; conferirea dovezii pentru autoritati ca sunt respectate legile si reglementarile in vigoare; asigurarea unui plan de continuitate al afacerii si de recuperare din dezastru, adecvat organizatiei; cresterea productivitatii prin reducerea riscurilor operationale si o mai mare disponibilitate in exploatarea sistemelor informatice; diferentierea fata de alti competitori in cadrul licitatiilor organizate in cadrul sectorului public sau la incheierea unor contracte comerciale, care implica accesul la informatii sau chiar secrete de stat;
90

4.7.CERTIFICAREA SISTEMELOR INTEGRATE DE MANAGEMENT
4.7.1.Motivaiile acestui tip de certificare Noile provocari pentru managementul afacerilor de succes din acest nou mileniu sunt in continua crestere. Succesul se poate obtine doar in conditiile unei abordari sistematice a proceselor. O integrare reusita a sistemelor de management depinde in esenta de o buna planificare si o implementare eficienta.
Un sistem integrat de management reprezinta o abordare manageriala logica si sistematica ceea ce permite decizii strategice si operationale optime care iau in considerare toate aspectele esentiale ce conduc la functionarea eficienta a unei organizatii, atat din punct de vedere al calitatii cat si al mediului sau sigurantei si igienei alimentare etc.
4.7.2.Avantajele acestui tip de certificare Avantajele certificrii acestor servicii integrate sunt: Mai multa coerenta; O optimizare a actiunilor; O minimizare a suprapunerilor si a disiparii raspunderii; Cerinte comune indeplinite mai eficient; Viziune unitara asupra dezvoltarii viitoare; Reducerea costurilor procesului de certificare;
91

Certificarea sistemelor integrate de management reprezinta cea mai buna solutie pentru o organizatie adepta a conceptului de Management al Calitatii Totale si aflata pe calea spre excelenta.
92

4.8.ORGANISME DE CERTIFICARE ACREDITATE N ROMNIA
n continuare se prezint cteva aspecte referitoare la organismele de certificare acreditate n Romnia.
4.8.1.CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII -AEROQ -SRAC - Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii -REGISTRUL AUTO ROMN Organismul de Certificare Sisteme de Management (RAR OCS) -SIMTEX Organismul deCertificare SA -Autoritatea Feroviara Romana - AFER OCS -QUALITAS SA -Societatea Romna pentru Certificare ROCERT SA -MOODY INTERNATIONAL SRL -SGS ROMNIA SA -CERTROM SA -QUALITY CERT -S.C. SUCERT - RO S.R.L.
4.8.2.CERTIFICAREA CONFORMITATII PRODUSELOR -INMA CERT Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare -AEROQ -QUALITAS SA -ICPE SA - DICPE Departamentul pentru ncercarea si Certificarea Produselor si
93

Electrice -SRAC CERTSERV Organism de Certificare produse -INSCERT SRL -CNIEP LAREX - LAREX CERT Organism de Certificare a conformitatii produselor -ICMET CERT Organism de Certificare a conformitatii produselor -QUALITY CERT -Institutul European de Stiinte Termice prin Organismul de certificare a Conformitatii Produselor EITS OCP -ISCIR CERT
4.8.3.CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT DE MEDIU -SRAC - SOCIETATEA ROMNA PENTRU ASIGURAREA CALITATII -SIMTEX ORGANISMUL DE CERTIFICARE S.A. -AEROQ
AEROQ Adresa: Bucuresti Sector 2 Sos. Vergului nr. 57 Tel.: 0745.010.108; 2555167 Fax 0745.731.010; 2555167, E-mail: aeroq@mb.roknet.ro; www.aeroq.ro
Nr. Certificat / Valabilitate 003-C / 24.09.2004
Standardul de referinta SR EN 45012: 2000
94

Domeniul acreditat: Industria alimentara, a bauturilor si tutunului DA / EA (15,16); Industria textila si a produselor textile DB / EB (17,18); Industria pielariei si a ncaltamintei DC / EC (19); Industria de prelucrare a lemnului DD / ED (20); Industria celulozei, hrtiei, cartonului si a articolelor din hrtie si carton DE / EE (21,22); Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari DF / EF (23.1, 2,3); Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale DG / EG (24) (minus 244); Fabricarea de produse farmaceutice DG / EG (244); Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice DH / EH (25); Industria altor produse din minerale nemetalice DI / EI (minus 265 si 266); Fabricarea cimentului varului si ipsosului DI / EI (265,266); Industria metalurgica DJ / EJ (27); Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) DJ / EK (28); Industria de masini si echipamente DK / EL (29); Industria de echipamente electrice si optice DL / EM (30,31,32,33) (fara 331); Industria mijloacelor de transport DM (35.3) / EN (35.3); Constructii si reparatii de aeronave DN / EN (34); Alte activitati industriale DN / EO (36,37); Energia electrica si termica, gaze si apa E / F(40); Constructii F / G (45); Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice G / H (50,51,52); Hoteluri si restaurante H / I (55); Transport si depozitare I 60,61,62,63 / J (60); Posta si telecomunicatii I 64/ K (64); Realizarea de produse software, servicii informatice conexe K / M72; Activitati de servicii prestate n principal ntreprinzatorilor K (73, 74.2) / M(73, 74.2); Industria extractiva CA, CB / DA, DB; Administratie publica L /N(75); nvatamnt M / O(80) (n domeniile NACE / CAEN)
SRAC - SOCIETATEA ROMNA PENTRU ASIGURAREA CALITATII Adresa: Bucuresti Sector 1 Str. Th. Burada nr. 6 Tel.: 313.63.35 Fax 313.23.80, E-mail: srac@dnt.ro; www.srac.ro 95

Standardul de referinta EN 45012: 1998
Domeniul acreditat: Agricultura, piscicultura A, B; Minerit si exploatarea carierelor C; Produse alimentare, bauturi si tutun DA; Tesaturi si produse textile DB; Piele prelucrata si produse din piele DC; Lemn si produse din lemn DD; Celuloza, hrtie si produse din hrtie DE 21; Edituri DE 22.1; Tipografii DE 22.2,3; Fabricarea de produse petroliere DF 23.1.2; Substante chimice, produse chimice si fibre DG-24.4; Produse farmaceutice DG 24.4; Produse din cauciuc si mase plastice DH; Produse minerale nemetalice DI-26.5,6; Beton, ciment, var, ghips etc.DI 26.5,6; Metale si produse din metal DJ; Masini si echipamente DK; Echipament electrotehnic, electronic si optic DL; Constructii navale DM 35.1; Aeronautica DM 35.3, Alte echipamente de transport DM 34, 35.2,4,5; Procedee de fabricatie neconventionale DN 36; Reciclare DN 37; Furnizarea energiei electrice E 40.1; Furnizarea gazelor naturale E 40.2; Furnizarea apei E 41, 40.3; Constructii F; Comert cu ridicata si cu amanuntul; Reparare de autovehicule, motociclete si bunuri personale si de uz casnic G; Hoteluri si restaurante H; Transport, depozitare si comunicatii I; Intermedieri financiare; Proprietate mobiliara; nchiriere J, K70, K71; Tehnologia informatiei K 72; Servicii de inginerie K 73, 74.2; Alte servicii K 74-K74.2; Administratie publica L; Educatie M, Sanatate si protectie sociala N; Alte servicii sociale O (n domeniile NACE)
REGISTRUL AUTO ROMN Organismul de Certificare Sisteme de Management (RAR OCS) Adresa: Bucuresti Sector 1 Calea Grivitei nr. 391 96

Tel.: 224.13.86 Fax 224.13.86, E-mail: ocs@rarom.ro; www.rarom.ro
Domeniul acreditat: Industria textila si a produselor textile (EB-1754); Industria pielariei si ncaltamintei (EC-1920); Industria de prelucrare a lemnului(ED-2051); Industria celulozei, hrtiei, cartonului si a articolelor din hrtie si carton (EE 2125); Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (EF-2320); Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale (EG-2412, 2416, 2417, 2430, 2451, 2462, 2466, 2470); Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (EH-251, 2521, 2522, 2524); Industria altor produse din minerale nemetalice (EI-261, 2623); Industria metalurgica(EJ-273, 275); Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (EK-2821, 2822, 2840, 285, 2863, 2871, 2872, 2873, 2874); Industria de masini si echipamente (EL-2911, 2912, 2913, 2914, 2922, 2923, 2924, 2931, 2932, 294, 2952, 2956, 2957); Industria de echipamente electronice si optice (EM-3002, 31, 32, 3320, 3340); Industria mijloacelor de transport (EN-341, 342, 343, 354, 355); Alte activitati industriale (EO-37); Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (H-50); Transport si depozitare (J-602, 6321, 6330, 6340); Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor (M-711, 7121, 731, 743)
97

SIMTEX ORGANISMUL DE CERTIFICARE SA Adresa: Bucuresti Sector 3 Bdul Basarabia nr. 250 Tel.: 255.48.34; 255.16.36; 255.24.81; 0744.368.707 Fax 255.48.34 E-mail: simtex-oc@simtex.ro; www.simtex.ro
Domeniul acreditat: Agricultura A (011)/(A); Industria extractiva de produse energetice CA/(DA); Industria extractiva de produse neenergetice CB/(DB); Industria alimentara, a bauturilor si tutunului DA/(EA); Industria textila si a produselor textile DB/(EB); Industria pielariei si a ncaltamintei DC/(EC); Industria de prelucrare a lemnului DD/(ED); Industria celulozei, hrtiei, cartonului si a articolelor din hrtie si carton DE/(EE); Industruia de prelucrarea a titeiului, cocsificarea carbunilor si tratarea combustibililor nucleari DF/(EF); Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale DG 24 (241, 243, 244, 245, 246, 247)/(EG); Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice DH/(EH); Industria altor produse din minerale nemetalice DI/(EI); Industria metalurgica DJ/(EJ); Industria constructiilor metalice si a produselor din metal DJ/(EK); Industria de masini si echipamente DK/(EL); Industria de echipamente electrice si optice DL/(EM); Industria mijloacelor de transport DM/(EN); Alte activitati industriale DN/(EO); Energia electrica si termica, gaze si apa E/(F); Constructii F/(G); Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice G 50; 51; 52, (521, 522, 523, 524, 527)/(H); Transporturi si depozitare I 60; 62; 63/(J); Posta si
98

telecomunicatii I/(K); Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor K/(M); Administratie publica L/(N).(domeniile dupa clasificarea NACE/CAEN).
AUTORITATEA FEROVIARA ROMNA - AFER OCS Adresa: Bucuresti Sector 1 Calea Grivitei nr. 393 Tel.: 224.19.60; 0723592097 Fax 224.18.32; 224.05.97, E-mail: ocs.afer@ro; www.afer.ro
Domeniul acreditat: Industria extractiva de produse energetice DA (10, 11)/CA; Industria extractiva de produse neenergetice DB (13,14)/CB; Industria textila si a produselor textile EB 175, 1821/DB; Produse ale industriei de prelucrare a lemnului ED (2010, 2030)/DD; Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari EF 232 / DF; Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale EG (24 cu exceptia 244, 2461) / DG; Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice EH 25/DH; Industria altor produse din minerale nemetalice EI 26/DI; Industria metalurgica EJ 27/DJ; Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) EK 28/DJ; Industria de masini si echipamente EL 291, 292, 293, 294, 295, 297/DK; Industria de echipamente electrice si optice EM 30, 31, 32, 332, 333/DL; Industria mijloacelor de transport EN 342, 343 351(cu exceptia 3511), 352/DM; Alte activitati industriale EO 3616, 3617, 3621, 3662, 3663, 37/DN; Energia electrica si termica, gaze si apa F 401, 403/E; Constructii G 45/F; 99

Transport si depozitare J 601, 602, 603, 631, 6321 634/I; Posta si telecomunicatii K 642, 643, 6442 / I; Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor M 712, 72, 731, 742, 743, 747/K; Servicii de administratie publica N 7511, 7513/L; Alte servicii colective, sociale si personale R 90/O (domeniile dupa clasificarea CAEN/NACE).
QUALITAS SA Adresa: Bucuresti Sector 5 Str. Spatarul Preda nr. 20 bl. 97A sc. 1 et. 1 ap. 6 Tel.: 424.48.00; 424.48.01; 0723628970 Fax 424.48.00; 424.48.01; E-mail: qualitas@rol.ro; qualitassa@yahoo.com; http://www.angelfire.com/super2/qualitas
Domeniul acreditat: Constructii F/(G); Transport si depozitare I/J 602, 631; Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor K/M 701, 702, 703, 713, 722, 724, 725, 731, 741, 742, 743, 747, 748; Industria mijloacelor de transport DM/EN 342, 351, 352; Energia electrica si termica, gaze si apa E/F 401(4012), 402, 403, 410; Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) DD/ED 201, 202, 203, 204, 205; Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale DG /EG 241(2416), 243, 247; Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice DH/EH 251(2513), 252; Industria altor produse din minerale nemetalice DI/EI 261 (2611, 2614, 2615), 262 (2622, 2623, 2624, 2626), 263, 264, 265, 266, 267, 268; Industria extractiva de produse neenergetice CB/DB 141(1411, 1412), 142, 145; Industria 100

metalurgica DJ/EJ 272, 273, 275; Alte activitati industriale DN/EO 361 (3611, 3615, 3616, 3617), 366 (3663), 364, 371; Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice G/H 511 (5112, 5113, 5114, 5115, 5118, 5119), 515, 516 (5161, 5162, 5164, 5165), 517; Industria constructiilor metalice si a produselor din metal DJ/EK 281, 282, 284, 285, 286, 287; Industria de masini si echipamente DK/EL 291, 292, 295 (2952); Industria de echipamente electrice si optice DL/EM 300 (3002), 311, 312; Hoteluri si restaurante H/I 551, 553. Societatea Romna pentru Certificare ROCERT SA Adresa: Bucuresti Sector 1 Str. Iani Buzoiani 1 bl. 16A sc. A et. 10 Ap. 43 Tel.: 224.26.39, 224.03.08, 224.10.52 Fax 2242639, 224.29.01 E-mail: rocer@quality.ro, WEB: http://www.quality.ro/rocert.htm
Domeniul acreditat: Industria textila si a produselor textile DB/EB (171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 181, 182); Industria celulozei, hrtiei, cartonului si a articolelor din hrtie si carton DE/EE [211, 212, 221 (fara 2214; 2215), 222]; Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale DG/EG(241, 242, 243, 245, 247); Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice DH/EH (251, 252); Industria altor produse din minerale nemetalice DI/EI (261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268); Industria metalurgica DJ/EJ (271, 272, 273, 275); Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) DJ/EK (281, 282, 285, 286, 287); Industria de masini si echipamente 101

DK/EL (2921, 2922, 2924, 294, 297); Constructii F/G (451, 452, 453, 454, 455); Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor K/M (722, 723, 725, 726, 7414, 7484); Transport si depozitare I / J (602, 631, 632, 633, 634)
MOODY INTERNATIONAL SRL Adresa: Bucuresti Sector 3 Bdul Unirii nr. 71 bl. G2C sc. 2 ap. 37 Tel.: 323.79.56; 322.44.50 Fax 327.48.26 E-mail: moody@moody.ro; www.moody.ro
Domeniul acreditat: Produse alimentare, bauturi si tutun DA; Textile si produse textile DB; Piele si produse din piele DC; Lemn si produse din lemn DD Tipografii DE 22.2.3; Substante si produse chimice si fibre DG (minus 24.4); Cauciuc si produse din mase plastice DH; Beton, ciment, var, ghips DI 26.5.6; Metale si produse metalice DJ; Masini si echipamente DK; Echipament electric, electronic si optic DL; Productie neclasificata DN 36; Constructii F; Comert si reparatii G; Hoteluri si restaurante H; Transport, depozitare si comunicatii I; Servicii de inginerie K 73, 74.2; Alte servicii K 74 (minus K 74.2); Alte servicii sociale O; Realizarea de produse software, servicii informatice conexe K 72; Agricultura A; Industria altor produse din minerale nemetalice DI; Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari DF; Industria celulozei, hrtiei, cartonului si articolelor din hrtie si carton DE; 102

Activitati financiare, bancare si de asigurari J
SGS ROMNIA SA Adresa: Bucuresti Sector 4 Calea Serban Voda nr. 38 Tel.: 335.46.83 / 84 / 85 Fax 335.46.18 / 19 / 20, E-mail: ovidiu_mantho@sgs.ro
Domeniul acreditat: Agricultura, piscicultura (A / A); Produse alimentare, bauturi si tutun (DA / EA); Tesaturi si produse textile (DB / EB); Piele prelucrata si articole din piele (DC / EC); Lemn si produse din lemn (DD / ED); Fabricarea de produse petroliere (DF 23.1.2 / EF 23.1.2); Substante chimice, produse chimice si fibre (DG minus 24.4 / EG minus 24.4); Produse din cauciuc si mase plastice (DH / EH); Produse minerale nemetalice (DI minus 26.5, 6 / EI minus 26.5.6); Beton, ciment, var, ghips etc. (DI 26.5, 6 / EI 26.5.6); Metale si produse din metal (DJ / EJ + EK); Masini si echipamente (DK / EL); Echipament electrotehnic, electronic si optic (DL / EM); Procedee de fabricatie neconventionale (DN 36 / EO 36); Reciclare (DN 37 / EO 37); Constructii (F / G); Alte servicii (K74 minus 74.2 / M minus 74.2)
CERTROM SA Adresa: Bucuresti Str. Atomistilor nr. 111 Magurele Tel.: 493.00.75, 0744.204.881
103

Fax 493.00.75 E-mail: certrom@pcnet.ro; WEB: www.certrom.go.ro
Domeniul acreditat: Constructii G 45 (451, 452, 453, 454) / F45; Servicii de inginerie M742 / K74.2.; Industria constructiilor metalice si a produselor din metal EK 28 (281)/DJ; Industria de masini si echipamente EL 29 (291, 292, 293, 294, 295) / DK; Echipament electrotehnic, electronic si optic EM 30/31/32) / DL; Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale EG 24 (fara 244) / DG; Tesaturi si produse textile EB 17 / DB; Hoteluri si restaurante I / H
QUALITY CERT Adresa: Bucuresti Sector 5 Soseaua Panduri nr. 94 Tel.: 411.71.51, 410.77.20 int 141, 149 Fax 411.71.51
Domeniul acreditat: Industria extractiva de produse neenergetice DB (141, 142) / CB; Industria prelucratoare a lemnului ED (201, 202, 203) / DD; Industria de 104

prelucrare a titeiului EF (232) / DF; Industria chimica si a fibrelor sintetice EG (241, 243) / DG; Industria de prelucrare a cauciucului EH (252) / DG; Industria altor produse din minerale nemetalice EI (261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268) / DI; Industria metalurgica EJ (272, 273) / DJ; Industria constructiilor metalice si a produselor din metal EK (281, 282, 287) / DK; Industria echipamentelor electrice si optice EM (300) / DC; Energie electrica si termica, gaze, ape F (401, 402, 403) / E; Constructii G (451, 452, 453, 454, 455) / F Comert cu ridicata si amanuntul H (511, 515) / G; Administratie publica N (751) / L
S.C. SUCERT - RO S.R.L. SUCEAVA Adresa: Str. I. Ghe. Sbierea Nr. 13 Suceava Tel.: 0230 - 217417 Mobil: 0744 - 644774 Fax: 0230 -531552 Nr. Certificat / Valabilitate 037-C / 08.12.2006 Standardul de referinta SR EN 45012: 2000 Domeniul acreditat: Lemn si produse din lemn DD, Constructii F 28, Beton, Ciment , Var, Ipsos DI 265, 266, Produse minerale nemetalice DI minus 265, 266, Metale si produse metalice DJ 28 Productia de metal DJ 27, Energie electrica E401, Apa E 403, 410, Gaze E402, Arhitectura si inginerie K742, Alte servicii K74, Fabricarea de mobilier DN36, 361, 362, Piele si produse din piele DC Textile si produse textile DB, Companii de editare DE 221, Companii
105
de tiparire DE 222
INMA CERT Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare Adresa: Bucuresti Sector 1 Str. Ion Ionescu de la Brad nr. 6 Tel.: 230.78.58; 230.01.65; 230.01.60; 230.97.52 Fax 230.78.58, E-mail: icsit@sunu.rnc.ro; www.inma.ro
Domeniul acreditat: INDUSTRIEI DE MASINI SI ECHIPAMENTE (EL) pentru: 2912.11, 2912.12, 2912.22, 2912.23, 2912.24, 2912.31, 2912.32, 2912.33, 2912.34, 2912.35, 2912.36, 2912.37, 2912.41, 2912.42, 2912.43; 2912.91, 2912.92, 2923.11, 2923.12, 2923.13, 2923.20, 2923.30, 2923.91, 2923.92, 2924.21, 2924.60, 2931.10, 2931.21, 2931.22, 2931.23, 2931.24, 2932.11, 2932.12, 2932.13, 2932.14, 2932.15, 2932.20, 2932.31, 2932.32, 2932.33, 2932.34, 2932.40, 2932.50, 2932.61, 2932.62, 2932.63, 2932.64, 2932.65, 2932.70, 2932.91, 2932.92, 2953.11, 2953.12, 2953.13, 2953.14, 2953.15, 2953.16, 2953.17, 2953.21, 2953.22, 2953.23, 2953.91, 2953.92
AEROQ Adresa: Bucuresti Sector 2 Sos. Vergului nr. 57 Tel.: 095.010.108, 255.51.67 Fax 095.731.010, 255.51.67;
106

E-mail: aeroq@mb.roknet.ro; www.aeroq.ro
Domeniul acreditat: Produse ale industriei alimentare, bauturi si tutun EA 159; Produse ale industriei textile EB 17; Piei si produse din piele EC 19; Produse de cocserie; produse obtinute prin rafinarea petrolului, combustibili nucleari EF 23; Produse ale industriei chimice, fibre, si fire sintetice si artificiale EG: 241, 242, 246 (fara 2466.42); Produse din cauciuc si mase plastice EH 25; Alte produse din minerale nemetalice EI: 26, 261, 262, 263, 264, 265, 266; Produse ale industriei constructiilor metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) EK: 28; Produse ale industriei de masini si echipamente EL: 29 (fara 296); Arme si munitii EM 296; Produse si echipamente electrice si optice EM: 31, 32, (fara 33), 332, 333; Lucrari de constructii G: 45
QUALITAS SA Adresa: Bucuresti Sector 5 Str. Spatarul Preda nr. 20 bl. 97A sc. 1 et. 1 ap. 6 Tel.: 424.48.00; 424.48.01; 0723628970 Fax 424.48.00; 424.48.01; E-mail: qualitas@rol.ro; qualitassa@yahoo.com; http://www.angelfire.com/super2/qualitas
107

Domeniul acreditat: Produse Servicii ale Silviculturii, Exploatarii Forestiere si Economia Vnatului: (B: 022, 0221); Produse ale industriei extrac tive (D); Produse neenergetice ale industriei extractive (DB: 14, 141, 1411, 1412, 142, 1421, 1422, 145, 1450, 1450.1, 1450.10); Produse ale industriei prelucratoare (E): Produse ale industriei textile (EB: 17, 171, 1714, 1717, 172, 1725, 1726, 174, 1740.2, 1740.21, 175, 1751, 1753, 1754, 1754.3, 1754.32, 1754.38); Produse ale industriei de prelucrare a lemnului (ED: 20, 201, 202, 203, 204, 205); Produse ale industriei celulozei, hrtiei, cartonului si articole din hrtie si carton (EE: 21, 211, 2112, 212, 2124, 2125); Produse ale industriei de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (EF: 2320); Produse ale industriei chimice, fire si fibre sintetice si artificiale (EG: 241, 2416, 243, 246, 2466, 2466.47, 2466.48, 247); Produse ale industriei de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (EH: 2513, 252, 2521, 2523, 2524); Alte produse din minerale nemetalice (EI: 26, 261, 2611, 2612, 2614, 2615, 2615.12, 2615.26; 262, 2622, 2623, 2624, 2626, 263, 264, 265, 266, 2661, 2662, 2663, 2664, 2665, 2666, 267, 268); Produse ale industriei metalurgice (EJ: 27, 271, 2710, 2710.4, 2710.5, 2710.6, 2710.7, 2710.8, 272, 2721, 2722, 273, 2731, 2732, 2733, 2734, 274, 2743, 2744, 2744.2, 2746, 2747, 2747.2, 2747.22, 2747.23, 2747.24, 275, 2751, 2752); Produse ale industriei constructiilor metalice si produse din metale (EK: 28, 281, 2811, 2812, 282, 2821, 2822, 284, 285, 286, 2863, 287, 2871, 2873, 2874, 2875); Produse ale industriei de masini si echipamente (EL: 29, 291, 2913, 292, 2923, 2924, 2924.12, 2924.5, 31, 311, 3110.4, 3110.6, 312, 313, 315, 316, 3162); Produse ale altor activitati industriale (EO: 3663, 3663.4); Energie electrica si termica, combustibili gazosi distribuiti si apa: (F: 40, 401, 4112, 402, 403); Lucrari de constructii (G: 45, 452, 4521, 4522, 4523, 4524, 4525, 4526, 453, 4531, 4532, 4533, 4534, 454, 4541, 4542, 4543,
108

4544, 4545).
ICPE SA - DICPE Departamentul pentru ncercarea si Certificarea Produselor Electrice Adresa: Bucuresti Sector 3 Splaiul Unirii nr. 313 Tel.: 346.72.29, 346.72.20 Fax 346.72.68, 346.72.20 E-mail: licpe@icpe.ro
Domeniul acreditat: Masini si aparate pentru uz casnic EL 297 (2971.1, 2971.2); Mijloace ale tehnicii de calcul si de birou EM 300 (3001.1, 3001.2, 3002.1); Motoare, generatoare si transformatoare electrice EM 311 (3110.4); Aparate pentru comanda si distributia electricitatii EM 312 (3120.2, 3120.3, 3120.4); Fire si cabluri izolate EM 313 (3130.1); Acumulatori, pile electrice si baterii EM 314 (3140.1, 3140.2); Lampi electrice si echipamente de iluminat EM 315 (3150.1, 3150.2, 3150.3, 3150.4); Echipamente electrice diverse, cu exceptia celor pentru motoare si vehicule; parti ale acestora EM 316 (3162.1); Tuburi electronice si alte componente electronice EM 321 (3210.1, 3210.2, 3210.3, 3210.4, 3210.5, 3210.6, 3210.7); Aparate de emisie radio si televiziune; Aparate pentru linii telefonice si telegrafice EM 322 (3220.1, 3220.2, 3220.3); Receptoare de televiziune si radio; aparate de nregistrare si reproducere a sunetului si imaginii EM 323 (3230.1, 3230.2, 3230.3, 3230.4, 3230.5)
109

SRAC CERTSERV Organism de Certificare produse Adresa: Bucuresti Sector 1 Str. Teodor Burada nr. 3 ap. 1 Tel.: 310.08.25, 311.19.67, 313.63.35; 0721233216 Fax 313.23.80, E-mail: srac.certserv@srac.ro; WEB: www.srac.ro
Domeniul acreditat: Produse si echipamente electrice si optice EM 311, 312, 313, 315, 316/DL; Alte produse din minerale nemetalice EI 26/DI (n domeniile CAEN/NACE)
INSCERT SRL Adresa: Ploiesti Sos. Nordului nr. 3B bl. 4B ap. 17 Tel.: 0244/162694 Fax 0244/162694
Domeniul acreditat: Produse obtinute din prelucrarea titeiului EF 232 / DF 23.2; din care pentru subdomeniile (CPSA): Produse petroliere rafinate n stare lichida (EF 2320.1): Benzine (pentru motoare cu ardere interna, inclusiv cele pentru 110

aviatie) (EF 2320.11); Carburanti de tip benzina pentru motoare cu reactie (EF 2320.12); Alte fractiuni usoare (EF 2320,13); Kerosen (EF 2320.14); Motorine (EF 2320.15); Alte fractii mijlocii (amestecuri de hidrocarburi lichide) (EF 2320.16); Fractiuni grele brute de pacura cu continut de sulf (EF 2320.17); Uleiuri lubrifiante din petrol si din minerale bituminoase (EF 2320.18). Produse petroliere rafinate n stare gazoasa, exceptnd gazul natural (EF 2320.2): Propan si butan lichefiate (EF 2320.21); Alte produse petroliere gazoase (etilena, propilena, butilena) (EF 3230.22). Produse petroliere rafinate solide sau vscoase (EF 2320.3): Grasimi lubrifiante (vaselina, parafina si ceara de petrol) (EF 2320.31); Cocs de petrol si bitumuri de petrol (EF 2320.32). (domeniile cod CPSA/NACE)
CNIEP LAREX - LAREX CERT Organism de Certificare a conformitatii produselor Adresa: Bucuresti Sector 4 Sos. Vitan Brzesti nr. 1 Tel.: 334.78.65; 334.57.02 Fax 334.51.42; E-mail: larex@dial.kappa.ro
Domeniul acreditat: Produse ale agriculturii A: (012, 0125, 0126) / A; Produse ale industriei alimentare, bauturi si tutun EA: (15; 151; 1511; 1512; 1513; 152; 1520; 153; 1531; 1532; 1533; 154; 1541; 1542; 1543; 155; 1551; 1552; 156; 1561; 1562; 157; 1570; 158; 1581; 1582; 1583; 1584; 1585; 1586; 1587; 1588; 1589; 159; 1591; 1592; 1593; 1594; 1595; 1596; 1597; 1598; 1599; 16; 160; 1600)/DA. 111

(n domeniile CAEN/NACE)
ICMET CERT Organism de Certificare a conformitatii produselor Adresa: Craiova Calea Bucuresti nr. 144 Tel.: 0251/437795, 0251/436866 Fax 0251/416726, 0251/415482, E-mail: cert@icmet.ro; www.icmet.ro
Domeniul acreditat: Produse si echipamente electrice si optice DL/EM: (3110.10, 3110.24, 3110.25, 3110.26, 3110.41, 3110.42, 3110.43, 3110.50, 3110.62, 3120.10, 3120.21, 3120.24, 3120.27, 3120.32, 3120.40) (n dome niile NACE / CAEN)
QUALITY CERT Adresa: Bucuresti Sector 5 Soseaua Panduri nr. 94 Tel.: 411.71.51, 410.77.20 int 141, 149 Fax 411.71.51 E-mail: QUALITY_CERT@yahoo.com
112

Domeniul acreditat: Produse neenergetice al industriei extractive DB (141, 142); Produse ale industriei prelucratoare a lemnului (exclusiv productia de mobila) ED (201, 202, 203) / DD; Produse ale industriei chimice, fibre si fire sintetice si artificiale EG (241, 243) / DG; Alte produse din minerale nemetalice EI (261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268) / DI; Produse ale industriei constructiilor metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) EK (281, 282, 286, 287) / DJ; Lucrari n constructii G 45 (452, 453, 454) Institutul European de Stiinte Termice prin Organismul de certificare a Conformitatii Produselor EITS OCP Adresa: Bucuresti Sector 2 Bdul Pache Protopopescu nr. 66 Tel.: 2521157 Fax 2526545, E-mail: eits@mediasat.ro; www.eits.mediasat.ro
Domeniul acreditat: Produse ale industriei constructiilor metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) EK 28 [2822;2830 (fara 2830.2, 2830.21, 2830.22)]; Produse ale industriei de masini si echipamente EL 29 (2912, 2923, 2913, 2921, 2971.11, 2971.15, 2971.25, 2971.26, 2971.29, 2972.12, 2972.13)
113

ISCIR CERT Adresa: Bucuresti Sector 5 Str. Elefterie nr. 47-49, CP 762111 Tel.: 4119760 Fax 4119870 E-mail: iscir@fx.ro, iscir@iscir.ro
Domeniul acreditat: Recipiente butelii executate din otel, sudate si nesudate si aluminiu si aliaje din aluminiu fara sudura EK 28.21/EK 2821.12; Recipiente simple sub presiune EK 28.21/EK 2821.12; Aparate consumatoare de combustibili gazosi DJ 28.2/EK 2822.12, 2822.13, DK 29.72/EL 2972.11; DK 29.72/EL 2972.12, 2972.13, 2972.14, 2972.20. SRAC - SOCIETATEA ROMNA PENTRU ASIGURAREA CALITATII Adresa: Bucuresti Sector 1 Str. Th. Burada nr. 6 Tel.: 313.63.35 Fax 313.23.80, E-mail: srac@dnt.ro; www.srac.ro
Standardul de referinta Ghidul ISO / CEI 66: 1999
114

Domeniul acreditat: Agricultura, piscicultura (A,B); Minerit si exploatarea carierelor (C); Produse alimentare, bauturi si tutun (DA); Tesaturi si produse textile (DB); Piele prelucrata si articole din piele (DC); Lemn si produse din lemn (DD); Celuloza hrtie si produse din hrtie (DE 21); Tipografii (DE 22.2, 3); Substante chimice, produse chimice si fibre (DG exclusiv 24.4); Produse din cauciuc si mase plastice (DH); Produse minerale nemetalice (DI exclusiv 26.5, 6); Beton, ciment, var, ghips etc. (DI 26.5, 6); Metale si produse din metal (DJ); Masini si echipamente (DK); Echipament electrotehnic, electronic si optic (DL); Furnizarea energiei electrice (E 40.1); Furnizarea gazelor naturale (E40.2); Furnizarea apei (E41, 40.3); Constructii (F); Alte servicii (K74 exclusiv 74.2)
SIMTEX ORGANISMUL DE CERTIFICARE S.A. Adresa: Bucuresti Sector 3 Bdul Basarabia nr. 250 Tel.: 255.48.34; 255.16.36; 255.24.81 Fax 255.48.34 Mobil: 0744.368.707; E-mail: simtex-oc@simtex.ro; www.simtex.ro
Domeniul acreditat: Agricultura A/(A); Industria extractiva de produse energetice CA/(DA); Industria extractiva de produse neenergetice CB/(DB); Industria alimentara, a bauturilor si tutunului DA/(EA); Industria textila si a produselor textile DB/(EB); Industria pielariei si ncaltamintei DC/(EC); Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) DD/(ED); Industria celulozei, hrtiei, cartonului si a articolelor din hrtie si carton DE/(EE); Industria chimica si 115

a fibrelor sintetice si artificiale DG/(EG); Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice DH/(EH); Industria altor produse din minerale nemetalice DI/(EI); Industria metalurgica DJ/(EJ); Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) DJ/(EK); Industria de masini si echipamente DK/(EL); Industria de echipamente electrice si optice DL/(EM); Industria mijloacelor de transport DM/(EN); Energia electrica si termica, gaze si apa E/(F); Sanatate si asistenta sociala N/(P); Constructii F/(G); Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice G/(H); Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari DF/(EF); Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor K/(M) (minus K 73/M73) Posta si telecomunicatii I/(K); Transporturi si depozitare I/(J); Alte activitati industriale DN/(EO); Hoteluri si restaurante H/(I) Activitati financiare, bancare si de asigurare J/(L) Administratie publica L/(N) codificare dupa NACE / (CAEN) (n domeniile NACE / CAEN)
AEROQ Adresa: Bucuresti Sector 2 Sos. Vergului nr. 57 Tel.: 0745.010.108; 2555167; Fax 0745.731.010; 2555167, E-mail: aeroq@mb.roknet.ro; www.aeroq.ro
116

Domeniul acreditat: Industria alimentara, a bauturilor si tutunului DA/EA(15, 16); Industria textila si a produselor textile DB/EB(17, 18); Industria altor produse din minerale nemetalice DI (fara 26.5 si 26.6)/ EI (26); Fabricarea cimentului, varului si ipsosului DC/EI(26.5 si 26.6); Constructii F(45)/G(45); Activitatea de proiectare, urbanism, inginerie si alte servicii tehnice K(74.2)/M(74.2); Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) DD/(ED) 20; Industria de prelucrare a titeiului si cocsificarea carbunelui DF(23.1, 23.2)/EF(231, 232); Industria de masini si echipamente DK/EL(29); Energia electrica si termica, gaze si apa E(40.1,40.2,40.3,40.4)/ F(401,402,403); Transporturi si depozitare I (60, 61, 62, 63)/J (60, 61, 62, 63); Posta si telecomunicatii I(64)/ K(64); Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casnice G(51, 52)/ H(51, 521, 523, 524, 526); Alte activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor K (74 fara 74.2)/ M(74); Constructii si reparatii aeronave DM/EN 35; Alte activitati de servicii colective, sociale si personale O90/R90; Industria de masini si aparate electrice DL (31)/EM (31); Fabricarea de medicamente si produse farmaceutice DG(fara 24.4)/EG(fara 244) (n domeniile NACE / CAEN)
117
CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 5- CERTIFICAREA PRODUSELOR

5.1.ASPECTE GENERALE
Certificarea produselor si serviciilor reprezinta atestarea, de catre organismul de certificare, a conformitatii acestora cu un anumit standard, sau cu un alt document normativ. Acest tip de certificare prezinta mai multe avantaje. In primul rind, certificarea ofera un avantaj comercial, contribuind la promovarea produselor si serviciilor. Ea reprezinta o dovada obiectiva ca sunt respectate caracteristicile de calitate mentionate in standardul (documentul normativ) de referinta, facilitind orientarea consumatorilor in alegerea produselor si serviciilor. Acestia au mai multa incredere in produsele/serviciile certificate. Certificarea permite, in acelasi timp, eliminarea incercarilor multiple si costisitoare, efectuate atit de producator/prestator de servicii, cit si de diversi beneficiari sau intermediari. In conditiile armonizarii procedurilor de certificare si utilizarii unor referentiale identice sau comparabile, certificarea poate contribui la inlaturarea barierelor tehnice din calea comercializarii libere a produselor si serviciilor. Tinind seama de toate aceste avantaje, furnizorii sunt interesati sa-si imbunatateasca continuu calitatea produselor si serviciilor, pentru a putea asigura satisfacerea conditiilor certificarii. Dovada conformitatii produselor si serviciilor poate fi sub forma unui certificat de conformitate, a unei marci de conformitate, sau a unei licente acordate furnizorului in cauza.
118

Certificatul de conformitate reprezinta un document, emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, care indica, cu un nivel suficient de incredere, ca un produs, proces sau serviciu, corespunzator identificat, este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Certificatul de conformitate contine, de regula, o parte informativa privind caracteristicile impuse, informatii referitoare la organismul care a efectuat verificarile si, eventual, marca de conformitate. Marca de conformitate (pentru certificare) este o marca protejata, aplicata sau emisa pe baza regulilor unui sistem de certificare, care indica, cu un nivel suficient de incredere, ca produsul, procesul sau serviciul in cauza este in conformitate cu un anumit standard, sau cu un alt document normativ. Licenta (pentru certificare) este un document prin care organismul de certificare acorda unei persoane sau unui organism dreptul de a utiliza certificate sau marci de conformitate pentru produsele, procesele sau serviciile sale, in conformitate cu regulile schemei aferente de certificare. Certificarea obligatorie se refera la "domeniul reglementat". Acest domeniu defineste produsele si serviciile care cad sub incidenta unor reglementari obligatorii: reglementari nationale referitoare la protectia vietii, sanatatii consumatorului, protectia muncii si a mediului inconjurator, directivele de armonizare privind "cerintele esentiale". Certificarea voluntara se refera la "domeniul nereglementat", deci la produsele si serviciile pentru care nu exista reglementari obligatorii. Acest tip de certificare este utilizat de intreprindere ca instrument pentru pastrarea pietelor de desfacere sau pentru cucerirea unor noi segmente de piata.
119

Ordonanta guvernamentala amintita defineste domeniul nereglementat ca reprezentind "domeniul in care punerea in circulatie, pe piata, a produselor si serviciilor nu este reglementata prin legi si alte acte normative". Certificarea produselor si serviciilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape mai importante: -solicitarea certificarii, pe baza unei cereri insotite de dosarul tehnic si de angajamentul intreprinderii privind respectarea cerintelor din reglementarea tehnica de referinta; -instrumentarea dosarului de catre organismul de certificare si efectuarea unor incercari asupra produsului, intr-un laborator acreditat; -efectuarea unui audit la intreprindere, de catre organismul de certificare sau in numele acestuia, pentru a verifica daca procesul de fabricatie sau de prestare a serviciului este tinut sub control, iar inspectiile, incercarile asupra produsului,serviciul sunt executate in mod corespunzator; -acordarea certificatului de conformitate si a dreptului de utilizare a marcii de conformitate; -mentinerea dreptului de a detine certificatul sau marca de conformitate, pe baza autocontrolului furnizorului si a verificarilor periodice efectuate de organismul de certificare
Pentru a vinde un produs pe piata nationala si cea internationala este necesar ca produsul care se realizeaza sa fie certificat. Certificarea este procedura de atestare a conformitatii unui produs, a unui serviciu sau a unui sistem de organizarea a intreprinderii in raport cu un standard.
120

Activitatea in domeniul certificarii este orientata spre asigurarea protectiei drepturilor, sanatatii si securitatii consumatorilor, a mediului inconjurator. In Sistemul National de certificare este prevazuta certificarea obligatorie conform Nomenclatorului produselor, proceselor si serviciilor supuse certificarii obligatorii i si certificarea benevola. Marcile de certificare obligatorie si benevola au fost inregistrate de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale din Geneva in 1995. Produsele alimentare supuse certificarii obligatorii in cadrul Sistemului National de Certificare se clasifica in 11 grupe de produse omogene: uleiuri vegetale si produse prelucrarii lor; carne, produse din carne, carne din pasare, oua si produsele prelucrarii lor; peste, crustacee, moluste si produsele prelucrarii lor; lapte si produse lactate; fructe, legume si produsele prelucrarii lor; concentrate alimentare; zahar; bauturi nealcoolice, vinuri, divinuri, alcoolul etilic, produsele alcoolice de desert si nealcoolice; cofetarie, patiserie; hrana pentru copii; alte produse alimentare incluse in Nomenclatorul produselor supuse certificarii obligatorii in baza deciziei conducatorului CNSMC. Produsele alimentare, supuse certificarii obligatorii, se impart in produse usor alterabile cu termen garantat de valabilitate pina la 1 luna si produse cu termen de valabilitate indelungat - mai mult de 1 luna.
121

Certificarea benevola a produselor nealimentare si agricole se efectueaza la initiativa persoanelor juridice si fizice in baza cererii solicitantului. Certificarea benevola se efectueaza la corespunderea produselor cerintelor documentelor normative, care se coordoneaza intre solicitant si Organismul de certificare (OC). In cadrul Sistemului National de Certificare se efectueaza atit certificarea obligatorie (legala), cit si certificarea benevola. In domeniul certificarii obligatorii (legale) nu se admite activitatea organismelor de certificare care nu au sediu si care nu sunt acreditate in modul stabilit de Sistemul National de Certificare, iar Organismele de certificare ale subsistemelor de certificare, cu exceptia subsistemului de certificare igienica, sunt obligate sa obtina autorizatie pentru activitatea de certificare obligatorie (legala) in modul stabilit de organismul national de certificare. Produsele, procesele si serviciile ce se supun certificarii obligatorii si benevole trebuie sa corespunda conditiilor documentelor normative de standardizare. In caz contrar utilizarea si comercializarea acestora este interzisa. Actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii adecvate ca un produs, proces sau serviciu, corespunzator identificat, este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Certificarea reprezinta o modalitate de atestare a conformitatii produselor, serviciilor, proceselor, sistemului calitatii unei intreprinderi, cu un referential prestabilit, atestare pe care o realizeaza un organism neutru, independent de producator si beneficiar, denumit organism de certificare. Recunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se realizeaza prin acreditare.
122

Acreditarea reprezinta procedura prin care un organism, reprezentind o autoritate, recunoaste formal ca un organism sau o persoana este competenta sa indeplineasca sarcini specifice. Scopul principal al acreditarii este de a tine sub control organismele de certificare. Acest control poate fi exercitat direct de catre stat sau de un organism care se ocupa de toate aspectele tehnice ale acreditarii. Acreditarea laboratoarelor este definita ca reprezentind o "recunoastere oficiala a competentei unui laborator de incercari de a realiza anumite incercari sau tipuri de incercari". Prin urmare, acreditarea permite validarea competentei laboratoarelor, facilitind recunoasterea reciproca a incercarilor efectuate de acestea. Prin urmare, organismul de certificare trebuie sa aiba un sistem eficient de asigurare a calitatii, care sa permita satisfacerea permanenta a cerintelor prevazute in standardele de referinta. Declaratia de conformitate reprezinta declaratia unui furnizor, care afirma pe propria raspundere ca un produs, proces sau serviciu este in conformitate cu un standard, sau cu un alt document normativ. In acceptiunea standardelor "furnizor" poate fi un fabricant, distribuitor, importator, organizatie de service etc. Declaratia de conformitate trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: numele si adresa furnizorului care a emis declaratia, identificarea produsului (denumire, tip, numar de model si orice alte informatii suplimentare relevante),
123

standardele sau alte documente normative la care se face referire intro forma precisa, completa si corespunzator definita, toate informatiile suplimentare care pot fi necesare ( clasa de calitate, categoria etc.), data emiterii declaratiei, semnatura si functia sau marcajul echivalent al persoanei autorizate, confirmarea ca declaratia a fost emisa pe propria raspundere a furnizorului. Aceasta declaratie poate avea forma unui document, a unei etichete, sau o alta forma echivalenta. Ea poate fi tiparita sau aplicata, de exemplu, pe un imprimat, catalog, o factura, sau pe instructiunile de utilizare, referitoare la produsul in cauza. Termenii referitori la certificare si la acreditarea laboratoarelor de incercari sunt grupati in cadrul urmatoarelor sectiuni: "incercari", "evaluarea conformitatii, "activitati de certificare", "conventii de recunoastere", "acreditarea laboratoarelor de incercari".
5.2.PROCEDURI DE CERTIFICARE A PRODUSELOR

Politicile si procedurile dupa care functioneaza organismul de certificare sunt nediscriminatorii si sunt administrate in mod nediscriminatoriu. Organismul isi face accesibile serviciile sale tuturor solicitantilor ale caror activitati sunt cuprinse in domeniul de activitate declarat. Criteriile fata de care sunt evaluate produsele unui furnizor sunt cele prevazute in standardele specifice. Organismul de certificare dispune de proceduri pentru:
acordarea , mentinerea, retragerea si, daca este cazul, suspendarea certificarii;
124

extinderea certificarii sau reducerea domeniului certificarii; reevaluarea , daca apar modificari care afecteaza in mod semnificativ proiectul sau specificatia produsului, sau modificari in standardele fata de care este certificata conformitatea produsului, sau schimbari privind proprietatea, structura sau managementul furnizorului, sau in cazul oricarei alte informatii care demonstreaza ca produsul nu mai poate indeplini cerintele sistemului de certificare. Organismul de certificare dispune de acorduri adecvate garantarii, conform legilor aplicabile, mentinerii confidentialitatii informatiilor obtinute in cursul activitatilor sale de certificare, la toate nivelurile organizatiei sale, inclusiv comitete si organisme sau persoane care actioneaza in numele sau.
5.2.1.Procedura pentru cererea de certificare a conformitatii produselor Organismul de certificare furnizeaza solicitantilor o descriere detaliata actualizata a procedurilor de evaluare si certificare, corespunzatoare fiecarei scheme de certificare, precum si documente care cuprind cerintele pentru certificare, drepturile si obligatiile solicitantilor si furnizorilor care au produse certificate (inclusiv taxele care se achita). Organismul de certificare solicita completarea unui formular oficial de cerere semnat de un reprezentant al solicitantului, deplin autorizat, in care sunt cuprinse ori sunt anexate: domeniul de aplicare al certificarii dorite si o declaratie prin care solicitantul este de acord sa indeplineasca cerintele pentru certificare si sa furnizeze orice informatii necesare pentru evaluarea produselor care urmeaza sa fie certificate:

entitatea din care face parte, numele, adresa si statututul legal; o definire a produselor care urmeaza sa fie certificate, sistemul de certificare si standardele fata de care fiecare produs urmeaza sa fie certificat, daca acestea sunt cunoscute de catre solicitant. 125

5.2.2.Certificarea de conformitate a produselor
Pentru fiecare categorie de produse din domeniul reglementat se prevede una sau o combinatie a urmatoarelor proceduri: controlul intern, examinarea de tip, conformitatea cu tipul, asigurarea calitatii productiei, asigurarea calitatii produsului, verificarea produsului, asigurarea calitatii. Organismul de certificare elibereaza fiecarui furnizor de produse certificate documente oficiale care sa permita identificarea urmatoarelor elemente:

numele si adresa furnizorului ale carui produse sunt supuse certificarii; domeniul de aplicare a certificarii, dupa caz; produsele certificate, care pot fi identificate dupa diferite criterii; standardul de produs sau alte documente normative fata de care este certificat fiecare produs sau tip de produs;
sistemul de certificare aplicabil; data efectiva a certificarii si termenul de valabilitate, daca este cazul. Marcajul national de conformitate a produselor cu cerintele esentiale
prevazute in reglementarile tehnice romane, specifice si aplicabile, este marcajul de conformitate CS, ale carui elemente de identificare respecta prevederile Legii nr. 608 din 31 octombrie 2001, anexa 2. Se recunoaste marcajul european de conformitate CE, identificat conform prevederilor specifice Legii nr. 608, anexa 3, in conditiile prevazute de reglementarile tehnice aplicabile produsului. Domeniul infrastructurii calitatii si evaluarea conformitatii produselor sunt coordonate de Ministerul Industriei si Resurselor.
126

5.3.INSPECIA CERTIFICRII
Inspectia calitatii (quality inspection) reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici. n lume produsele si serviciile sunt testate de: laboratoare specializate, ce se afla in cadrul intreprinderii; de organisme externe, acreditate in domeniul dat; consumatori. Inspectia produselor certificate se efectueaza de catre structurile respective ale organismului national de certificare si ale organismelor de certificare si/sau de catre alte organisme imputernicite de acestea. Controlul asupra respectarii de catre furnizori a prezentei legi este efectuat de catre organismul national de standardizare si alte autoritati ale administratiei publice, precum si de catre asociatiile obstesti de protectie a consumatorilor, in limitele competentei lor. Elaborarea si redactarea instructiunilor de inspectie a unui produs/serviciu constituie, in general, o sarcina dificila, intrucit, pentru a asigura eficienta si efectivitatea inspectiei, este necesar sa se tina cont, simultan, de numeroase caracteristici ale produsului/serviciului de inspectat. La descoperirea unor deficiente atit laboratoarele interne si externe, cit si consumatorii sunt in drept sa ceara efectuarea unei inspectii de certificare. (De la caz la caz cheltuielile pot fi suportate atit de intreprinderea producatoare cit si de persoana care cere efectuarea controlului). Intr-un sistem de productie, procesul de inspectie are loc in mai multe etape: de la receptia materiilor prime, in anumite puncte ale procesului de fabricare si asamblare, la livrare etc.
127

De fapt, orice inspectie trebuie sa contina o procedura de actualizare si ameliorare, sa contina numele responsabilului pentru procedura, sa prezinte un rezultat: Admis (produse conforme) sau Respins (produse neconforme). In dependenta de schema de certificare inspectia de certificare poate include: -culegerea informatiei referitor la calitatea produselor certificate de la organele de supraveghere: Responsabilitatea in domeniul certificarii produselor o poarta organismul ce a elaborat certificatul in cauza. Deci, la aparitiei unor probleme legate de calitatea produselor reclamantul are posibilitate sa se adreseze dupa informatie la organul ce a efectuat certificarea, pentru a obtine unele informatii. -alcatuirea comisiei de inspectie: In cazul descoperirii unor deficiente, ce afecteaza viata, activitatea, necesitatile si asteptarile oamenilor, in baza legislatiei existente se formeaza comisii de inspectii (care pot fi atit din cadrul intreprinderii, cit si din afara). In cazul unor probleme serioase, la refuzul agentului economic de a solutiona problema legata de calitatea serviciului si produsului, reclamantul are dreptul sa inainteze plingerea in instantele judecatoresti, in conformitate cu legislatia in vigoare. -prelevarea mostrelor si efectuarea incercarilor de laborator: In cazul existentei unor chestiuni ce se refera la conformitatea produsului fabricat, agentii economici sau consumatorii pot testa produsul dat in cadrul laboratoarele specializate in domeniul dat. -analiza conditiilor de producere: In cadrul intreprinderii se face analiza nu numai a produselor finite ci si a conditiilor, sistemului in intregime. In RM organul national de certificare a sistemelor este CNSMC, de asemenea pentru certificarea sistemelor conform ISO se ocupa compania TUV, pentru certificarea sistemelor si a produselor ce vor fi realizate in Rusia reprezentanta Gosstandard in RM. (Rostest-Moscova a Gosstandardului Rusiei a deschis o filiala in Republica Moldova. Activitatea de baza:
128

Asigurarea productiei moldovenesti cu certificate valabile pe tot teritoriul Federatiei Ruse. Certificatele fiind de 2 tipuri: Partidei (costul minim a certificatului pentru un lot omogen: 140 $USD), Procesului de producere (valabil pe 3 ani, costul fiind de 4-6 mii $USD)) -controlul aplicarii marcii de conformitate: La cererea unei autoritati competente poate fi efectuata o actiune de investigarea asupra marcilor de conformitate. -controlul cu Legea privind protectia consumatorilor: Atit in Romnia,Republica Moldova cit si in alte tari consumatorii au drepturi (produsele trebuie sa contina informatie in limba de stat, agentul la cererea consumatorului este obligat sa prezinte certificatul de calitate, produsele trebuie sa fie ambalate, etc.) care sunt protejate prin legi, inclusiv prin Legea privind protectia consumatorilor. -evidenta produsului certificat; alte activitati care tin de specificul si modurile de producere.
5.4. STUDIU DE CAZ-Organismul de certificare al conformitii produselor- SIMTEX OC

Organismul de certificare a conformitatii produselor functioneaza in cadrul structurii organizatorice a SIMTEX-OC SA Bucuresti in conformitate cu cerintele standardului SR EN 45011 SIMTEX-OC evalueaza conformitatea produselor cu cerintele din standarde nationale, internationale, Directive ale Uniunii Europene sau cu alte documente normative aplicabile (specificatii tehnice, carte tehnica, standard de produs, etc.) urmarind intregul ciclu de realizare al acestora: proiectare, executie, montaj, incercari, ambalare, depozitare, desfacere
129

Organismul acorda in conditiile precizate in documentele proprii de certificare Certificat de Conformitate si/sau Licenta pentru utilizarea marcii de conformitate si actioneaza permanent pentru extinderea domeniilor de certificare. Supravegherea se face pe intreaga perioada de valabilitate a certificatului, pentru mentinerea conformitatii produsului, prin audituri de supraveghere. In procesul de certificare organismul utilizeaza subcontractanti competenti (laboratoarele deincercari si personal) evaluati in conformitate cu procedurile proprii. Organismul garanteaza : - accesul liber la certificare fara discriminari; - Asigurarea confidentialitatii; - Caracter voluntar al certificarii; - Impartialitatea. Avantajele certificarii - Rezolvarea problemelor pe care le are societatea, referitoare la produsele comercializate, prin furnizarea ncrederii cumparatorilor ca produsele achizitionate satisfac cerintele din specificatii, inclusiv pe cele de calitate ! - Conduce la mbunatatirea continua a calitatii produselor prin identificarea si corectia verigilor slabe din lantul de fabricatie de la conceptie pna la desfacere ! Etapele certificarii
Principalele etape din procesul de certificare a conformitatii produsului sunt:
Initiere proces de certificare
130
Evaluarea documentatiei aferente produsului, procesului si a sistemului de management al calitatii, dupa caz, conform schemei de certificare Efectuarea si evaluarea ncercarilor pe esantioane reprezentative Efectuarea auditului la fata locului Evaluarea dosarului de certificare Acordarea certificatului/licentei NOTA: Certificatul/Licenta se acorda numai daca sunt ndeplinite toate cerintele referitoare la certificare precizate pentru fiecare etapa din procesul de certificare
Supravegherea Reevaluarea / renoirea certificarii
Fiecare etapa a procesului de certificare se finalizeaza cu documente scrise, care stau la baza deciziei de certificare: Raport de evaluare a documentetiei, Rapoarte de inspectii si Buletine de ncercari, emise de laboratoare subcontractate, Raport de evaluare a ncercarilor, Raport de audit la fata locului, Sinteza evaluarii produsului. Etapele certificrii Pentru initierea procesului de certificare trebuie sa va adresati in scris la SIMTEX-OC S.A. Str. Ramuri Tei, nr.10A, sector 2, cod postal 020354, OP 13138, Bucuresti sau accesand acest formular (clic aici). Pentru obtinerea cat mai rapida a unei oferte de pret este necesara transmiterea chestionarului de evaluare preliminara completat. Paii de urmat i durata aproximativ a acestora sunt descrii n urmtorul tabel.
131

1. Solicitarea Certificarii Organizatia care doreste certificarea (indiferent de sistemul de management dorit) contacteaza SIMTEX-OC (o metoda facila este accesand formularul de cerere de oferta de pe siteul www.simtex.ro sau telefonic). 2. Contactarea, informarea SIMTEX-OC va va transmite un chestionar ce trebuie completat de Dvs. pentru a va face o oferta de pret. Oferta va cuprinde toate costurile certificarii, pe 3 ani, cat este valabil certificatul. 3. Transmiterea chestionarului de evaluare preliminara si a cererii oficiale de certificare completate prin fax sau e-mail la SIMTEX-OC 4. Preaudit facultativ Aceasta faza are loc doar la solicitarea clientului. Are rolul de a identifica posibilele probleme care ar putea aparea in timpul auditului propriu-zis. Aceste probleme vor putea fi astfel corectate pana la data auditului. Nu este insa o faza obligatorie in procesul de certificare. 5. Incheierea contractului sistemului de management 6. Evaluare initiala (doar pentru sistemele de management de Mediu, OHSAS si HACCP) 7. Evaluarea documentatiei sistemului de management SIMTEX-OC analizeaza documentatia trimisa de client (manualul, procedurile, etc.) si ia decizia daca este oportuna stabilirea unei date de audit sau daca organizatia mai trebuie sa faca unele corectii la aceasta documentatie. 1 zi Maxim 1 zi 1 zi Maxim 1 zi 1 zi
132

8. Evaluarea la sediul organizatiei Data auditului se stabileste de comun acord cu organizatia ce urmeaza a fi certificata. SIMTEX-OC stabileste echipa de audit. Componenta echipei de audit (numele, functie, locul de munca pentru fiecare membru) va fi prezentata, inaintea auditului, catre organizatie. Daca aceasta isi da acordul asupra tuturor membrilor echipei, auditul poate incepe la data programata. Daca in timpul auditului se vor gasi anumite abateri legate de conformitatea cu standardul functie de care se face certificarea (neconformitati) aceastea vor fi comunicate managementului organizatiei si se va stabili un termen pentru rezolvarea lor. 9. Urmarirea implementarii actiunilor corective Daca in timpul auditului s-au gasit neconformitati , organizatia trebuie sa implementeze niste actiuni corective pentru rezolvarea lor. Urmarirea eliminarii neconformitatilor gasite in timpul auditului este o cerinta obligatorie pentru pasul urmator in acest proces. 10. Examinarea dosarului de certificare de catre Comitetul de Certificare al SIMTEX-OC Dosarul organizatiei la care a avut loc auditul este prezentat de catre Responsabilul de Dosar (RD) catre acest Comitet. Acesta din urma, in functie de recomandarea (CEA), poate decide acordarea certificarii. 6-12 zile 1 zi (auditul de urmarire) 1-3 zile (in functie de marimea organizatiei)
133

11. Redactarea certificatului (romana si engleza) In urma deciziei COC de acordare a certificatului, SIMTEX-OC redacteaza bilingv forma initiala a acestuia si in trimite prin fax clientului spre verificare si aprobare. Daca dupa verificare clientul este de acord cu forma propusa, se transmite prin fax retur la SIMTEX-OC cu precizarea ca este corect si se redacteaza forma finala a certificatului dupa care se semneaza de reprezentatii organismului. 12. Inmanarea certificatului Certificatul este transmis prin posta sau poate fi ridicat de la sediul SIMTEX-OC de catre un reprezentat al organizatiei certificate (imputernicit). 13. Inregistrarea si publicarea denumirii, domeniului Denumirea, standardul si domeniul corespunzatoare organizatiei certificate se publica in Lista Societatilor Certificate dar si pe site-ul SIMTEX-OC. 14. Supravegherea anuala a mentinerii conformitatii Sistemului de Management Organismul de certificare efectueaza anual, in timpul celor 3 ani de valabilitate a certificatului, un audit de supraveghere pentru a se asigura ca Sistemul de Management este mentinut, conform cu referentialul, de catre organizatie. 1-3 zile (in functie de marimea organizatiei) 1 zi 1 zi
5.5.STUDIU DE CAZ-LAREX
Produsul1 este cel care iese din intreprindere pe piata, nu sistemul calitatii, iar acest lucru nu l-au inteles producatorii romani. Pe un sistem al calitatii, fabricantii 134

pot avea surpriza ca un produs sa nu iasa intotdeauna conform. De aceea, produsul trebuie controlat special, iar organismele de certificare a produselor trebuie sa devina cel putin la fel de importante, daca nu mai importante ca organismele de certificare ale sistemelor calitatii. In momentul de fata, in domeniul alimentar, sunt foarte putini agenti economici dispusi sa-si certifice produsele, sa inteleaga ca prin organismele de certificare pot stabili si un parteneriat. Nu-si dau seama care este interesul lor material, nu inteleg ca prin certificarea produsului vor avea mai putine probleme cu organele de control, cu consumatorii, etc. Ei trebuie sa stie ca organismul de certificare a produselor este de fapt un partener care ii ajuta, pentru ca produsul final sa iasa conform cu documentatia tehnica prevazuta. Considera ca sistemul de management al calitatii mentionat pe produs este suficient, fapt care creaza confuzia ca produsul este certificat. Ministerul Agriculturii a facut pasi importanti in acest sens: a auditat agentii economici, i-a impartit pe categorii, unii i-a oprit, unii i-a desfiintat, iar altii au primit termene de gratie pentru a indeplini anumite norme. Cu toate acestea, producatorii, in majoritatea lor, nu constientizeaza utilitatea certificarii produselor inainte de punerea acestora pe piata. Din partea Uniunii Europene, insa, nu exista nici obligativitatea implementarii sistemului de management al calitatii si nici a certificarii produselor. Toate acreditarile si certificarile sunt voluntare, nu obligatorii, in afara domeniilor reglementate. Preturile la certificari nu sunt atat de mari incat sa constituie un impediment pentru agentii economici, fiind formate din costurile auditurilor si cele ale incercarilor. Nu sunt prohibitive. Certificarea unui sistem de management al calitatii costa mai mult, dar se face o singura data. Supravegherile nu sunt atat de costisitoare si nu cuprind analize. Comparativ, laboratoarele de stat concurente cu LAREX au preturi mult mai mici, deoarece sunt finantate de la buget. Acum, putini producatori romani accepta certificarea produsului. In schimb, majoritatea clientilor nostrii provin de la firmele multinationale, care vin sa-si
135

certifice produsele. Sunt constienti de importanta acestui lucru, invatati si obligati de reglementarile de occidentale cu acest lucru. Producatorii nostrii in loc sa le urmeze exemplul sunt, foarte reticenti in aceasta privinta mai ales ca nu-i costa foarte mult in raport cu ce ar putea pierde. Pentru certificarea unui produs, acesta putand sa insemne mai multe produse, greu se pot depasi 1500 Euro. Un pret de 1500 Euro, pentru o certificare de 3 ani de zile, pentru o firma rentabila, nu este un pret mare. LAREX face certificari numai pentru produsele alimentare. Producatorii trebuie sa-si certifice produsele pentru ca astfel isi asigura propria siguranta fata de piata, fata de organismele de control, fata de ideea de a putea gresi in propriul proces tehnologic. Organismul de certificare nu inseamna control, ci este menit sa aduca la suprafata neconformitati ale produsului pe care producatorul nu le observa prin propriul sistem de management al calitati. Neconformitati pe care trebuie sa le rezolve inainte ca produsul sa ajunga pe piata. Astfel, producatorii se asigura ca pe poarta fabricii nu ies produse neconforme, lucru extraordinar de important, care trebuie facut de orice fabricant serios. Este o asigurare fata de consumator, care la noi inca alege in functie de buzunar, dar si fata de concurenta. Odata cu integrarea europeana, concurenta va fi mult mai puternica prin venirea firmelor de afara, obisnuite cu sistemul de certificare a produselor. Pe piata romaneasca vor intra multe produse carora producatorii autohtoni vor trebui sa le faca fata. Pe de alta parte, daca vor sa exporte atunci vor trebui sa se dezvolte. Daca exporta produse neconforme si acestea vor fi depistate la control, vor disparea de pe piata si isi vor pierde partenerii externi si contractele. Problema este cand se va intampla schimbarea de mentalitate a fabricantilor fata de certificarea produselor alimentare? Pentru agentii economici, certificarea de produs v-a deveni o problema de supravietuire. Pe viitor, necertificandu-si produsele, producatorii pot pierde tot: clienti, procesele cu consumatorii, increderea consumatorilor si a partenerilor de afaceri, bani platiti pe amenzi ori sanctiuni contraventionale, pot pierde piata si pot inchide firma
136
137
CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 6- EVALUAREA CONFORMITII CA ETAP A CERTIFICRII IMM-urilor

Experiena implementrii noii abordri i a abordrii globale a demonstrat n mod clar, c adoptarea la nivelul UE a unei abordri comune i transparente pentru evaluarea conformitii este un element indispensabil pentru a instaura un climat de ncredere ntre autoritile naionale din ntreaga UE. Politica i procedurile actuale i-au dovedit eficacitatea n aceast privin, dar au artat totodat i slbiciunile i incoerenele care trebuie remediate i legiferate. Decizia Consiliului din decembrie 1989 stabilete procedurile de referin pentru evaluarea conformitii i regulile de baz care s fie folosite n directivele noii abordri. n cazul a peste 20 de directive s-a recurs la aceste proceduri cu succes, iar experiena a artat c: a) se impun numai anumite ajustri, dar nu o revizie fundamental, b) n unele cazuri excepionale, ele acoper toate procedurile cerute n scopuri legislative i sunt aplicate, sub o form sau alta, la sectoare fr noua abordare, dovedind astfel o oarecare universalitate i c) ele au contribuit la o simplificare i la o coeren global a legislaiei UE. Decizia Consiliului a deschis posibilitatea de a recunoate certificatele de management al calitii ca i complementare i n anumite cazuri alternative, la certificarea obinuit a produselor. Piaa internaional s-a modificat i s-a modernizat prin organismele internaionale de normalizare ISO/IEC, seria de norme internaionale ISO 9000. n vederea adaptrii legislaiei comunitare trecute i viitoare la aceast evoluie, este necesar o actualizare a procedurilor de evaluare a conformitii
138

adoptate prin decizia Consiliului din 1989, dar nu neaprat o revizuire fundamental. Experiena aplicrii directivelor actuale a evideniat grave deficiene ale prevederilor multor directive. Legislatorii naionali i autoritile de supraveghere a pieei au responsabilitatea s se asigure ca numai produsele sigure s se afle pe pia i s sancioneze operatorii economici care ncalc legislaia. Cu toate acestea, competena naional se oprete la frontierele naionale, de unde i dificultatea impunerii aplicrii acestor obligaii. n cele mai multe cazuri, chiar aceast situaie este cea care a incitat legislatorul comunitar s sporeasc exigenele n materie de evaluare a conformitii. Exigene sistematic adecvate de trasabilitate a operatorilor i produselor, asociate unor mecanisme de coordonare, de consultare i de informare ntre autoritile naionale de supraveghere a pieei, ar trebui s contribuie la rezolvarea acestei probleme. Rezoluia Consiliului din 7 mai 1985, i mai important nc, decizia din decembrie 1989, prevedeau organisme de evaluare ale conformitii pe pia, nsrcinate s efectueze procedurile stabilite prin legislaia comunitar privind desemnarea i notificarea de ctre autoritile naionale, ctre Comisie i ctre alte State membre i fixau condiiile generale pentru intervenie i funcionare a acestor organisme de desemnare i notificare. Regulile i procedurile puse n funciune din 1985 i-au dovedit efectul, dar nu au reuit s instaureze o real ncredere n mecanismele de evaluare a conformitii, prevzute de directivele existente i ele au condus, n numeroase cazuri, la o ntrire a sistemelor de controlului dur i a interveniilor de supraveghere a pieei. Insuficienele constatate privesc n principal patru probleme majore:
139

disparitatea procesului de notificare n vigoare n Statele membre, caracterul incomplet al criteriilor de evaluare al competenei tehnice a organismelor notificate, deficienele n infrastructura de acreditare la nivel naional i european i coordonarea inegal dintre organismele notificate pentru a asigura aplicarea coerent a directivelor. Autoritile naionale au recurs n mod regulat la infrastructurile lor naionale de acreditare, dar fr a se sprijini pe o baz juridic comunitar sau pe reguli comune privind statutul lor i rolul lor comunitar. Acreditarea poate juca un rol important n calitate de ultim palier de control al sistemului de evaluare a conformitii desfurat n cadrul noii abordri, dar numai n anumite condiii. Principala condiie este ca toate autoritile publice s recunoasc acreditarea ca o activitate privind puterea public i n acest sens, orice concuren ntre acreditori este exclus. Organismele naionale de acreditare au creat o asociaie privat la nivel european (Cooperarea European pentru Organisme de Acreditare sau EA ), pentru coordonarea activitilor lor i implementarea unui sistem de evaluare colegial, destinat asigurrii unui anumit grad de recunoatere a valorii activitilor lor. n acelai timp, acest sistem nu a fost recunoscut oficial n contextul implementrii legislaiei comunitare, nici de manier sistematic la nivel naional. Ar fi deci oportun s se dispun de norme comune referitoare la relaiile ntre autoriti naionale i infrastructurile naionale de acreditare, i chiar mai important, ntre autoritile naionale, Comisia i sistemul de evaluare colegial al EA, pentru a ntri, n particular, ncrederea n sistemul de organisme notificate. Autoritile publice trebuie s se angajeze s ntreprind msuri n cazul unor rezultate negative al evalurilor colegiale.
140

Marcajul CE de conformitate la exigenele eseniale a fost creat odat cu adoptarea primelor directive noua abordare i coordonat de o directiv orizontal datnd din 1993. Sistemul de marcare este de atunci aplicat prin aproximativ 25 de directive i acest marcaj se gsete pe un mare numr de produse (produsele de consum sau industriale ) nu numai n UE, dar i n lumea ntreag. Semnificaia sa s-a diluat cu timpul i faptul c nu este corespunztor protejat prin lege nu a contribuit la ameliorarea situaiei. n afar de aceasta, autoritile naionale de supraveghere a pieei nu reacioneaz ntotdeauna n acelai mod la prezena sau la absena sa. Este deci indispensabil s se revizuiasc i s se expliciteze dispoziiile care l guverneaz. Principalele linii directoare de utilizare a procedurii de evaluare a conformitatii pentru directivele de armonizare tehnica sunt urmatoarele: Obiectivul esential al unei proceduri de evaluare a conformitatii este sa permita autoritatilor publice sa se asigure ca produsele plasate pe piata indeplinesc cerintele stipulate in prevederile directivei, mai ales cele privind sanatatea si siguranta consumatorilor si utilizatorilor; a. Procedura de evaluare a conformitatii poate fi subdivizata in module referitoare la faza de design al produselor si la faza de productie; b. Ca regula generala, un produs trebuie sa parcurga ambele faze inainte de a fi plasat pe piata daca rezultatele sunt pozitive; c. Exista o varietate de module care se aplica celor doua faze, intr-o varietate de moduri. Directiva trebuie sa stabileasca seria de optiuni posibile pe care Consiliul le considera potrivite sa dea autoritatilor publice nivelul inalt de siguranta pe care acestea il doresc pentru un anumit produs sau grupa de produse; d. Pentru stabilirea seriei de optiuni posibile oferite producatorului, directivele vor lua in considerare mai ales aspecte cum ar fi adaptarea modulelor la
141

tipul de produs, natura riscurilor implicate, infrastructura economica din sectorul respectiv (de exemplu, existenta sau absenta unor parti terte), tipurile de productie si importanta acestora etc. Comisia trebuie sa precizeze in mod explicit in aceste directive factorii luati in considerare; e. Directivele, in stabilirea seriei de optiuni posibile pentru un anumit produs sau grupa de produse, vor incerca sa acorde producatorului libertatea de a alege atat cat permite necesitatea de a se asigura conformitatea cu cerintele; f. Directivele trebuie sa evite impunerea unor module inutile care ar constitui o incarcatura excesiva in raport cu obiectivele directivei respective; g. Organismele notificate ar trebui sa aplice modulele fara nicio incarcatura inutila asupra operatorilor economici. Consecventa privind aplicarea
tehnica a modulelor trebuie sa se asigure prin coordonare si cooperare corespunzatoare dintre organismele notificate. h. Pentru a proteja producatorii, documentatia tehnica inaintata catre organismele notificate trebuie sa se limiteze la aceea care este ceruta strict pentru evaluarea conformitatii; Protejarea legala a confidentialitatii informatiilor este ceruta; i. In toate situatiile in care directivele acorda producatorilor posibilitatea de a utiliza module bazate pe tehnici de asigurare a calitatii, producatorului trebuie sa i se acorde si posibilitatea de a recurge la o combinatie de module fara a utiliza asigurarea calitatii si vicieversa, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea conformitatii cu cerintele stabilite de directive necesita aplicarea exclusiva a unei anumite proceduri;
6.1.ORGANISMELE DE EVALUARE A CONFORMITATII/ ORGANISMELE NOTIFICATE
142

6.1.1. Notificarea
Statele membre vor aduce la cunostinta Comisiei si a celorlalte State membre care sunt organismele aflate sub jurisdictia lor, pe care le-au ales dintre organismele desemnate sa indeplineasca procedurile de evaluare a conformitatii mentionate in instrumentul legislativ Comunitar aplicabil, precum si indatoririle acestora, incluzand totodat si sfera/ campul de aplicare specific(a) si modulul/ ele de evaluare a conformitatii pentru care a fost desemnat fiecare organism si numerele de identificare repartizate apriori de catre Comisie. Statele membre vor aduce la cunostinta Comisiei si a celorlalte State membre orice amendament ulterior notificarii. Statele membre isi vor asuma intreaga responsabilitate in ceea ce priveste functionarea adecvata a propriilor organisme notificate. Notificarea ramane la latitudinea Statelor membre. Acestea nu sunt obligate nici sa notifice anumite organisme si nici notificarea tuturor organismelor desemnate care indeplinesc cerintele esentiale aplicabile.
6.1.2. Desemnarea
Acolo unde este posibil, desemnarea organismelor de evaluare a conformitatii va fi sustinuta si de o acreditare oficiala care sa aduca dovada competentei organismelor de a indeplini atributiile de evaluare a conformitatii specificate in legislatia si politicile comunitare aplicabile. In cazuri bine argumentate, Comisia, impreuna cu Statele membre pot accepta notificarea unui organism de evaluare a conformitatii desemnat pe baza unei evaluari a competentei, fara a se recurge la acreditare oficiala, cu conditia ca aceste notificari sa fie verificate, recunoscute si monitorizate constant pentru a se asigura un nivel echivalent de incredere reciproca.
143

Demonstrarea competentei unui organism de evaluare a conformitatii impune obligativitatea ca Statele membre sa defineasca si sa implementeze proceduri de evaluare si sa hotarasca daca organismele candidate indeplinesc toate conditiile, cerintele esentiale si orice alte clauze aplicabile care rezulta din procedurile specifice de evaluare a conformitatii coroborate cu categoria/ categoriile de produse pentru care au candidat (sfera/ campul de aplicare specific(a)). Statele membre trebuie sa se asigure ca organismele de evaluare a conformitatii notificate respecta aceste cerintein permanenta, ceea ce presupune stabilirea si implementarea unor proceduri care garanteaza o monitorizare constanta si eficienta, mai ales a activitatilor de sub-contractare si a activitatilor transfrontaliere ale organismelor de notificate, inclusiv subcontractarile catre un organism strain. Prevederea ca organismele notificate sa intre sub jurisdictia Statelor membre care le-au notificat, presupune ca acele organisme sa fie stabilite pe teritoriul Statului respectiv. Filialele straine ale organismului notificat si nici o alta entitate legala stabilita in afara granitelor Statului pe teritoriul caruia organismul notificat este stabilit, nu poate emite declaratii de conformitate in numele organismului notificat (societatea-mama).
Pentru asigurarea transparentei si a increderii reciproce, Statele membre vor fi obligate sa informeze Comisia si celelalte State membre despre procedurile nationale si documentele utilizate pentru evaluarea,
desemnarea si monitorizarea constanta a organismelor notificate sub incidenta numeroaselor instrumente legislative comunitare, precum si sa pastreze informatiile actualizate. Comisia va face publice aceste informatii.
In cazul in care un organism notificat nu mai indeplineste cerintele sau nu isi indeplineste atributiile cu seriozitate, Statul membru responsabil de desemnarrea si notificarea acestuia trebuie sa ia toate masurile care se impun cu privire la validitatea notificarii. Masurile care trebuie luate, vor fi
144

proportionale cu lipsa de conformitate sau ne-conformitatile identificate si vor include conditionarea, restrictionarea, suspendarea sau retragerea notificarii. Statul membru respectiv va furniza aceste informatii de urgenta Comisiei si celorlalte State.
In cazul retragerii notificarii sau restrictionarii, conditionarii sau suspendarii acesteia sau in cazul in care organismul notificat si-a incetat activitatea, Statul membru respectiv va face demersurile necesare pentru a se asigura ca documentele clientilor sunt analizate de alt organism notificat sau sunt accesibile autoritatilor competente de desemnare pentru a se asigura continuitatea.
Statele membre trebuie sa se asigure ca organismele notificate informeaza autoritatile de desemnare cu privire la indatoririle lor si, de asemenea, le informeaza in cel mai scurt timp despre o posibila suspendare sau retragere a certificatelor sau despre alte rapoarte aferente evaluarii conformitatii si, la cerere, despre orice alte certificate sau alte rapoarte aferente evaluarii conformitatii emise sau respinse. Statele membre vor stabili o procedura prin care organismele certificate sa-si indeplineasca aceasta obligatie.
In plus, Statele membre vor asigura:
a. Schimbul de informatii dintre:
autoritatile de desemnare si autoritatile de monitorizare a pietei in ceea ce priveste informatiile primite de la organismele notificate privind
suspendarea certificatelor sau retragerea acestora si, la cerere, a certificatelor emise sau respinse;
autoritatile de desemnare si directiile Comisiei responsabile de aplicarea clauzei de salvgardare, la cererea directiilor Comisiei
145

b. Participarea la schimburi de experienta, care vor fi stabilite de catre Comisie, dintre autoritatile nationale din Statele membre, responsabile cu politicile in domeniul desemnarii si autoritatile de desemnare si organismele de acreditare In cazul in care, prin exceptie, Statele membre nu au recurs la acreditare oficiala de catre organismul acreditat recunoscut la nivel national, acestea se vor asigura ca autoritatile de desemnare indeplinesc cerintele esentiale mentionate in Anexa 3. Statele membre vor aplica cerintele esentiale mentionate in Anexa Cerinte esentiale aplicabile organismelor de evaluare a conformitatii pentru evaluare, desemnare si monitorizare a organismelor de evaluare a conformitatii. Acest set de cerinte esentiale va fi considerat exhaustiv. In ceea ce priveste cerinta referitoare la competenta tehnica, specificatii ulterioare vor fi furnizate printr-un instrument legislativ comunitar specific, acolo unde va fi cazul. Organismul de evaluare a conformitatii va fi independent in masura ceruta de conditiile in care isi desfasoara serviciile in limitele instrumentului legislativ comunitar aplicabil. In functie de aceste conditii, organismul trebuie sa indeplineasca cerintele de independenta ale unui organism tert complet independent sau ale unui organism intern de control care furnizeaza serviciile de evaluare a conformitatii exclusiv pentru structura sa gazda. Organismele notificate vor fi organisme terte complet independente. Pentru anumite atributii specifice de evaluare a conformitatii legislatia comunitara poate recurge la expertiza unui organism intern de control in cazuri bine justificate.
146

Aceste organisme nu vor fi considerate organisme certificate si regimul sub care acestea isi indeplinesc atributiile va fi clar delimitat pentru a se evita confuziile. Ele nu vor fi comunicate oficial Statelor membre si Comisiei si nu li se vor repartiza numere de identificare. In principiu, se va recurge la organisme notificate in cazul in care produsele trebuie sa circule liber pe piata si increderea reciproca dintre Statele membre solicita o evaluare a conformitatii externa referitoare la potentialele riscuri specifice.
Prezumtia de conformitate a organismelor notificate a. Organismele notificate trebuie sa demonstreze indeplinirea cerintelor esentiale, bazandu-se pe criteriile tehnice stabilite printr-un consens de catre standardele de acreditare (seria de standarde EN 45000/17000). Organismele care pot demonstra conformitatea cu criteriile stabilite in standardele nationale aferente adoptate ca urmare a armonizarii standardelor, ale caror referinte au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uninunii Europene, prin transmiterea unui cerificat de acreditare, vor fi considerate ca indeplinind cerintele esentiale corespunzatoare. b. In cazul in care Statele membre recurg la acreditare oficiala in scopul desemnarii, certificatele de acreditare trebuie emise de un organism acreditat recunoscut la nivel national, semnatar la partile aferente din Acordul Multilateral (AML) implementat de infrastructura europeana de acreditare. Prezumtia de conformitate se va limita la activitatile de specifice de evaluare a conformitatii pentru care aceasta acreditare a fost acordata. In cazul in care Statele membre nu au recus la acreditare oficiala in scopul desemnarii sau in cazul in care certificatul de acreditare nu a fost emis de catre un semnatar la partile aferente din Acordul Multilateral (AML) implementat de infrastructura europeana de acreditare, Statul membru in cauza va furniza
147

Comisiei toate dovezile documentare necesare verificarii, recunoasterii si monitorizarii constante pentru a se asigura un nivel echivalent de incredere reciproca.
In plus, organismele notificate:
atunci cand descopera ca cerinte pertinente ale legislatiei comunitare in cauza nu au fost indeplinite sau nu mai sunt indeplinite de catre producator, trebuie sa restrictioneze, suspende sau retraga certificatele, aprobarile sau orice alte rapoarte aferente evaluarii conformitatii, luand in considerare principiul proportionalitatii, exceptie facand cazurile in care conformitatea poate fi asigurata prin implementarea masurilor corective corespunzatoare.
trebuie sa furnizeze informatii:

o
autoritatilor de desemnare, despre: suspendarea sau retragerea certificatelor si, la cerere, despre emiterea sau refuzul de a emite certificate; activitatile de evaluare a conformitatii desfasurate care sunt cuprinse in domeniile de acoperire desemnate si, la cerere, despre alte activitati desfasurate, cum ar fi activitati
transfrontaliere; modificari privind domeniile de acoperire ale desemnarii; subcontractari etc.;

o
organismelor care desfasoara activitati similare de evaluare a conformitatii (de exemplu, tipuri de examinare sau aprobare, asigurarea calitatii) si care acopera aceeasi arie de produse in cadrul legislatiei comunitare aferente, despre certificate, aprobari sau alte rapoarte ale evaluarii conformitatii si alte informatii complementare referitoare la emitere, restrictionare, suspendare sau retragere.
148
trebuie sa ia in considerare, si poate accepta, rapoarte ale evaluarii conformitatii emise de un laborator acreditat al producatorului sau de un organism de control acreditat sau de un organism tert de evaluare a conformitatii, acreditat pentru un grup limitat de evaluari si examinari cerute pentru anumite domenii de acoperire a evaluarii conformitatii, cu conditia ca domeniile de acoperire ale acreditarii sa acopere domeniile evaluarii conformitatii respective si certificatul de acreditare sa fi fost emis de un semnatar la partile aferente din AML implementat de infrastructura europeana de acreditare. Comisia va face publice, pentru informare, listele organismelor notificate in
cadrul legislatiei comunitare aferente, incluzand numerele de identificare alocate si atributiile si domeniile de acoperire pentru care au fost notificate. Comisia va asigura actualizarea listei. Comisia, in colaborare cu Statele membre, se vor asigura de stabilirea unui mecanism de coordonare si cooperare corespunzatoare intre organismele notificate, precum si de buna functionare a acestuia sub forma unor grupuri sectoriale si intersectoriale de organisme notificate in virtutea unei legislatii specifice sau a unui ansamblu de texte legislative. Aceste grupuri vor fi responsabile in fata Comisiei si a grupurilor de experti nationali stabiliti prin diverse instrumente legislative pentru a asista Comisia in implementarea lor. Comisia va organiza shimbul de experienta dintre autoritatile nationale ale Statelor membre responsabile de politicile in domeniul desemnarii. Comisia, in colaborare cu Statele membre vor stabili procedura aplicabila la verificarea si monitorizarea echivalentei in cazul notificarii organismelor ca urmare a desemnarii fara acreditare oficiala sau in cazul in care acreditarea nu a fost facuta de un semnatar la partile aferente din AML implementat de infrastructura europeana de acreditare.
149

Comisia va investiga toate cazurile aduse la cunostinta ei unde exista indoiala referitoare la competenta unui organism notificat sau la indeplinirea cerintelor sau responsabilitatilor unui organism notificat. Statele membre care au facut notificarea, vor transmite Comisiei toate informatiile referitoare la desemnarea sau mentinerea competentei organismului in cauza. Comisia poate face apel la expertiza in domeniu, disponibila in organizatii profesionale recunoscute, cum ar fi infrastructura europeana de acreditare, pentru a o asista in aceste investigatii, inclusiv pentru a face evaluari, verificari, testari ale competentelor sau alte comparatii considerate utile. Comisia se va asigura ca toate informatiile obtinute in timpul investigatiei vor ramane confidentiale. Statele membre in cauza vor pune in practica concluziile anchetei, dupa caz, si vor informa Comisia despre masurile intreprinse. In cazul in care un Stat membru nu va furniza informatiile necesare sau nu va intreprinde masurile corespunzatoare ca urmare a concluziilor anchetei, Comisia va aduce acest lucru in atentia altui Stat membru pentru dezbatere si/ sau pentru a initia procedura stipulata in Articolul 226 din Tratatul CE.
150
CENTRUL DE EXCELEN UBB PARTEA A II-a Capitolul 7-STABILIREA CERINELOR PRIMARE ALE UTILIZATORULUI
Stabilirea cerinelor primare ale utilizatorului se face , ca n majoritatea cazurilor, n urmtoarele etape: Elaborarea unui checklist pe baza documentaiei existente, checklist care s conin specificaii poteniale ale sistemului propus; Diseminarea checklist-ului ntr-un lot statistic semnificativ de IMM-uri sau personalului managerial al acestora; Colectarea datelor pe baz de checklist; Analiza i prelucrarea datelor; Sinteza rezultatelor n lista de specificaii primare; Utilizarea acestei liste pentru fundamentarea proiectrii logice; Finalizarea acestei liste n faza de proiectare logic;.
Un check-list destinat s stea la baza definirii specificaiilor referitoare la un sistem tutorial nalt adaptiv cu aplicaii n domeniul certificrii IMM-urilor trebuie s ndeplineasc o serie de funcii prioritare. Cele mai importante din acestea sunt prezentate n continuare: S stabileasc interesul subiecilor fa de probelm- dac subiecii nu sunt interesai sau sunt puin interesai atunci sistemul nu trebuie s li se adreseze- concepia unui astfel de sistem trebuie s se focuseze doar asupra subiecilor interesai de domeniul certificrii; S determine categoriile de cunotine care trebuiesc nglobate n sistem; aceste cunotine sunt de fapt, cunotinele cu care sistemul va fi ncrcat; S determine aptitudinile pe care trebuie s le formeze sistemul; procesul de certificare este un proces complicat i relativ stufos; dac IMM-ul nu i
151

formeaz personal care s dezvolte aptitudini specifice n domeniul certificrii atunci ansele de reuit sunt relativ mici; S determine modul n care utilizatorul este familiarizat cu un sistem de calcul i cu folosirea acestuia ca main tutorial. Dei n general programele tutoriale nu solicit o logistic deosebit totui, dac utilizatorii nu sunt familiarizai de loc cu acest tip de programe aceast logistic trebuie asigurat (tastatur configurat special, etc.); S determine cerinele specifice pe care le are utilizatorul de la programul de calcul, cerine referitoare n principal la: o Uzabilitate- sau capacitatea de a folosi programul; o Eficien; o Interfee prietenoase cu utilizatorul
7.1.CHECKLIST-UL PENTRU CULEGEREA DATELOR REFERITOARE LA SPECIFICAII
Check-list-ul dezvoltat pentru culegerea datelor s-a bazat pe referenialul european 2 dezvoltat pentru domeniul investigaiilor referitoare la IMM-uri. Schema acestui check-list este prezentat n figura urmtoare.
152

START
Nu IMM interesat ? Da Cunotine necesare
Aptitudini necesare a fi dezvoltate
Cunotine generale din domeniul informaticii
Aspecte legate de eficiena utilizrii
Aspecte legate de interfaa utilizator
STOP
153

Figura 9.Schema general a check-list-ului Aa dup cum se poate observa n figur, prima categorie de ntrebri este o categorie de ntrebri pregtitoare, care intenioneaz s determine dac IMM -ul este interesat de aceast problematic. Exist posibilitatea ca IMM-ul s nu doreasc s-i desfoare activitatea n UE ci doar strict n cadrul naional; de asemenea, natura specific a serviciilor prestate poate conduce la ideea c nu este nevoie de certificare. Acele IMM-uri care au selectat aceast opiune i au rspuns n mod corespunztor la primul set de ntrebri au fost eliminate din test. Urmtoarea categorie de ntrebri se referea la domeniul de cunoatere specific certificrii IMM-urilor. n acest sens, subiecii au fost solicitai s atribuie ponderi de la 0 la 5 categoriilor specifice de cunotine referitoare la certificare. Acest set de ntrebri- itemi- a permis orientarea sistemului tutorial ctre anumite domenii bine precizate- innd seama de faptul c domeniul general al certificrii IMMurilor este extrem de larg. Urmtoarea categorie de ntrebri se referea n mod specific la aptitudinile care trebuiesc dezvoltate n cadrul IMM-urilor pentru a optimiza activitatea de certificare. Aceste ntrebri sunt n strns conexiune cu problematica managementului certificrii- vzut ca un proces continuu, necesar i care adaug valoare IMM-ului. Urmtoarea categorie de ntrebri se refer la aptitudinile referitoare la utilizarea general a calculatorului. Sistemul nalt adaptiv trebuie s fie adaptat nivelului de cunotine al angajailor din IMM. Dac acesta este un nivel elementar atunci trebuie luate msurile corespunztoare pentru ca angajaii s poat lucra cu sistemul. Urmtoarea categorie de ntrebri se refer la eficiena utilizrii. S-a dovedit c 3 marea majoritate a populaiei are expectane mai mari de la computer dect acesta poate furniza.
154

De aceea este bine s se clarifice de la nceput care poate fi rezultatul final al activitii. Ultima categorie de ntrebri se refer la interfaa utilizator. n continuare este prezentat structura principal de ntrebri a acestui checklist.
CHESTIONAR DE CULEGERE A DATELOR PENTRU STABILIREA SPECIFICAIILOR PRIMARE ALE UTILIZATORILOR, SPECIFICAII REFERITOARE LA DEZVOLTAREA UNUI SISTEM TUTORIAL DESTINAT CERTIFICRII IMM-URILOR ROMNETI PENTRU ACCEDEREA ACESTORA PE PIAA UNIUNII EUROPENE-v.1.2 Numele complet al unitii economice de tip IMM: Denumirea prescurtat: Cod RC: Activitate principal: Cod CAEN activitate principal: Numr de angajai: Adresa: Ora/Comun: Jude: Data completrii: n vederea dezvoltrii unui instrument util i eficient care s permit ntreprinderilor mici i mijlocii din Romnia s se poat instrui astfel nct s -i rezolve operativ problemele de certificare pe piaa Uniunii Europene avem nevoie de opinia dumneavoastr de manageri de top ai unor astfel de firme pentru a proiecta i dezvolta instrumentul de instruire la cei mai nali parametrii de eficien. n acest sens v rugm s fii amabil/amabil s rspundei
155

ntrebrilor de mai jos. O parte din ntrebri (cele din primul capitol al chestionarului) accept rspunsuri cu Da/Nu; pentru celelalte ntrebri va trebui s evaluai aspectul solicitat n ntrebare pe o scal de la 0 (total nesatisfctor) la 5 (extrem de satisfctor). Prin completarea acestui formular ne sprijinii extrem de mult n activitatea de dezvoltare a acestui sistem tutorial; de aceea dumneavoastr vei fi primii care vei beneficia de el n condiii extrem de avantajoase. V mulumim,
Capitolul 1. Interesul fa de problematica certificrii IMM-urilor romneti n vederea accederii acestora pe piaa Uniunii Europene V rugm s dai rspunsul la urmtoarele ntrebri innd seama de situaia concret din unitatea dumneavoastr economic i de asemenea de perspectivele acestei uniti pe termen mediu sau lung. Nr.Crt. 1.1 ntrebare Considerai c unitatea dumneavoastr economic trebuie s intre pe piaa Uniunii Europene cu produsele i serviciile pe care le ofer ? Da Nu Observaii n alegerea rspunsului inei seama att de posibilitatea intrrii imediate ct i de posibilitatea accesului unitii dvs. Pe piaa european ntr-un viitor mai mult sau mai puin ndeprtat 1.2 Considerai c activitile desfurate n unitatea n alegerea rspunsului inei
156

dvs., produsele i serviciile oferite de ctre unitatea dvs. trebuiesc certificate ? 1.3 Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a activitilor prestate de ctre unitatea dvs., astfel nct s nu existe incompatibiliti cu activitile desfurate la nivel european ? seama dac pentru aceste aspecte avei deja o certificare european n alegerea rspunsului trebuie s inei seama de faptul c certificarea de conformitate a activitilor desfurate n unitatea dumneavoastr poate constitui baza investiiilor din partea investitorilor UE; activiti care se desfoar ntr-un mod neconform, cu pierderi mari i cu tehnologii nvechite nu vor fi niciodat interesante 1.4 Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a produselor oferite de ctre unitatea dvs. astfel nct ele s se conformeze normelor UE i s asigure ncredere
157

consumatorului european ? 1.5 Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a serviciilor oferite de ctre unitatea dvs. astfel nct ele s se conformeze normelor UE i s fie la parametrii de calitate corespunztori nivelului european ? 1.6 Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate din punct de vedere al securitii i sntii n munc pentru mainile i utilajele utilizate n activitatea dvs. ? n alegerea rspunsului dvs. trebuie s inei seama c mainile i utilajele necertificate din punct de vedere al securitii i sntii n munc nu au drept de funcionare nici mcar n Romnia. Rspundei la aceast ntrebare cu Nu este cazul dac n activitatea dvs. nu utilizai maini i utilaje care s solicite certificarea (de exemplu, n activiti n alegerea rspunsului dvs. trebuie s inei seama de faptul c produse i servicii necertificate UE nu vor fi admise pe piaa european
158

de comer) 1.7 Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate care s ateste conformitatea unitii dvs. cu prevederile europene referitoare la protecia mediului ? n alegerea rspunsului dvs. trebuie s inei seama dac activitile desfurate n IMM-ul dvs. pot conduce la poluarea semnificativ a mediului. n general folosirea substanelor i produilor potenial toxici, respectiv producerea, utilizarea, transportul i depozitarea acestora pot produce astfel de poluri. 1.8 Considerai c este necesar s obinei o certificare de conformitate pentru personalul pe care l avei n subordine ? n alegerea rspunsului inei seama de faptul c exist multe domenii n care este neaprat necesar o astfel de certificare- cum ar fi de exemplu domeniul serviciilor hoteliere, turismului, etc.; de asemenea dac avei de gnd s v
159

deschidei puncte de lucru n UE o astfel de certificare va fi imperios necesar 1.9 Considerai necesar s obinei o certificare de conformitate pentru sistemul de calitate pe care l avei n momentul de fa n IMM-ul dvs. ? n alegerea rspunsului trebuie s avei n vedere c implementarea sistemului calitii i al sistemului calitii totale aduce un plus de valoare unitii dumneavoastr 1.10 Considerai necesar obinerea unei certificri de conformitate pentru sistemul dumneavoastr managerial ? n alegerea rspunsului inei seama de faptul c certificarea sistemului dumneavoastr managerial la nivelul Uniunii Europene aduce un aport de valoare unitii dvs. 1.11 Ai rezolvat pn n acest moment problemele legate de certificarea unitii dvs. pe piaa Uniunii Europene prin perspectiva punctelor 1.31.11 i la nivelul cerinelor
160

actuale impuse de documentele europene ? 1.12 Dorii s rezolvai aceste probleme legate de certificare ntr-un termen ct mai scurt i ntr-un mod ct mai eficient ? Interpretarea rspunsurilor din capitolul 1. Dac ai rspuns negativ la una sau mai multe din ntrebrile 1.1.,1.2., 1.12 sau dac ai rspuns pozitiv la ntrebarea 1.11 nu este cazul s parcurgei mai departe acest chestionar.
Capitolul 2. Specificarea cunotiinelor necesare pentru activitatea de certificare. Pe o scal de la 0 la 5 unde 0 corespunde valorii nensemnat iar 5 valorii foarte important v rugm s evaluai urmtoarele chestiuni Nr. Crt. 2.1. ntrebare Evaluai importana pe care o au cunotinele legislative europene (legislaia Uniunii Europene, Directivele Cadru, Directivele Sociale, etc.) asupra asigurrii unui proces de certificare eficient i optimizrii 0 1 2 3 4 5 Observaii
161

acestui proces 2.2. Evaluai importana pe care o au cunotinele legislative specifice (legislaia statelor membre, etc.) asupra asigurrii unui proces de certificare eficient i optimizrii acestui proces n alegerea rspunsului trebuie s inei seama de faptul c exist o serie de state care solicit ndeplinirea unor condiii suplimentare celor solicitate de normativele europene 2.3. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la organismele europene abilitate s desfoare sau s controleze certificarea IMM-ului 2.4. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la reeaua organismelor de certificare la nivel naional n UE 2.5. Evaluai importana pe
162

care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la organisme externe autorizate care ar putea s presteze sau s faciliteze astfel de servicii. 2.6. Evaluai importana pe care cunotinele referitoare la calitatea produselor i serviciilor pe piaa european le au asupra procesului de certificare a unui IMM 2.7. Evaluai importana pe care cunotinele referitoare la certificarea securitii i sntii n munc la nivelul unitii economice (evaluarea nivelului de risc/audituri de securitate i sntate, implementarea unui sistem de management al securitii i sntii) le au asupra procesului de certificare global a IMMului pe piaa UE 2.8. Evaluai importana pe care o au asupra Certificarea mainilor i
163

procesului de certificare al IMM-ului cunotinele referitoare la certificarea mainilor i utilajelor folosite, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc utilajelor folosite reprezint o garanie n folosirea acestora, att pentru management ct i pentru personalul care le utilizeaz 2.9. Evaluai importana pe care o au n procesul de certificare global al IMMului cunotinele referitoare la certificarea factorului uman Evaluai importana pe care o au din punct de vedere al certificrii globale a IMM-ului cunotinele referitoare la certificarea de conformitate din punct de vedere financiar i cele referitoare la aspectele financiare ale certificrii 2.11. Evaluai importana pe care o au n procesul Certificarea factorului uman permite atestarea pregtirii specialitilor dvs. 2.10.
164

certificrii cunotinele referitoare la asigurarea proteciei mediului
165

Capitolul 3- Formarea aptitudinilor necesare procesului de certificare Nr.crt. 3.1. ntrebarea Evaluai necesitatea formrii la nivelul IMM-ului dvs. a unor aptitudini specifice pentru realizarea, optimizarea i eficientizarea procesului de certificare 0 1 2 3 4 5 Observaii n alegerea rspunsului dumneavoastr inei seama de faptul c, la nivelul Uniunii Europene procesul de certificare este un proces continuu; la un anumit interval de timp certificarea trebuie repetattotal sau parial 3.2. Evaluai necesitatea formrii unui sistem managerial de certificare n unitatea dvs. Evaluai necesitatea formrii urmtoarelor tipuri de aptitudini: 3.3. Aptitudini de documentare Pentru a certifica trebuie n primul rnd
166

s gseti documentele normativlegislative referitoare la certificare, refereniale, actualizri, etc. 3.4. Aptitudini de audit Certificarea presupune o activitate de audit de conformitate. Trebuie verificat, adesea pe teren, conformitatea cu referenialele folosite 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. Aptitudini de analiz Aptitudini de sintez Aptitudini de comunicare Aptitudini de realizare i traducere a unor rapoarte, documentaii, etc. 3.9. Aptitudini de management al informaiei 3.10 Aptitudini de asigurare a
167

caracterului privat al unor documente
Capitolul 4- Utilizarea calculatorului ca instrument tutorial Nr.crt. 4.1. ntrebare Estimai ct de bine reuete personalul dvs. n acest moment s utilizeze un calculator pentru operaii generale 0 1 2 3 4 5 Observaii 0- dac nu au mai folosit niciodat un calculator; 5- dac folosesc n mod curent calculatorul pentru activitatea lor Estimai gradul n care personalul dvs. ar reui s deprind ntr-un timp ct mai scurt utilizarea calculatorului pentru a-l folosi ca instrument de instruire, n dou situaii:
4.2. 4.3.
-prin activitate proprie; -sub asistena unui instructor; Estimai gradul n care personalul dvs. s-ar descurca cu folosirea
168

unui sistem tutorial n dou situaii 4.4. 4.5. -neasistai; -asistai de un instructor;
Capitolul 5-Eficiena utilizrii calculatorului Estimai ateptrile dvs. fa de un program de instruire tutorial 5.1. S instruiasc personalul ntr-un mod eficient, prezentnd acestuia ct mai multe cunotine referitoare la certificare 5.2. S instruiasc personalul ntr-un mod ct mai eficient, dndu-i acestuia deprinderile necesare pentru managementul activitii de certificare 5.3. S instruiasc i s testeze n mod corespunztor personalul ntr-un mod ct mai eficient, pregtindu-l pe acesta pentru a presta activiti de certificare la un nivel de excelen
169

european 5.4. S determine personalul s lucreze n echip n vederea optimizrii i finalizrii eficiente a procesului de certificare 5.5. S determine personalul s-i nsueasc aptitudinile europene referitoare la activitatea de certificare
170

Capitolul 6- Sistemul tutorial i interfaa sa utilizator 6.1. Estimai importana interfeei prin care utilizatorul comunic cu programul de instruire, lund n considerare capacitatea de nelegere a utilizatorilor ca factor esenial de facilitare a procesului de nvare Estimai utilitatea urmtoarelor caracteristici ale interfeei utilizator, lund n considerare obiectivul fundamental de instruire a programului rulat 6.2. Vizibilitatea i lizibilitatea textului scris 6.3. 6.4. 6.5. Vizibilitatea figurilor Simplitatea interfeei Caracterul facil i eficient al comenzilor implementate n aceast evaluare trebuie s inei seama de necesitatea executrii cvasitotalitii comenzilor
171

plecnd din fereastra de lucru4; utilizatorul nu trebuie trimis s deschid fereste inutile sau s caute comenzi n zone obscure ale sistemului; 6.6. Inteligibilitatea pailor de operare ai sistemului n aceast evaluare luai n considerare urmtorii pai de operare: -lansarea n execuie a sistemului tutorial; -navigarea pn la lecia dorit; -parcurgerea leciei dorite; -testarea cunotinelor dobndite prin: -aplicaii interactive; -teste propriu-
172

zise; -evaluarea i analiza rezultatelor; -asigurarea feedback-ului; -ieirea din sistem; Documentarea pailor de operare ai sistemului prin suport scris5 6.8. 6.9 Asisten utilizator facil Asigurarea strictului necesar de comenzi6 6.10 Posibilitatea intrrii/ieirii facile n/din sistem, n orice moment precum i posibilitatea accesului facil la orice resurs a sistemului 6.11. Posibilitatea ieirii facile din erori accidentale 6.12. Folosirea ct mai limitat a tastaturii 6.13. Folosirea ct mai larg a mouse-ului i a dispozitivelor auxiliare (joystick, etc.)
6.7.
173

6.14. Asigurarea unei interfee ergonomice7 care s nu oboseasc utilizatorul, sporind n acelai timp la maximum eficiena de utilizare 6.15. Asigurarea accesului facil la resursele sistemului, n principal prin mijloace multimedia (de exempluavertizrile scrise s fie suplimentate de avertizri sonore, etc.) 6.16. Asigurarea unei instruiri individualizate8, care s permit utilizatorului s lucreze n ritmul su propriu, fr ca acesta s simt un ritm impus 6.17. Posibilitatea relurii procesului de instruire din orice punct n care a fost lsat prin intermediul unor bookmark-uri 6.18. Folosirea unor teste complexe, bazate n principal pe sistemul gril; 6.19. Realizarea unui feedback imediat n cadrul testrii,
174

feedback care s permit utilizatorului s neleag rapid ce a greit; 6.20 Oferirea posibilitii de a relua anumite teste9: a.) fr parcurgerea nc o dat a teoriei corespunztoare; b.) cu parcurgerea teoriei corespunztoare nainte de retestare; 6.21 Respectarea standardelor internaionale pentru astfel de sisteme (AICCSCORM, etc.)
175

7.2. ANALIZA RSPUNSURILOR I STABILIREA SPECIFICAIILOR REFERITOARE LA SISTEM
Lotul statistic semnificativ pentru care s-a realizat chestionarea a numrat 400 de IMM-uri reprezentai prin managerii de top ai acestora. Aceste IMM-uri au fost selectate din toate ramurile semnificative din domeniul produciei i al serviciilor. De asemenea, un alt criteriu al seleciei IMM-urilor l-a constituit reprezentativitatea acestora din punct de vedere economic. Nu au fost selectate IMM-uri fr profit sau cu datorii. Numrul de personal al acestor IMM-uri, reprezentat pe categorii, este prezentat n urmtorul tabel.
Tabel 1-Categorii de personal angajat Categorii de personal angajat ntre 1-10 persoane (microntreprinderi) ntre 11-50 persoane ntre 51-100 de persoane ntre 101-150 de persoane Peste 151 de persoane (pn la 250definiia IMM-ului la nivel european) n ceea ce privete pregtirea celor 400 de manageri intervievai, toi acetia aveau studii superioare iar marea majoritate i stagii de perfecionare n domeniul calitii, proteciei muncii i proteciei mediului. Din punct de vedere al repartiiei zonale a IMM-urilor chestionate aceasta este prezentat n tabelul urmtor. Numr de IMM-uri selectate 50 30 120 70 130
176
Tabel 2-Aria geografic a lotului statistic semnificativ Aria geografic Municipiul Bucureti Moldova Muntenia Banat Numr IMM 200 50 50 100
Din punct de vedere al domeniului de activitate al IMM-urilor, acesta este detaliat n tabelul urmtor.
Tabel 3-Domeniul de activitate al lotului statistic semnificativ Domeniu de activitate Producie Servicii Numr de IMM-uri 180 220
Aceast mprire respect situaia la nivel naional. Completarea acestor chestionare a fost realizat n cursul manifestrilor organizate de ctre INIMM ncepnd din septembrie 2006. n continuare va fi realizat analiza rspunsurilor i stabilirea la nivel global a specificaiilor care vor sta la baza proiectrii sistemului tutorial i dezvoltrii prototipului acestuia.
177

Capitolul 1- Interesul fa de problematica certificrii IMM-urilor Tabel 4- Rspunsuri la ntrebarea 1.1. ntrebare Considerai c unitatea dumneavoastr economic trebuie s intre pe piaa Uniunii Europene cu produsele i serviciile pe care le ofer ? Aceste rspunsuri dovedesc c marea majoritate a subiecilor intervievai consider necesar intrarea unitii lor pe piaa european. Tabel 5- Rspunsuri la ntrebarea 1.2. ntrebare Considerai c activitile desfurate n unitatea dvs., produsele i serviciile oferite de ctre unitatea dvs. trebuiesc certificate ? Aceste aspecte sunt reprezentate i procentual n urmtorul grafic. Rspunsuri Afirmative 250 Negative 150 Rspunsuri Afirmative 395 Negative 5
178

Necesitatea certificrii activitilor, produselor i serviciilor
Nu 38%
Da 62%
Figura 10.Necesitatea certificrii activitilor, produselor i serviciilor Se observ totui faptul c circa 38% din subiecii intervievai nu cunosc n acest moment necesitatea certificrii activitii lor ca i cheie de intrare n piaa Uniunii Europene. Acest lucru subliniaz necesitatea instruirii corespunztoare a acestora pentru a nelege i a contientiza importana certificrii Tabel 6- Rspunsuri la ntrebarea 1.3. ntrebare Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a activitilor prestate de ctre unitatea dvs., astfel nct s nu existe incompatibiliti cu Rspunsuri Afirmative 220 Negative 180
179

activitile desfurate la nivel european ? Reprezentarea procentual este dat n urmtorul grafic.
Necesitatea certificrii activitilor
Nu 45%
Da 55%
Figura 11. Necesitatea certificrii activitilor Se poate observa c doar 55% dintre subieci consider necesar certificarea activitilor. Aa cum s-a mai artat n aceast lucrare, certificarea activitilor poate fi extrem de important n ceea ce privete ncrederea eventualilor investitori (i a organismelor comunitare) c activitile desfurate de unitate sunt optimizate, eficiente, c nu polueaz mediul, etc. Tabel 7- Rspunsuri la ntrebarea 1.4. ntrebare Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a produselor oferite de ctre unitatea dvs. astfel Rspunsuri Afirmative 280 Negative 120
180

nct ele s se conformeze normelor UE i s asigure ncredere consumatorului european ? Reprezentarea procentual este dat n urmtoarea figur
Necesitatea certificrii produselor
Nu 30%
Da 70%
Figura 12. Necesitatea certificrii produselor Se poate observa c 30% dintre cei chestionai nu solicit necesar certificarea produselor. Acest lucru are n general explicaii subiective (Prin certificare scade calitatea produselor X, La nivel european certificarea va fi manipulat astfel nct s dea prioritate produselor Y). Toate aceste aspecte trebuiesc lmurite mcar generic- de ctre sistemul tutorial. Tabel 8- Rspunsuri la ntrebarea 1.5. ntrebare Rspunsuri Afirmative Negative
181

Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate a serviciilor oferite de ctre unitatea dvs. astfel nct ele s se conformeze normelor UE i s fie la parametrii de calitate corespunztori nivelului european ? Reprezentarea procentual este dat n figura urmtoare.
Necesitatea certificrii serviciilor
350
50
Nu 13%
Da 87%
Figura 13. Necesitatea certificrii serviciilor n ceea ce privete serviciile lucrurile sunt un pic mai diferite - toat lumea este contient de faptul c majoritatea serviciilor oferite (turistice, hoteliere, etc.) sunt cu att mai atractive n ochii clienilor cu ct sunt certificate mai sus. Tabel 9- Rspunsuri la ntrebarea 1.6. ntrebare Rspunsuri
182

Afirmative Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate din punct de vedere al securitii i sntii n munc pentru mainile i utilajele utilizate n activitatea dvs. ? n ceea ce privete aa numita certificare OHS (Occupational Health and Safety) lucrurile sunt chiar mai clare- ntruct prin natura lor toate IMM-urile au contact cu Inspecia Teritorial de Munc care i cunoate bine atribuiunile. Reprezentarea grafic a acestei ntrebri (cu procentajul rspunsurilor aferente) este prezentat n figura urmtoare.
Necesitatea certificrii securitii i sntii n munc
Negative 20
380
Nu 5%
Da 95%
Figura 14.Necesitatea certificrii securitii i sntii n munc Tabel 10- Rspunsuri la ntrebarea 1.7.
183

ntrebare Considerai c trebuie s existe o certificare de conformitate care s ateste conformitatea unitii dvs. cu prevederile europene referitoare la protecia mediului ? Reprezentarea procentual este dat n figura urmtoare.
Necesitatea certificrii din punct de vedere al proteciei mediului
Rspunsuri Afirmative 120 Negative 280
Da 30%
Nu 70%
Figura 15.Necesitatea certificrii IMM-urilor din punct de vedere al proteciei mediului Lucrurile sunt destul de ocante n privina certificrii mediului, dovedind c organismele de specialitate la nivel local nu au desfurat o activitate eficient de informare a populaiei, n ciuda catastrofelor de mediu ntmplate n trecut. Certificarea de mediu a fost confundat cu un certificat contra inundaiilor, etc. 184

Tabel 11- Rspunsuri la ntrebarea 1.8. ntrebare Considerai c este necesar s obinei o certificare de conformitate pentru personalul pe care l avei n subordine Pentru aceast ntrebare se poate constata c certificarea personalului este practic un lucru destul de puin cunoscut de ctre IMM-urile romneti. Marea majoritate a celor care au rspuns afirmativ la aceast ntrebare proveneau din IMM-uri care i desfoar activitatea n domeniul serviciilor. Tabel 12- Rspunsuri la ntrebarea 1.9. ntrebare Considerai necesar s obinei o certificare de conformitate pentru sistemul de calitate pe care l avei n momentul de fa n IMM-ul dvs. ? Reprezentarea procentual este dat n urmtoarea figur. Rspunsuri Afirmative 100 Negative 300 Rspunsuri Afirmative 80 Negative 320
185

Necesitatea certificrii sistemului de calitate
Da 25%
Nu 75%
Figura 16. Necesitatea certificrii sistemului de calitate Majoritatea celor care au rspuns negativ la aceast ntrebare nu contientizau importana existenei unui sistem de calitate la nivelul IMM.
Tabel 13- Rspunsuri la ntrebarea 1.10 ntrebare Considerai necesar obinerea unei certificri de conformitate pentru sistemul dumneavoastr managerial ? La aceast ntrebare rspunsurile au fost mprite n mod egal. Marea majoritate a celor care n-au considerat necesar certificarea sistemului managerial erau Rspunsuri Afirmative 200 Negative 200
186

IMM-uri cu un sistem managerial alctuit din 1-5 persoane pentru care nu au considerat necesar aceast certificare. Tabel 14- Rspunsuri la ntrebarea 1.11. ntrebare Ai rezolvat pn n acest moment problemele legate de certificarea unitii dvs. pe piaa Uniunii Europene prin perspectiva punctelor 1.3-1.11 i la nivelul cerinelor actuale impuse de documentele europene ? Se poate observa c marea majoritate a IMM-urilor nu au rezolvat pn n acest moment problema certificrii Tabel 15- Rspunsuri la ntrebarea 1.12. ntrebare Dorii s rezolvai aceste probleme legate de certificare ntr-un termen ct mai scurt i ntr-un mod ct mai eficient ? Din analiza rspunsurilor date n capitolul 1 se pot desprinde urmtoarele concluzii: marea majoritate a IMM-urilor chestionate (prin managementul lor de top) doresc s intre pe piaa european; problema certificrii ca i condiie prealabil de acces pe aceast pia este ns o problem mai dificil. Marea majoritate a celor chestionai recunosc: o necesitatea certificrii produselor; Rspunsuri Afirmative 400 Negative 0 Rspunsuri Afirmative 10 Negative 390
187

o necesitatea certificrii serviciilor; o necesitatea certificrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc; n schimb sunt cunoscute ntr-un mod absolut insuficient: o necesitatea certificrii din punct de vedere al proteciei mediului; o necesitatea (i posibilitatea) certificrii personalului; o necesitatea certificrii sistemului de management; o necesitatea implementrii i certificrii sistemelor de calitate; Analiza rspunsurilor oferite n capitolul 1 al chestionarului dovedete n mod indubitabil necesitatea existenei unui sistem de instruire destinat ntreprinztorilor mici i mijlocii i gndit pentru a le oferi acestora cunotine necesare n domeniul certificrii. Majoritatea ntreprinderilor de tip IMM sunt dotate cu echipamente de calcul. Circa 45% dintre acestea (i la nivel european 87%) au legtur direct Internet. Un astfel de sistem tutorial n domeniul certificrii este deci necesar.
188

Capitolul 2-Cunotine necesare Tabelul urmtor sumarizeaz rezultatele obinute. Tabel 16-Rspunsuri la capitolul 2 Nr.crt. ntrebare 0 2.1 Evaluai importana pe care o au cunotinele legislative europene (legislaia Uniunii Europene, Directivele Cadru, Directivele Sociale, etc.) asupra asigurrii unui proces de certificare eficient i optimizrii acestui proces 2.2. Evaluai importana pe care o au cunotinele legislative specifice (legislaia statelor membre, etc.) asupra asigurrii unui proces de certificare eficient i optimizrii acestui proces 2.3. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la organismele europene abilitate s desfoare sau s controleze certificarea IMM-ului 2.4. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii 200 200 100 100 100 100 250 50 30 30 40 Numr de evaluri pentru 1 2 3 10 4 10 5 380
189

cunotinele referitoare la reeaua organismelor de certificare la nivel naional n UE 2.5. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la organisme externe autorizate care ar putea s presteze sau s faciliteze astfel de servicii. 2.6. Evaluai importana pe care cunotinele referitoare la calitatea produselor i serviciilor pe piaa european le au asupra procesului de certificare a unui IMM 2.7. Evaluai importana pe care cunotinele referitoare la certificarea securitii i sntii n munc la nivelul unitii economice (evaluarea nivelului de risc/audituri de securitate i sntate, implementarea unui sistem de management al securitii i sntii) le au asupra procesului de certificare global a IMM-ului pe piaa UE 2.8. Evaluai importana pe care o 10 20 10 40 70 250 30 120 250 180 220 90 250 50 10 -
190

au asupra procesului de certificare al IMM-ului cunotinele referitoare la certificarea mainilor i utilajelor folosite, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc 2.9 Evaluai importana pe care o au n procesul de certificare global al IMM-ului cunotinele referitoare la certificarea factorului uman 2.10 Evaluai importana pe care o au din punct de vedere al certificrii globale a IMM-ului cunotinele referitoare la certificarea de conformitate din punct de vedere financiar i cele referitoare la aspectele financiare ale certificrii 2.11. Evaluai importana pe care o au n procesul certificrii cunotinele referitoare la asigurarea proteciei mediului Analiza rspunsurilor n cadrul acestui capitol din punct de vedere al doleanelor utilizatorilor arat c accentul trebuie pus pe urmtoarele tipuri de cunotine: cunotine legislative generale; 100 100 50 50 50 50 200 120 40 40 100 100 100 100 -
191

cunotine despre calitatea produselor i serviciilor; cunotine despre certificarea mainilor i utilajelor folosite; cunotine despre certificarea factorului uman; cunotine despre certificarea proteciei mediului; la prima vedere, analiza comparativ cu rezultatele obinute n primul capitol arat c o parte din subieci sunt instabili n rspunsuri sau nu au o nelegere clar a problematicii la care se face referire. Pe de alt parte trebuie precizat faptul c o serie de noiuni au fost explicate la modul general dup completarea rspunsurilor n primul capitol- de aici provenind i diferenele de opinie.
Capitolul 3- Aptitudini necesare pentru certificare Analiza sincretic a rspunsurilor primite pentru acest capitol este coninut n tabelul de mai jos Tabel 17-Rspunsuri la Capitolul 3 Nr.crt. ntrebare 0 3.1. Evaluai necesitatea formrii la nivelul IMM-ului dvs. a unor aptitudini specifice pentru realizarea, optimizarea i eficientizarea procesului de certificare 3.2. Evaluai necesitatea formrii unui sistem managerial de certificare Evaluai necesitatea formrii 50 50 200 100 10 Numr de evaluri pentru 1 10 2 10 3 10 4 60 5 300
192

Nr.crt. ntrebare urmtoarelor tipuri de aptitudini: 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. Aptitudini de documentare Aptitudini de audit Aptitudini de analiz Aptitudini de sintez Aptitudini de comunicare Aptitudini de realizare i traducere a unor rapoarte, documentaii, etc. 3.9. Aptitudini de management al informaiei 3.10. Aptitudini de asigurare a caracterului privat al unor documente Analiznd aceste rezultate se poate observa c marea majoritate a corpului managerial intervieva consider necesare formarea unor deprinderi specifice activitii de certificare, aa cum sunt ele definite pentru IMM-urile din SUA i Canada10. Se pune accentul pe urmtoarele tipuri de aptitudini: documentare; audit; analiz; sintez; realizare i traducere a unor informaii; managementul informaiei; 100 100 100 100 25 25 50 200 50 50 50 50 100 100 50 50 200 100 150 100 30 100 100 50 200 200 20 100 300 350 Numr de evaluri pentru
193

asigurarea caracterului privat al informaiei; marea majoritate a corpului managerial intervievat s-au plns n acest caz de precaritatea mijloacelor necesare pentru a forma personalul prin cursuri cu scoatere din producie n acest sens. Atunci cnd au aflat c se urmrete realizarea unui sistem tutorial care urmrete formarea unor astfel de deprinderi prin autoinstruire, circa 94% din cei intervievai sau declarat interesai s achiziioneze un astfel de sistem.
Capitolul 4- Utilizarea calculatorului ca instrument tutorial Rspunsurile date pentru acest capitol sunt analizate n urmtorul tabel. Tabel 18-Rspunsuri la Capitolul 4 Nr.crt. ntrebare 0 4.1. Estimai ct de bine reuete personalul dvs. n acest moment s utilizeze un calculator pentru operaii generale Estimai gradul n care personalul dvs. ar reui s deprind ntr-un timp ct mai scurt utilizarea calculatorului pentru a-l folosi ca instrument de instruire, n dou situaii: 100 Numr de evaluri pentru 1 50 2 150 3 20 4 40 5 40
4.2. 4.3.
-prin activitate proprie; -sub asistena unui instructor; Estimai gradul n care
50 -
100 -
100 100
150
150 150
194

personalul dvs. s-ar descurca cu folosirea unui sistem tutorial n dou situaii 4.4. 4.5. -neasistai; -asistai de un instructor; 50 50 50 150 50 200 50 200
Din analiza acestor rezultate se poate observa c la ora actual, marea majoritate a angajailor IMM-urilor nu se descurc n mod satisfctor cu un calculator. Acest lucru este reprezentat i n figura urmtoare, n mod procentual.
Aptitudini actuale n utilizarea calculatorului de ctre angajaii IMM-urilor
5 10% 4 10% 3 5%
0 25%
0 1 2 3 4 5 1 13% 2 37%
Figura 17. Aptitudinile actuale ale angajailor IMM-urilor chestionate n folosirea calculatorului
195

Se poate observa c 38% dintre acetia nu se descurc de loc sau aproape de loc cu calculatorul, 42% se descurc n mod mulumitor i de abia 20% se descurc bine i foarte bine. Acest lucru conduce la concluzia necesitii elaborrii: unor manuale de utilizare a sistemului ct mai comprehensive, astfel nct angajaii s poat avea informaia necesar, chiar i pentru lucruri simple deschiderea calculatorului, apelarea programului, etc. unor asisteni de lucru on-line i unor help-uri extensive. Tot din analiza datelor acestui capitol se poate observa c marea majoritate a personalului managerial anchetat consider c cel mai eficient mijloc de nvare este nvarea asistat de ctre profesor- un aspect care poate fi apreciat ca motenit din ciclurile clasice de instruire. Capitolul 5- Eficiena expectat a folosirii calculatorului Aspectele semnificative referitoare la ateptrile managementului de la utilizarea sistemului tutorial sunt concentrate n urmtorul tabel. Tabel 19-Rspunsuri la Capitolul 5 Nr.crt. ntrebare 0 5.1. S instruiasc personalul ntrun mod eficient, prezentnd acestuia ct mai multe cunotine referitoare la certificare 5.2. S instruiasc personalul ntrun mod ct mai eficient, dndu-i acestuia deprinderile necesare pentru 400 Numr de evaluri pentru 1 2 3 4 20 5 380
196

Nr.crt. ntrebare managementul activitii de certificare 5.3. S instruiasc i s testeze n mod corespunztor personalul ntr-un mod ct mai eficient, pregtindu-l pe acesta pentru a presta activiti de certificare la un nivel de excelen european 5.4 S determine personalul s lucreze n echip n vederea optimizrii i finalizrii eficiente a procesului de certificare 5.5. S determine personalul s-i nsueasc aptitudinile europene referitoare la activitatea de certificare Din analiza acestui tabel se poate vedea c ateptrile managementului se concentreaz pe valorile maxime ale ntrebrilor. Singura chestiune ignorat a fost lucrul n echip dei este o chestiune destul de important pe plan european i internaional pentru unitile eficiente. 100 100 50 150 250 150 40 40 320 Numr de evaluri pentru
Capitolul 6- Sistemul tutorial i interfaa sa utilizator n analiza rezultatelor acestui capitol a fost utilizat urmtoarea schem de lucru.11
197

Concepia sistemului tutorial
Concepia interfeei
Accesul/ieirea facil din sistem i resursele sale precum i ieirea facil din erori
Ergonomia interfeei
Suport utilizator
Figura 18. Schema de analiz folosit n capitolul 6
O serie de aspecte specifice unor utilizatori individuali- cum ar fi suport hardware, sisteme de operare, aspecte legate de instalarea sistemului, compatibiliti cu alte programe, etc. au fost lsate deoparte ntruct se presupune c aceti utilizatori vor avea deja programul (sistemul de instruire) instalat i gata de utilizare.
198

7.2.1.Concepia sistemului tutorial
Referitor la concepia sistemului tutorial, dei i-au exprimat preferina pentru o instruire mixt (sistem i profesor) majoritatea celor intervievai doresc o instruire individualizat. Posibilitatea relurii din orice punct a instruirii este de asemenea de interes, la fel ca i feedback-ul imediat. De mai puin interes a fost asigurarea relurii anumitor teste. Rezultatele obinute la acest capitol sunt date n continuare n tabelul urmtor. Tabel 20 Nr.crt. ntrebare 0 6.16. 6.17. Instruirea individualizat Reluarea instruirii din orice punct 6.18 6.19 6.20 6.21. Teste complexe Feedback imediat Reluarea anumitor teste Conformitatea cu standardele internaionale Din aceast analiz rezult c: sistemul de instruire trebuie conceput astfel nct s asigure un ritm individualizat al instruirii; trebuie asigurat posibilitatea relurii din orice punct a leciilor; trebuie asigurat feedback-ul imediat pentru utilizator dup testare; sistemul trebuie conceput astfel nct s respecte standardele internaionale; 10 200 10 100 260 80 120 20 2 250 398 150 Numr de evaluri pentru 1 5 2 10 3 10 200 4 25 100 5 350 100
199

7.2.2.Concepia interfeei utilizator Analiza rezultatelor referitoare la concepia interfeei utilizator dau prioritate unor caracteristici cum ar fi simplitatea i caracterul facil al comenzilor n detrimentul folosirii limitate a tastaturii sau folosirii mouse-ului ca instrument principal de lucru. Rezultatele sunt prezentate n tabelul urmtor: Tabel 21 Nr.crt. ntrebare 0 6.4. 6.5. 6.6. Simplitate Caracterul facil al comenzilor Inteligibilitatea pailor de operare 6.9. Asigurarea strictului necesar de comenzi 6.12. 6.13. Folosirea limitat a tastaturii Folosirea predominant a mouse-ului Din aceast analiz rezult c: interfaa utilizator trebuie conceput ct mai simplu; comenzile implementate trebuie s fie reduse la strictul necesar, s fie ct mai facile i eficiente; paii de operare trebuie s fie inteligibili; se pot folosi n mod alternativ i tastatura i mouse-ul sau alte dispozitive; 100 200 100 100 100 25 50 25 50 25 25 200 100 50 50 Numr de evaluri pentru 1 50 2 50 3 50 100 4 150 200 100 5 200 200 100
200

7.2.3.Accesul/ieirea facil din sistem precum i ieirea facil din erorile accidentale
Rezultatele sunt prezentate n urmtorul tabel.
Tabel 22 Nr.crt. ntrebare 0 6.10 6.11. Intrare/ieire facil din sistem Ieirea facil din erorile accidentale Rezult de aici c: trebuie asigurat intrarea/ieirea facil din sistem; soluia optim ar reprezenta-o ieirea din orice punct al sistemului, fr s mai fie necesar revenirea la pagina principal; trebuie asigurat ieirea imediat i fr probleme din erorile accidentale precum i posibilitatea relurii ct mai rapide a lucrului cu sistemul fr ca aceasta s presupun o depanare la nivel specializat. Numr de evaluri pentru 1 2 3 200 4 100 200 5 100 200
7.2.4. Ergonomia interfeei Aspectele ergonomice sunt cele mai vizibile la o interfa utilizator. Rspunsurile date de subiecii chestionai referitoare la aceste aspecte sunt prezentate n tabelul urmtor.
Tabel 23 Nr.crt. ntrebare Numr de evaluri pentru
201

Nr.crt. ntrebare 0 6.2. Vizibilitatea i lizibilitatea textului 6.3. 6.14 Vizibilitatea figurilor Respectarea principiilor de ergonomie 6.15 Asigurarea accesului multimedia la resurse Din analiza acestor rspunsuri rezult c: trebuie respectate aspectele ergonomice specifice ; sistemul trebuie s asigure o vizibilitate maxim a textului i figurilor; sistemul trebuie s asigure acces multimedia la resursele de instruire 200 150 50 200 100 100 300 100 Numr de evaluri pentru 1 2 3 4 5 400
7.2.5.Asistena utilizator
Tabelul urmtor sumarizeaz rspunsurile legate de asistena utilizator Tabel 24: Nr.crt. ntrebare 0 6.7. 6.8. Asigurarea unui suport scris Asisten utilizator facil Numr de evaluri pentru 1 2 3 100 4 200 5 400 100
Se poate vedea c: utilizatorul trebuie s aib la ndemn un suport scris (manual de utilizare); asistena on-line (help-uri, etc.) trebuie s fie ct mai facil;
202
203

7.3. LISTA DE SPECIFICAII PRIMARE REALIZATE N URMA CHESTIONRII LOTULUI STATISTIC SEMNIFICATIV
Lista acestor specificaii primare este prezentat n continuare: cunotinele necesare sistemului sunt coninute n urmtoarele categorii de cunotine: o cunotine legislative generale; o cunotine despre calitatea produselor i serviciilor; o cunotine despre certificarea mainilor i utilajelor folosite; o cunotine despre certificarea factorului uman; o cunotine despre certificarea proteciei mediului; aptitudinile vzute ca trebuind a fi formate de ctre sistem sunt: o documentare; o audit; o analiz; o sintez; o realizare i traducere a unor documentaii; o managementul informaiei; sistemul de instruire trebuie conceput astfel nct s asigure un ritm individualizat al instruirii; trebuie asigurat posibilitatea relurii din orice punct a leciilor; trebuie asigurat feedback-ul imediat pentru utilizator dup testare; sistemul trebuie conceput astfel nct s respecte standardele internaionale; interfaa utilizator trebuie conceput ct mai simplu; comenzile implementate trebuie s fie reduse la strictul necesar, s fie ct mai facile i eficiente; paii de operare trebuie s fie inteligibili; se pot folosi n mod alternativ i tastatura i mouse-ul sau alte dispozitive; 204

trebuie asigurat intrarea/ieirea facil din sistem; soluia optim ar reprezenta-o ieirea din orice punct al sistemului, fr s mai fie necesar revenirea la pagina principal; trebuie asigurat ieirea imediat i fr probleme din erorile accidentale precum i posibilitatea relurii ct mai rapide a lucrului cu sistemul fr ca aceasta s presupun o depanare la nivel specializat. trebuie respectate aspectele ergonomice specifice ; sistemul trebuie s asigure o vizibilitate maxim a textului i figurilor; sistemul trebuie s asigure acces multimedia la resursele de instruire utilizatorul trebuie s aib la ndemn un suport scris (manual de utilizare); asistena on-line (help-uri, etc.) trebuie s fie ct mai facil; innd seama de faptul c IMM-urile care vor implementa sistemul se bazeaz pe o diversitate de echipamente de calcul, de diverse tipuri sistemul trebuie s fie astfel realizat nct s ofere o plaj de opiuni de instalare, de exemplu: o minim- pentru utilizatorii cu calculatoare fr resurse deosebite; o medie; o full;
Capitolul 8- CONCLUZII
n aceast lucrare de licen Sistem tutorial nalt adaptiv, bazat pe structuri de excelen pentru facilitarea accesului IMM-urilor la normativele europene specifice pe domenii de activitate n vederea certificrii de conformitate cu aceste normative a fost realizat un studiu operaional consacrat evidenierii
205

aspectelor importante ale problematicii certificrii IMM-uri la nivelul UE. Din studiu a rezultat foarte clar necesitatea certificrii a 2 aspecte eseniale: Certificarea produselor; Certificarea sistemelor manageriale specifice, respectiv a: o Sistemului de management al calitii; o Sistemului de management al calitii produselor alimentare ; o Sistemului de management al securitii i sntii ocupaionale; o Sistemului de management al mediului; o Sistemelor de management integrate; De asemenea trebuie pus un accent corespunztor pe evaluarea conformitii precum i pe activitile anexe referitoare la documentare, auditul operaional, ntocmirea documentaiei de certificare, naintarea documentaiei de certificare precum i etapele ulterioare certificrii. Lista primar de specificaii ntocmite cuprinde aspecte referitoare la sistemul tutorial precum i aspecte referitoare la interfaa utilizator. Studiul operaional ntocmit va constitui un auxiliar preios n activitatea de instruire a specialitilor din IMM-uri n domeniul certificrii.
206

1 2
Interviu cu directorul Larex,V.Soare n Jurnalul Naional din 26. 09.2006 Procedures for development of optimal checklists, report developed for the IRS-
EU, no. 23/55 2004

3
Rowland F., Guillame H., Between great expectations and realism, a Rand T. Jaspool, Design of extremely usefull human-computer interfaces, n B.Gowley,A.Groeteschuur, Script purposes, n in Journal of human-computer
report about the usage of computer in tutorial activities, 2003

4
Proceedings of the XXX Man-Machine Conference, ,Birmingham 2003

5
interfaces, no 13(1) 2003, pg. 25-27

6
W.Wandruil, T.Poarezza, Optimal design and development of human-computer
interfaces- the Sandong experience., in Journal of human-computer interfaces, no 12(1) 2003, pg 44-46
7
J.Bondixozo, Human-computer interaction, in Journal of human-computer
interfaces, no 12(1) 2003, pg. 11-14

8 9
AICC Guidance Handbook R.Dungalo, Complex testing procedures inside tutorial instruments, capitol din
Tutorial systems and their applications in industry, Malawi Press 2003

10
G.Claxton, R. Ttollewara, What is needed to certify a Small and Medium
Enterprise, A survey performed in 2004 for the US and Canadian SME Association, Ragavera Editions, Indiana, 2005
11
J.Allman, Judicious minds, , n Proceedings of the XXX Man-Machine
Conference, ,Birmingham 2003
207

Licenta 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELEN UBB CUPRINS

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB PARTEA I Capitolul 1-INTRODUCERE

CENTRUL DE EXCELEN UBB

certificare a conformitatii - actiune a unei terte parti care dovedeste existenta

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Solicit certificarea IMM-ul Primete certificarea Organul de certificare abilitat

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Solicit certificarea pentru:

Dreptul de a funciona n U.E.

Dreptul de a oferi produse/ servicii pe piaa european

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Aceste aspecte sunt prezentate n figura urmtoare.

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Organism de certificare abilitat

Organism guvernamental abilitat

Figura 3. Tipuri de certificare

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Schema urmtoare sumarizeaz aceste aspecte.

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Certificarea general a IMM-ului pe piaa UE

Certificarea managerial a IMM-ului

Certificarea locaiilor i facilitilor/ certificarea activitilor

Certificarea produselor i serviciilor oferite

Certificarea mainilor i utilajelor folosite

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

Prin definiie, certificarea este

o procedur prin care un organism

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

2.2.3.OBLIGATIVITATEA CERTIFICRII PENTRU AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

2.3.2.REFERENIALE PENTRU ACREDITARE

Cele mai larg cunoscute asemenea refereniale sunt

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB Capitolul 3-ASPECTE LEGISLATIVE ALE PROCESULUI DE CERTIFICARE

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB

CENTRUL DE EXCELEN UBB