Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Antropologie Economica

    Încărcat de

    blezythecat
    10 vizualizări2 pagini
    antropologie economica utoritatea tratatelor şi stabilitatea acestora în viaţa comunitară este garantată de greutatea modalităţilor de revizuire (art.48 TUE) care presupun existenţa unei faze comunitare şi a unei faze internaţionale. Proiectul de revizuire este supus dezbaterii şi votului Consiliului care, după ce s-a consultat cu Parlamentul, şi dacă este cazul Comisia şi Consiliul Banca Centrală Europeană, convoacă în conferinţă diplomatică pe reprezentanţii guvernelor statelor membre. Tratatul de revizuire negociat în acest cadru nu va putea intra în vigoare decât după ce a fost ratificat de către toate statele membre, conform regulilor lor constituţionale. Dacă perspectiva unei revizuiri oferă, în principiu, posibilităţi largi de modificare pentru statele membre acestea nu trebuie în niciun caz să piardă din vedere faptul că această exercitare este închisă în anumite limite formale şi materiale. Într-adevăr, Curtea a afirmat necesitatea asigurării unei protecţii întărite „fundamentelor Comunităţii”. Se regăsesc, de exemplu, în centrul acestei limitări a normelor „de neatins” articolele 220 TCE ;i 292 TCE , „piatră unghiulară” a unui sistem jurisdicţional garant al autonomiei şi specificităţii ordinii juridice comunitare. Nu trebuie totuşi să minimizăm consecinţele a ceea ce s-ar putea numit principiul de realitate, căci este evident că chiar în ceea ce priveşte acquis-ul cel mai fundamental nu a fost niciodată stabilit definitiv. Într-adevăr, această „supra-constituţionalitate” comunitară, concept insesizabil „ care, în orice caz, nu ar rezista voinţei unanime a statelor membre de a modifica respectiva dispoziţie din tratate”8, nu pune probleme pe care să nu le rezolve. Ea nu pare mai solid aşezată pe dreptul comunitar decât este în dreptul intern, în măsura în care nimic nu pare să poată garanta prin gaj eficacitatea clauzelor de eternitate pe care voinţa decisă a statelor ar fi suficientă să o răstoarne.

    Titlu original

    antropologie economica

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    antropologie economica utoritatea tratatelor şi stabilitatea acestora în viaţa comunitară este garantată de greutatea modalităţilor de revizuire (art.48 TUE) care presupun existenţa unei faze comunitare şi a unei faze internaţionale. Proiectul de revizuire este supus dezbaterii şi votului Consiliului care, după ce s-a consultat cu Parlamentul, şi dacă este cazul Comisia şi Consiliul Banca Centrală Europeană, convoacă în conferinţă diplomatică pe reprezentanţii guvernelor statelor membre. Tratatul de revizuire negociat în acest cadru nu va putea intra în vigoare decât după ce a fost ratificat de către toate statele membre, conform regulilor lor constituţionale. Dacă perspectiva unei revizuiri oferă, în principiu, posibilităţi largi de modificare pentru statele membre acestea nu trebuie în niciun caz să piardă din vedere faptul că această exercitare este închisă în anumite limite formale şi materiale. Într-adevăr, Curtea a afirmat necesitatea asigurării unei protecţii întărite „fundamentelor Comunităţii”. Se regăsesc, de exemplu, în centrul acestei limitări a normelor „de neatins” articolele 220 TCE ;i 292 TCE , „piatră unghiulară” a unui sistem jurisdicţional garant al autonomiei şi specificităţii ordinii juridice comunitare. Nu trebuie totuşi să minimizăm consecinţele a ceea ce s-ar putea numit principiul de realitate, căci este evident că chiar în ceea ce priveşte acquis-ul cel mai fundamental nu a fost niciodată stabilit definitiv. Într-adevăr, această „supra-constituţionalitate” comunitară, concept insesizabil „ care, în orice caz, nu ar rezista voinţei unanime a statelor membre de a modifica respectiva dispoziţie din tratate”8, nu pune probleme pe care să nu le rezolve. Ea nu pare mai solid aşezată pe dreptul comunitar decât este în dreptul intern, în măsura în care nimic nu pare să poată garanta prin gaj eficacitatea clauzelor de eternitate pe care voinţa decisă a statelor ar fi suficientă să o răstoarne.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări2 pagini

    Antropologie Economica

    Încărcat de

    blezythecat
    antropologie economica utoritatea tratatelor şi stabilitatea acestora în viaţa comunitară este garantată de greutatea modalităţilor de revizuire (art.48 TUE) care presupun existenţa unei faze comunitare şi a unei faze internaţionale. Proiectul de revizuire este supus dezbaterii şi votului Consiliului care, după ce s-a consultat cu Parlamentul, şi dacă este cazul Comisia şi Consiliul Banca Centrală Europeană, convoacă în conferinţă diplomatică pe reprezentanţii guvernelor statelor membre. Tratatul de revizuire negociat în acest cadru nu va putea intra în vigoare decât după ce a fost ratificat de către toate statele membre, conform regulilor lor constituţionale. Dacă perspectiva unei revizuiri oferă, în principiu, posibilităţi largi de modificare pentru statele membre acestea nu trebuie în niciun caz să piardă din vedere faptul că această exercitare este închisă în anumite limite formale şi materiale. Într-adevăr, Curtea a afirmat necesitatea asigurării unei protecţii întărite „fundamentelor Comunităţii”. Se regăsesc, de exemplu, în centrul acestei limitări a normelor „de neatins” articolele 220 TCE ;i 292 TCE , „piatră unghiulară” a unui sistem jurisdicţional garant al autonomiei şi specificităţii ordinii juridice comunitare. Nu trebuie totuşi să minimizăm consecinţele a ceea ce s-ar putea numit principiul de realitate, căci este evident că chiar în ceea ce priveşte acquis-ul cel mai fundamental nu a fost niciodată stabilit definitiv. Într-adevăr, această „supra-constituţionalitate” comunitară, concept insesizabil „ care, în orice caz, nu ar rezista voinţei unanime a statelor membre de a modifica respectiva dispoziţie din tratate”8, nu pune probleme pe care să nu le rezolve. Ea nu pare mai solid aşezată pe dreptul comunitar decât este în dreptul intern, în măsura în care nimic nu pare să poată garanta prin gaj eficacitatea clauzelor de eternitate pe care voinţa decisă a statelor ar fi suficientă să o răstoarne.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 2

    18. Ce fel de arii de piata definesc sturcturarea spatiului rural in modelul Losch?

    August Lsch n lucrarea, Ordonarea spaial a economiei admite faptul ca, utiliznd for de munc pe scar larg, exploataiile agricole necesitau n proximitatea lor numeroase localiti. Localitile rurale se bazau n mare parte pe autoconsum (mai ales pentru bunuri alimentare), dar resimeau pregnant nevoia de produse meteugreti. Acest tip de cerere corelat cu principiul minimizrii distanelor determina gruparea localitilor rurale n jurul unui centru meteugresc. Pe msur ce populaia localitilor rurale sporea, cretea i cererea pentru bunuri manufacturizate, a.. centrul meteugresc cretea devenind ora.

    Ipoteze: a) teritoriul este un plan omogen (populaia, materiile prime, activitile agricole sunt egal distribuite). Prin urmare costurile de transport sunt liniare n raport cu distana. b) Cosumatorii preiau costurile de transport (sunt incluse n pre). c) Randamente de scar sunt cresctoare. Restricie: Toi consumatorii trebuie s aib acces la bunuri.
    Losch redefinete aria de pia a unei ntreprinderi innd cont de curba cererii pentru un anumit bun:

    OA limita preului la care sunt acoperite integral costurile produciei (cost de transport nul). Peste aceast limit intervin cheltuielile de transport ceea ce duce la o cretere a preului. Dar, creterea preului va determina scderea cantitii cerute, care va deveni 0 n punctul C (de pe axa preului). Aceasta nseamn c segmentul AC msoar costul de transport. Pentru a descrie aria de pia a firmei curba cererii va pivota n jurul segmentului AB (cost transport = 0). Asfel, teritoriul va fi acoperit cu conuri care au la baz cercuri de raze cheltuieli de transport. Considernd c exist mai muli productori pentru acel bun va rezulta un sistem de conuri ce va descrie sistemul ariilor de pia ale unei ramuri economice. Dac exist concuren perfect (liber intrare/ieire) rezult c piaa va fi partajat prin conuri de raze egale. n plus, orice intrare a unei noi ntreprinderi va reduce aria de pia a ntreprinderilor existente (reduce costurile de transport), dar va crete costul total mediu. Aceasta nseamn c n condiii de concuren producia, costurile de producie i transport identice. Din perspectiv spaial, concurena perfect determin conuri de pia identice pentru toate ntreprinderile. Totui pentru a respecta principiul acoperirii integrale a teritoriului aceste conuri vor avea baze hexagonale. Concluzii Model Rezult un ansamblu de sisteme de conuri cu baze hexagonale (cte bunuri exist). Se formeaz un spaiu economic prin suprapunerea unor conuri diferite.

    Exista o limit a numrului de ntreprinderi dat de compromisul dintre minimizarea costurile de transport i maximizarea economiilor de scar. Pentru o corelarea optim a principiilor optimizrii neoclasice (bazate pe concuren perfect) cu optimizarea funcional a teritoriului ar trebui rezolvat o problema major: determin piaa o soluie a acoperirii teritoriului a.. aceast soluie s fie stabil i optimal (n sens Pareto)?

    S-ar putea să vă placă și