Slav comun, slav veche, limbi slave

Slava comun
- prima limb folosit de ctre slavi, dup ruperea din marea familie indo-european, vorbit nainte de secolul al VII-lea. - nu a avut atestare grafic - limba a fost reconstruit pe baza metodei comparative a limbilor slave atestate, precum i a altor limbi indoeuropene - a nceput s se contureze dup 5000 .Hr. pn prin 1000 .Hr., cnd viitoarele populaii slave au nceput s se rup din marea familiei indoeuropean i s capete particulariti lingvistice deosebite

Slava veche
- cea mai veche limb slav cunoscut - termenul se refer la limba folosit n secolele IX-XI, uneori chiar i n secolul al XII-lea, avnd la baz un dialect slav de sud din regiunea Salonicului - cele mai vechi texte cunoscute dateaz din sec. X, marea majoritate fiind din sec. XI - termenul de slav veche (rus. staroslavjanskij) a fost introdus n 1820 de A.H. Vostokov. Echivalente n alte limbi: lat. Palaeoslavica, fr. le vieux slave. - denumiri alternative:
slav bisericeasc: germ.Altkirchenslavisch, engl. Old Church Slavonic, rus. cerkovnoslavjanskij bulgar veche: germ. Altbulgarisch

Slavon
- limb de cultur avnd la baz slava veche, dar care a suferit influene locale dinspre limbile vorbite n regiunile n care era folosit - influenele puteau veni dinspre limbi slave (bulgar mediobulgar, srb, croat, rus-ucrainean, slovac, ceh) sau neslave (romn)

Limbi slave moderne

- pornind de la slava comun, vorbit n perioada traiului n comun, pe msur ce prseau nucleul central slavii au nceput s se diferenieze lingvistic n marea familie slav - treptat, prin variantele combinate ntre limbile vorbite i scrise, s-a ajuns la limbile slave moderne de azi