Terapia copilului cu autism (si nu numai)

Copilul cu autism poate avea comportamente in exces (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, istericale, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar si comportamente deficitare (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi . Metoda ABA este un studiu terapeutic de comportament intens manifestat in moduri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare. In cadrul terapiei ABA exista doua sectiuni: o sectiune de invatare in care se urmareste planul de interventie stabilit in prealabil, copilul fiind invatat unele abilitati si apoi urmeaza sectiunea a doua si anume generalizarea in care aceste abilitati invatate se transpun in viata cotidiana si care devin parte a sistemului lui de valori. Tratamentul comportamental pune accent pe controlul ntritorilor. Scopul tratamentului este de a preda un numr mare de comportamente adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin ntrirea aproximrilor comportamentelor int i a discriminrilor tot mai complexe ntre situaii. ABA este un sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent La inceputul terapiei copilul va trebui sa inteleaga ca exista "consecinte" placute si mai putin placute. Cu siguranta cei mai importanti oameni in cadrul tratamentului sunt parintii si familia copilului pentru ca si ei trebuie sa-si modifice complet comportamentul lor vis a vis de copil. Dupa un timp foarte scurt copii vor reactiona la aceasta schimbare de comportament si isi vor adapta comportamentul astfel incat sa le fie cat mai usor. Copilul nu trebuie sa mai primeasca nimic ca urmare a unui planset sau unui semn; parintii invatata "sa ghiceasca" cam ce ar vrea copilul din doar cateva semne pe care le face sau in functie de ceea ce face sa intuiasca cam ce anume ar vrea sau ce anume il deranjeaza si sa reactioneze ca atare , respectiv sa il ajute sa obtina ceea ce vroia ....este cel mai gresit lucru pe care il fac parinti; desi nu pare, cei mai multi dintre ei pot face o gramada de lucruri si cere o gramada de lucruri, respectiv sunt apti de a deschide o cale de comunicare dar de foarte multe ori noi suntem cei care opturam calea respectiva ajutandu-i de fiecare data. Totul trebuie inceput de la capat si comportamentul nostru fata de ei trebuie sa fie unul in care ei trebuie sa dea ceva in schimbul ajutorului nostru ; astfel , in primul rand de fiecare data cand cere ceva ii cerem ceva in schimb : ma ia de mana si ma duce sa-i dau apa - il pun sa spuna APA, pentru inceput trebuie sa acceptam si o forma deformata a cuvintului, important este sa spuna ceva din cuvantul care desemneaza ceea ce isi doreste. Nu va speriati de faptul ca o sa planga si o sa tipe ca nu ii dati apa .....daca insa ati cedat o data ati pierdut tot ceea ce ati inceput sa lucrati . Cand insa face din proprie initiativa ceea ce ati cerut aplaudati-l , spunetii bravoooo , bucurativa ca si cand ar fi rezolvat cea mai grea problema si datii din belsug ceea ce isi dorea . Incercati sa faceti acelasi lucru pentru aproape orice lucru pe care si-l doreste: nimic nu mai are voie sa capete gratis... si pentru fiecare comportament bun premiati-l si material si verbal din belsug ca sa-i intariti respectivul comportament. Acelasi procedeu se aplica pentru comportamente negative. Niciodata nu trebuie sa obtina ceva daca are un comportament nepotrivit. Cel mai simplu mod de a scapa de un comportament isteric si de tipete este sa il ignorati COMPLET ! Dupa ce copilul va intelege ca comportamentul parintilor
1

si a familiei in general este ferm se va adapta si cu siguranta o sa auziti cuvinte sau macar incercari de cuvinte de fiacare data cand va dori ceva. Foarte important este sa ii aratati la inceput ce trebuie sa spuna si cum trebuie sa ceara atunci cand vrea ceva pentru ca se poate ca el chiar sa nu stie ce trebuie sa spuna. Este foarte important sa intelegem ca la aceasta varsta copii invata din consecintele comportamentului lor. Consecintele pot fi pozitive sau negative. Orice comportament/actiune/intrebare a copilului trebuie sa aiba o consecinta, asfel copilul va invata care comportamente sunt eficiente si cum trebuie sa se poarte atunci cand vrea sa obtina ceva. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente: ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva). Pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele si cum opereaza acestea. Consecintele pozitive pot fi considerate acele lucruri placute care se intampla copilului ca urmare a unei actiuni/comportament/raspuns corect. Recompensa poate fi practic orice atat material(dulciuri) cat si social(laude)care ii fac placere copilului. Consecintele pozitive au rolul de a intari un anumit comportament si a-l face sa para mai frecvent. Consecintele negative au rolul de a scadea frecventa unui anumit comportament, ex: copilul plange pentru ca vrea ciocolata ii spun ca nu va primi ciocolata daca plange copilul va invata ca acesta nu este un comportament adecvat atunci cand vrei sa obtii ceva. Un alt concept foarte important este Recompensa negativa. Comportamentul problema este incurajat negativ in masura in care o situatie neplacuta inceteaza sau se reduce. Copilul poate trai sentimente de neliniste, frica, plictiseala, frustrare, oboseala, sentiment de incapacitate; adoptand comportamentul problema, astfel de trairi se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului isi schimba orientarea si reduce fluxul sau de stimulari care produc discomfort copilului. Sa ne gandim de exemplu la un copil care se afla la gradinita si este solicitat de educatoare sa raspunda in mod repetat la fel ca si ceilalti copii copilul adopta comportamentul de a se musca de maini; ca si consecinta educatoarea nu il mai solicita pentru a evita comportamentul neplacut. Prin reactia educatoarei comportamentul problema va fi intarit iar copilul va invata sa-l foloseasca pentru a evita situatiile in care este solicitat sa raspunda. O multime din comportamentele parintilor pot deveni intaritori negativi pentru copii; un alt exemplu ar putea fi in felul urmator un copil plange si tipa langa un parinte si isi intinde mainile sa fie luat in brate (situatie neplacuta din punctul de vedere al parintelui pentru ca copilul plange) , parintele ia copilul in brate (actiune/comportament) , iar copilul se opreste din plans (intaritor negativ pentru parinte care se bucura ca a rezolvat o problema care il facea sa se simta prost, respectiv plasetele copilului); partea cea mai proasta a intamplarii este ca foarte probabil atunci cand copilul va vrea din nou in brate va incepe din nou sa planga si sa tipe pentru ca el a primit la randul sau un intaritor pozitiv din partea parintelui atunci cand a plans a fost luat in brate, exista o vorba care spune ca orice invat are si dezvat ; nimic mai adevarat dar efortul depus pentru a dezvata
2

ceva este infinit mai mare decat efortul si atentia depuse pentru a nu oferi copilului intaritori pozitivi in situatii de genul celei descrise mai sus. Consecventa este o parte importanta a terapiei. Una din greselile pe care le facem in mod uzual este aceea de a repeta de cateva ori un lucru pana cand copilul se hotareste sa faca ceva cu speranta ca odata macar copilul va fi atent si va face. Cel mai simplu insa este ca pe de o parte sa ne asiguram atentia copilului inainte de a-i cere sa faca ceva si apoi a lucra cu copilul sa ne raspunda de prima data. Odata acest lucru realizat salturile pe care copilul le va face la toate capitolele va fi mai rapid. Desi poate in foarte multe cazuri ne vine foarte greu sa nu cedam din diverse motivatii nu asta este atitudinea care ii va aduce beneficii pe termen lung copilului. TRIAL SD----------------->R------------------->SR (Stimul= Cerinta) (Rspuns) (Stimul ntritor= Consecinta)

Trial O unitate de nvare alctuit din trei pri care constituie o secven comportamental specific utilizat pentru a crete la maxim nvarea. Aceasta st la baza nvrii n programul nostru.

De ce folosim trial-urile ? Clarific ceea ce vrem s l nveam pe copil i i permite copilului s tie cnd elaboreaz un rspuns corect / greit. Ajut terapeutul s fie consecvent. Uureaz evaluarea progresului i colectarea datelor.

COMPONENTELE UNUI TRIAL:

SD= Stimul= Cerinta O indicaie n mediu sau instruciune care semnaleaz c recompensa este disponibil n urma unui comportament int . Include prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri .

SD-ul trebuie s fie clar , simplu i potrivit nivelului copilului . Eliminai zgomotul n exces fcnd SD-ul concis , folosii numai cele mai importante cuvinte (e.g. , Bate din palme ar fi o instruciune mai concis dect Poi te rog s aplauzi pentru mine ? ) . Spunei ntreg SD-ul fr ntrerupere. Decidei exact asupra cuvintelor i folosii-le n mod consistent . Prezentai materialele ntr-un mod consistent . Nu repetai SD-ul (e.g.,Privete-m , privete-m , privete-m .)fr ca rspunsul sau non-rspunsul copilului s fie urmat de o consecin (i.e., ncheiai toate trial-urile dvs .). SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal.
3

R= Rspuns- Comportamentul n care se angajeaz copilul . Exist trei tipuri de rspunsuri: 1.Rspuns Corect copilul se angajeaz n comportamentul dorit n 3 secunde dup prezentarea SD-ului . 2 . Rspuns Greit copilul se angajeaz ntr-un comportament alternant dup ce SD-ul a fost prezentat . 3 .Non-Rspuns- copilul nu rspunde n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .n colectarea datelor , un non-rspuns se consider rspuns greit . Folosii criterii de rspuns consistente pentru a determina ce rspuns este considerat corect (i.e., definii cu atenie i amnunit rspunsul ). Asigurai-v de lipsa comportamentelor strine ( e.g.,comportament auto-stimulativ sau rspunsuri multiple ). Limitai timpul dintre SD i rspuns la aproximativ 3 secunde .n unele situaii o cantitate de timp mai mare sau mai mic ntre SD i R poate fi adecvat (e.g., imediat sau pn la 5 secunde ).

SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului care schimb probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus .Recompensele
[ pot s fie primare( alimente ) sau secundare ( laude sociale ) ] vor crete frecvena comportamentului . Absena unei recompense ( extincia ) , pierderea rspunsului ( i.e. , nlturarea unui stimul plcut ) , sau prezentarea a ceva ce copilului nu i place ( e.g., folosirea unui stimul nedorit) vor descrete frecvena comportamentului .

Oferii o recompens n urma unui rspuns corect. Folosii un nu informal( i.e., absena recompensei ) atunci cnd copilul demonstreaz un rspuns greit sau non-rspuns dup ce i s-a prezentat SD-ul . Asigurai existena unei consecine imediat dup un rspuns . Recompensele cel mai frecvent utilizate includ : hran , jucrii , privilegii , laude , afeciune , atenie , gdilat , interpretarea unui rol , micare fizic , i acces la activitile preferate . Recompensele pot fi disponibile numai dup un rspuns corect ( i.e., recompensele n curs de utilizare nu sunt disponibile prin alte mijloace sau cu alte ocazii ). Cu toate c folosirea unor cantiti mai mari din recompense produc efecte mai puternice , evitai saturaia prin folosirea cantitilor mici i prin varierea recompenselor . Recompensele ar trebui s fie individualizate . nainte de folosirea unei recompense verificai eficacitatea acesteia prin utilizarea sa cu copilul . Difereniai recompensa dvs. de nu informal folosind o intonaie semnificativ diferit n ambele cazuri .
4

 Variai recompensele dvs .(e.g. , gdilat , strigt , mbriare , o mini petrecere , sau inventai ceva . Evitai folosirea aceleiai recompense pentru mai multe rspunsuri corecte(i.e. , nu rostii laudele monoton sau repetai , bine) . Rezervai cantiti mai mari de recompense sau recompense mai puternice pentru rspunsuri independente sau rspunsuri de nalt calitate i folosii cantiti mai mici sau recompense mai slabe pentru rspunsuri promptate sau rspunsuri de calitate mai slab (i.e. , folosii recompensa diferenial ) .

Prompt Ajutorul oferit copilului care faciliteaz performarea rspunsului corect . Un prompt variaz n funcie de nivelul ndemnrii copilului i de sarcina de ndeplinit .

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Promptul trebuie s apar n acelai timp cu sau imediat dup SD . Decidei s folosii prompt-ul nainte de prezentarea SD-ului dvs , mai degrab dect s decidei promptarea dup ce copilul nu rspunde SD-ului dat i a trecut o vreme . Dac copilul rspunde greit de dou ori la rnd la un item considerat masterat , el /ea , trebuie promptat la urmtorul trial (i.e., al treilea trial ) . Un trial promptat este urmat de un trial nepromptat . Asigurai-v c v ntoarcei mai trziu la item-ul promptat n acelai sitting sau aceeai sesiune . n cazul n care un item se afl n lucru , promptai imediat i scdei prompt-ul n timp . Tipurile de prompturi includ: ndrumare fizic modelarea rspunsului poziionarea itemului corect mai aproape de copil modelarea verbal a rspunsului pentru copil asigurarea unor indicaii sau descrieri suplimentare despre rspunsul dorit (e.g. , folosete o propoziie ntreag , sau cel de pe dreapta ) accentuarea aspectului important al unui SD ( e. g. , atinge nasul meu) Folosii cel mai puin intrusiv prompt posibil care asigur un rspuns corect , cum ar fi artnd spre item-ul corect mai degrab dect ndrumnd fizic mna copilului spre acesta . S acordai atenie pentru a scdea prompt-urile , pentru a lsa copilul s ndeplineasc sarcina independent .Prompt-urile trebuie sczute sistematic (i.e. , oferii prompt complet , apoi parial iar mai apoi nu mai oferii prompt ).

Evitai promptarea accidental , spre exemplu s v ndreptai privirea spre obiectul corect , s atingei itemul corect imediat naintea prezentrii SD-ului , sau s pronunai rspunsul corect prin micarea buzelor Principii Ale Recompenselor
5

Recompensa servete la creterea probabilitii reapariiei comportamentului n viitor.

A .Recompesele Primare vs.Secundare (Condiionate ) : Primare = lucruri care n mod natural consolideaz (e.g., hran , buturi ). Secundare = lucruri care dobndesc proprieti de ntrire prin nvare (e.g., bani, laud , note ).

B . Recompense Pozitive vs. Negative : 1 .Pozitive = adaug ceva plcut situaiei (e.g. , acadea , mbriare ). 2 . Negative = ndeprteaz ceva neplcut din situaie ( e.g., oprii volumul dat la maxim al muzicii , oprii cearta ) .

C . Cum S Identificm Recompensele: 1 . Exemple tipice :

hran jucrii privilegii laud i afeciun atenie

2 . Principiul Premack O activitate care presupune implicare i care se desfoar mai frecvent (activitate preferat ) poate recompensa o activitate mai puin frecvent care presupune implicare ( e.g., urmrirea unui film preferat poate recompensa strngerea jucriilor ) . 3. Eantionarea recompenselor ncercai o varietate de lucruri ( e.g. , s fie tcut , aruncai copilul n sus , etc ), i determinai care recompense i plac copilului .Acest lucru ar trebui s fie repetat la un interval de timp deoarece preferinele se pot schimba de la o zi la alta . D . ndrumri pentru Folosirea Efectiv : Recompensa s fie disponibil la comportamentul dorit . Nu ar trebui s fie la dispoziia copilului prin nici un alt mijloc . Trebuie s fie oferit imediat dup comportamentul urmrit . Folosii recompense sociale pentru a lega ntrzierea dintre trial-uri sau /i ntrzierea dintre un rspuns i oferirea unei recompense primare . Stabilii recompense condiionale ( i.e., recompense secundare) prin alctuirea unor perechi laud , afeciune cu recompense primare . Cantiti mai mari produc un efect mai puternic , totui copilul poate s rspund doar la cantiti mari de recompense n viitor . Evitai saietatea. Folosii o varietate de recompense .
6

Folosii cantiti mai mici din fiecare recompens( e.g. , o bucat mic dintr-o stafid sau dintr-un biscuite n loc de o stafid ntreag sau un biscuite ntreg ) .
Recompensele trebuie s poat fi administrate cu uurin i s poat fi consumate rapid .

E . Anticipai Nevoia de Generalizare : Alternai de la folosirea frecvent la cea ocazional a recompenselor n cantiti mari sau a celor primare . Copilul trebuie , oricum , s primeasc ntotdeauna feedback n urma rspunsului su pentru a nchide trialurile . Alternai recompensele artificiale cu cele naturale ( e.g. , acadeaua cu lauda , stelue , abibild).

Legi ale Comportamentului

Stimul Dorit

l l l

Stimul Nedorit

Recompens Pozitiv ( stimuleaz comportamentul) acadea laud abibild gdilat l l l l l l

Pedeaps Adugarea unui stimul

(inhib comportamentul )

l Costul Rspunsului (inhib comportamentul) -ndeprtarea token-ului l -prsirea parcului l pierderea privilegiilor l l Recompensa Negativ (stimuleaz comportamentul) stimul ndeprtarea unui

-ndeprtarea cerinei l -descreterea volumului muzicii l

Promptarea i Diminuarea Acesteia

Definiii: Prompt: un stimul suplimentar ce faciliteaz rspunsul prin asigurarea asistenei copilului. Diminuarea : reducerea sistematic a intensitii stimului prompt . Tipuri de Prompt : Fizic : ndrumarea fizic a copilului spre rspunsul corect (i.e., prompt mn peste mn) . Model (Imitaie) : Modelarea rspunsului corect . Poziie /apropiere : Aezarea stimulului int mai aproape de copil . Imitaie Verbal : Modelarea verbal a rspunsului corect . Instruciunea Verbal : Dirijarea copilului spre rspunsul corect prin indicaii verbale (e.g., acela , cel de lng tine ) . Nespecific : gesturi/ privire/ artm cu degetul. Modularea Vocii : Accentuarea aspectului relevant din SD ( e.g., atinge nasul MEU ) . Caracterul de ultim or /Pai repezi :Folosirea pailor repezi astfel nct s nu existe o scurt potenialitate ntre trial-uri , fr interferene ( i.e. , dup ce copilul rspunde corect , repetai SD-ul din nou astfel nct copilul s poat folosi rspunsul anterior corect drept prompt ) . Potenialitate: Suprapunerea SD-ului cu rspunsul copilului cnd nlnuim dou rspunsuri sau dou pri ale unui rspuns (i.e., prezentarea prii secunde a unui SD n timp ce copilul completeaz prima parte a rspunsului ). Legtura cu un rspuns nvat anterior : folosirea unui rspuns nvat anterior pentru promptarea unui nou rspuns ( e.g., sarcina receptiv poate s fie folosit pentru a prompta o sarcin expresiv- prezentarea SDului receptiv de atinge maina chiar nainte de a prezenta SD-ul expresiv Ce este aceasta ? ). Repetiia : S i se cear copilului s imite sau s repete instruciunea (e.g. , repetarea nlnuit a Instruciunilor Receptive ). Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (e.g., carduri cuvinte , ilustraii , cuburi care s reprezinte numrul de cuvinte dintr-o propoziie ). Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept prompt( e.g., cuvntul rou scris cu cerneal /culoare roie ).

Folosirea Efectiv : Alegei prompt care faciliteaz rspunsul . Asigurai- v c acest prompt este diminuabil. Stabilii o secven/ierarhie a prompturilor . Folosii prompt-ul cel mai puin inoportun din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita rspunsul corect . Prezentai prompt-ul simultan sau imediat dup SD. Evitai prezentarea prompt-ului imediat dup consecin .

Diminuai sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor ( i.e., trecei de la prompt total la parial apoi excludei prompt-ul ) . Folosii ntritori difereniali (e.g., oferii recompense uoare pentru trial-uri promptate i rezervai recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate). Odat ce sarcina s-a masterat , oferii doar o cantitate mic din recompens pentru trial-uri promptate(e.g., spunei asta e ) . Nu permitei greeli repetate . Ajutai copilul ct este necesar pentru ca s rspund corect aproximativ 7080 % din timp . Ferii-v de promptri neintenionate sau accidentale ( e. g. , s privii mrul n timp ce prezentai SD-ul atinge mrul ) . Probai periodic independena n timpul procesului de diminuare asigurndu-v de lipsa prompt-ului n timpul unui trial i evalund rspunsul copilului .n cazul n care copilul nu este n stare s rspund corect , oferii o consecin neutr , cum ar fi bine , i un prompt la urmtorul trial .

Sfaturi Pentru a Evita Dependena de Prompt : 1 . Nu oferii cantiti mari de recompense pentru rspunsuri promptate . 2. Evitai promptarea dup consecin sau dup ce a trecut o perioad de timp fr a primi vreun rspuns . Diminuai sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului . Schimbai elurile n cazul n care nu putei diminua prompt-ul mai degrab dect s continuai s oferii acelai nivel de prompt . Folosii cel mai puin intrusiv prompt posibil . Evitai oferirea prompt-ului dup ce copilul a nceput s dea un rspuns incorect.

nvarea Discriminrii

Acest procedeu este folosit pentru a-l nva pe copil s fac discriminri ntre primii doi itemi ( i.e., SD->R perechi) n cadrul unui program . *Acest procedeu rezumat mai jos este pentru programe ce implic folosirea stimulilor . Vor fi necesare modificri uoare pentru acele programe ce nu implic stimuli .

A . Alegei inte care pot fi discriminate la maxim n : Aparena fizic (un cub i o main ). Sunet ( can vs dinozaur ) . Funcie ( o minge i un camion versus un pantof i o oset ) . Pentru inte ce nu implic folosirea stimulilor topografie diferit a rspunsului ( mini vs picioare ) .

B . Mass Trial Item #1 Prezentai n mod repetat item #1 cu prompt-uri . Diminuai gradat i sistematic promptarea . Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri . Pentru acele programe ce implic folosirea stimulilor : Odat ce copilul rspunde la item#1 cu o acuratee de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s fie neutru (s aib o valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un erveel ) iar numele ar trebui s-i fie necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori . Odat ce copilul rspunde corect la item #1 cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu distractori) , introducei item #2 (Pasul C) .

C . Mass Trial Item #2 Prezentai n mod repetat item#2 cu prompt-uri . Diminuai gradat i sistematic promptarea . Aezai item-ul n locuri diferite pe mas ntre trial-uri . Pentru programele ce implic folosirea stimulilor - odat ce copilul rspunde la item #2 cu o acuratee de 80 % sau mai mult , introducei un obiect care s distrag . Obiectul ar trebui s fie neutru ( s aib o valoare mic sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un erveel ) iar numele ar trebui s-i fie necunoscut copilului . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Introducei ntre1-3 distractori . Odat ce copilul rspunde corect la item #2 cu o acuratee de 80% sau mai mult (cu distractori) , trecei la Pasul D .

D . Mass Trial item #2 cu prezena #1 Prezentai n mod repetat item-ul#2 cu item-ul #1 prezent pe mas . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Continuai s cerei numai item #2 .Odat ce atingei o acuratee de 80% sau mai mult trecei la Pasul E .

E . Mass Trial item #1 n prezena #2 Prezentai n mod repetat item-ul#1 cu item-ul #2 prezent pe mas . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Continuai s cerei numai item #1 .Odat ce atingei o acuratee de 80% sau mai mult trecei la Pasul F .

F .Trial-uri n Bloc (trecerea spre random rotation ) ncepei fie cu item #1 fie cu item #2 i prezentai l pe fiecare n bloc de trial-uri dup cum urmeaz . Prezentai un bloc de trial-uri pentru item #1 n prezena item #2 pentru aproximativ 6 trial-uri (asigurai-v c cel puin ultimele 2 trial-uri sunt rspunsuri corecte independente nainte de a trece la pasul urmtor ). 10

Oferii copilului o pauz ( i.e. , o pauz scurt de joac ) . Prezentai un bloc de trial-uri ale item-ului int #2 n prezena item int #1 pentru aproximativ 6 trial-uri .Promptai rspunsul corect la trial-ul de schimbare (i.e., cnd schimbai de la o int la alta ) . n timp, pe msur ce copilul demonstreaz consisten : Diminuai numrul trial-urilor per bloc . Diminuai lungimea pauzei pn cnd conducei fiecare bloc n cadrul aceluiai sitting . Diminuai nivelul promptrii la trialul de schimbare .

G . Random Rotation / Rotaie Aleatorie Prezentai la ntmplare SD-ul pentru item #1 i item #2 (lipsit de tipar ca i cum ai da cu banul n mod repetat ) . Schimbai poziia obiectelor pe mas ntre trial-uri . Ambii itemi sunt considerai masterai atunci cnd copilul rspunde corect la cel puin 80% din trial-uri n random rotation . inte Suplimentare : Timpul necesar pentru a-l nva pe copil primele dou inte este de obicei mai lung dect cel necesar pentru a nva urmtoarele dou inte . La introducerea unui nou item int (inta #3 ) ncepei prin a efectua mass trial cu noua int .Efectuai mass trial pentru noua int mai nti singur iar apoi cu obiecte distractoare . Urmai paii explicai mai sus , ncepnd cu Pasul D , pentru #3 i #2 . Urmai aceeai secven a pailor pentru itemii#3 i #1 . Itemii #1 , #2 i #3 trebuie s treac apoi n random rotation . Continuai s introducei noi itemi folosind acelai procedeu de nvare a Discriminrii . Dup ce copilul a masterat aproximativ 10 itemi , ncercai random rotation dup ce s-a masterat Pasul B cu acel item .Folosii procedeul de nvare a Discriminrii numai n msura n care este necesar pentru inte viitoare .

Modelarea i nlnuirea
Modelarea : Definiie :O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament int. Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului sau care sunt greu de promptat . Pai: 1 . Stabilii comportamentul int . 2. Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu comportamentul int . 3 . Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .

11

4.Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare , mrii criteriul de rspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int .Recompensai numai aceast aproximare apropiat . 5 .Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn cnd vei obine comportamentul int . Avantaje : Permite recompensarea imediat . Conduce copilul spre rspuns corect . Reduce frustrarea copilului Dezavantaje : 1 . Poate necesita timp .

nlnuirea: Definiie : Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple masterate ntr-o secven de comportamente numit lan . Pai : 1 . Stabilii comportamentul int . 2 . Efectuai o analiz a sarcinii .mprii comportamentul int n pai distinci mici . Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii de copil i care au nevoie s fie nvai . 3 . Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte . 4 . Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi . 5 . Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la nceputul lanului iar recompensa apare numai la finalul nlnuirii .

Tipuri : nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven ce nainteaz pn la ultimul pas .(e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i pun pantalonii peste picioare i s sfreasc prin a-l nva s i trag pn n talie . nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven napoi , pn se ajunge la primul pas (e.g., ncepei prin a-l nva pe copil s-i trag panatalonii pn la talie i ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste picioare ) . Not : n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a pailor i s diminuai prompt-urile ntr-o manier de avansare sau de napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur ce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentru includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

12

Comportamente de ndreptare
Este esenial s fie nvat copilul comportamente alternative specifice n legtur cu orice procedur de reducere. Este important ca nainte de a implementa o procedur , s se aplice o analiz comportamental funcional pentru a evalua ce antecedente i ce consecine menin comportamentul .Aceast analiz funcional va ndruma selecia procedurii potrivite .

Tehnici pentru Comportamente de ndreptare Extincia Definiie : ndeprtarea tuturor recompenselor unui comportament recompensat anterior. Adesea folosit n agresivitate , comportamente care cer atenie , toane i proteste verbale . Nu se acord atenie comportamentului i nici nu se reduc cerinele ca rezultat al comportamentului . Nu spunei nu drept rspuns la comportament . Continuai cu prezentarea instruciunilor fr s schimbai inflexiunea vocii dvs .Promptai copilul , dac este necesar , pentru a rspunde la instruciunea dvs. i oferii o consecin a rspunsului sau la lipsa acestuia n urma SD-ului . Evitai schimbrile evidente n limbajul corpului (e.g., expresia feei ) , adesea copiii sunt capabili s sesizeze chiar i cea mai simpl schimbare. Prinii/ ajutoarele pot fi obligate s blocheze rspunsul ( e.g., prevenirea copilului s realizeze contactul n cazul ncercrii de agresare ) pentru a preveni copilul n a se angaja n comportament n timp ce acesta este trecut n reducere . Pentru a pstra consecvena , este necesar s evitm ncercrile accidentale de a mngia sau liniti copilul cnd acesta plnge , care este rspunsul natural la acel comportament . Nu este efectiv pentru comportamente recompensate intrinsec cum ar fi comportamentele autostimulatoare .

Recompensarea Diferenial a Altui Comportament(RDO)Definiie : Recompensarea comportamentului dorit B n timp ce trecem comportamentul nedorit A n extincie . Adesea folosit pentru nvarea comportamentelor alternative adecvate . Exemple : Copilul i apuc mama de mn , ip i are un acces de furie cnd dorete ceva . Nu se acord vreo atenie acestui comportament iar copilul este nvat i recompensat s cear lucruri . Recompensai aruncarea mingii prin coul de baschet fr ncercarea de a arunca i alte obiecte . Copilului i place s se legene s-i priveasc minile . nvai i recompensai un comportament incompatibil cum ar fi niratul mrgelelor .

Re-Corectare Definiie : Restabilirea mediului plus restituirea condiionat de comportament . Poate include exersarea unei abiliti legate de aceasta (e.g., dac un copil i scap intenionat bolul cu cereale pe jos , s fie pus s l strng i apoi s curee podeaua ). 13

 Reguli : Trebuie s se refere la comportamentul problem . Trebuie s fie imediat . Trebuie s fie lipsit de orice recompens . Trebuie s restabileasc mediul la starea sa iniial plus restituirea . Trebuie s dureze . Trebuie s nvee un comportament adecvat .

Pauza Recompensei Pozitive Time out Definiie : nlturarea tuturor stimulilor recompens pentru o vreme condiionat de comportament . Notai c aceasta difer de extincie prin faptul c n timpul extinciei , numai recompensa comportamentului int este refuzat . Se desfoar de obicei ntr-un loc specific , cum ar fi scaunul de pauz , ntr-un mediu neinteresant . Pentru ca Pauza s fie eficient copilul are nevoie s simt nedorit ndeprtarea de oameni sau de mediu . Ca regul general , durata pauzei ar trebui s fie aproximativ 1 minut pentru fiecare an al vrstei copilului . Toate Pauzele trebuie s aib loc n locuri bine luminate , deschise i supravegheate. Dac copilul plnge sau protesteaz , nu trebuie scuzat de Pauz pn la trecerea unei perioade specificate n care se comport adecvat (e.g., 30 secunde ) . Nu scuzai copilul n momentul n care se oprete din plns sau din protest . Nu recompensai copilul atunci cnd prsete situaia de pauz . Copilul trebuie s fie scuzat ntro manier lipsit de importan . Limitri : Nu este eficient dac permite copilului s prsesc situaia pe care ncerca s o evite . Nu este eficient n cazul n care copilul poate s se angajeze ntr-un comportament auto-stimulator n timpul Pauzei . Nu este efectiv dect n cazul n care copilul are un bun repertoriu de comportamente alternative pentru care va fi privat de recompens .

Cost Rspuns Definiie : ndeprtarea unui stimul plcut/dorit (e.g., pierderea privilegiului ) condiionat de comportament . Se implementeaz frecvent legat de un sistem de economie a token-ilor i implic ndeprtarea unui token . Poate de asemenea s fie ndeprtarea unui privilegiu ( e.g. , timpul la TV sau computer ) . 14

 Poate nsemna suplimentar ndeprtarea imediat a unei jucrii / a unui joc dorit(e), sau ndeprtarea dintr-un mediu dorit ( e.g., parc , magazinul cu jucrii ) .

Pedeapsa Definiie : Introducerea unui stimul neplcut n situaie condiionat de comportament . Pedeapsa nu este implementat ca parte a programului nostru normal .

Evaluarea Situaiei de nvare

Situaia Sunt materialele pentru nvare pregtite ? Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ? Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina 1 . Este sarcina clar ? 2. Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ? 3 . Este sarcina mprit n pri componente ? 4 . Este specificat criteriul sarcinii ?

Instruciuni 1 . Sunt instruciunile concise ? 2 . Sunt instruciunile explicite ? 3 . Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ? 4 . Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ? 5 . Sunt instruciunile potrivite sarcinii ? 6 . Sunt instruciunile consecvente ?. 7 . Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ? 8 . Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinele 1 . Sunt consecinele efective ( i.e., sunt recompensele ntritoare i nu urile informale efective )?

15

2 . Sunt consecinele imediate ? Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ? Sunt nsoite consecinele primare de o consecin secundar ? Este corect frecvena recompensei ? Sunt neechivoce recompensele ? S-a dat consecina adecvat ? Sunt contingenele oricrei consecine bine specificate?

Distincia Trial-urilor 1 . Este fiecare instruciune urmat de o consecin ? 2 . Este fiecare trial independent ?

Prompt-uri 1 . Prompt-ul obine comportametul dorit ? 2. nsoete prompt-ul instruciunea ( i.e., apare simultan sau imediat dup SD ) ? 3 . Sunt prompt-urile diminuate progresiv i sistematic ? 4 . Exist recompens difereniat pentru trial-uri promptate ?

Generalizare i Meninere

Generalizare Definiie : Schimbare n comportamentul copilului n mod specific drept rezultat a ceea ce a fost nvat . Este aproximativ analog cu transfer . Tipuri : 1 . Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat ntr-o situaie este dup aceea efectuat ntr-o alt situaie . a ) cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele implicate n nvarea original . b) n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i mas ( pe canapea , pe podea ,la coal ) . c) alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeaz-te aici , stai jos , ia loc ). d) ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa de cei folosii la lecii . 2 .Generalizarea Rspunsului Msura n care , prin nvarea unui comportament , observai schimbri n alte comportamente dei aceste comportamente nu au fost nvate explicit (nvai copilul s i strng 16

jucriile la SD-ul strnge jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s arunce gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe raft ) . 3 . Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute n timp ( un comportament este nvat la momentul 1 iar copilul menine comportamentul la momentele 2, 3,i 4 ).

Tehnici Generale de Promovare a Generalizrii: Variai condiiile de stimulare n timp . Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri . Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli ( Mai multe fotografii a diferite pisici). Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc , ezi aici ). Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n camera original de nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor . La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale ( SD-urile sunt limitate la cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale : Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) . Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri , stelue , bani ,etc . Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice (folosii un limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) . Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic ( n locul stimulilor plasai pe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ). Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei ( orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural . Modificai recompensele . Folosii recompense secundare . Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu ( e.g., la fiecare al 3- lea sau al 4-lea rspuns). Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare . Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor ( trecei de la practicarea sarcinii n fiecare zi la 3 ori pe sptmn , la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc . ) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de meninere . Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai rezistente extinciei . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi , cum ar fi joaca adecvat , comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei .

17

Greeli Frecvente n Tratament

1 . Nu toate trial-urile sunt ncheiate (distincte) . 2 . Folosirea excesiv a numelui copilului , care poate duce la debranarea copilului la auzul numelui su sau numele devine un suplinitor pentru Pregtete-te 3 . Nu se impune /cere contactul vizual atunci cnd acesta este necesar (e.g., n timpul conversaiei sau al formulrii unei cerine ). 4. Nerecompensarea copilului pentru comportamente ce apar frecvent , spre exemplu , vine singur la lecie , st jos , s-a ters la gur ........) . 5 . Absena trial-ului nepromptat dup un trial promptat . 6. Nepromptarea dup 2 trial-uri greite , permind astfel repetarea greelilor . 7 .Nepromptarea ndeajuns de des a rspunsurilor la itemi nou introdui . 8 . Oferirea unei recompense primare pentru un trial promptat ( e.g., nu se folosete recompensarea diferenial ). 9. nvarea n sine nu este ridicat la valoarea de recompens pentru copil . 10 . Lipsa utilizrii prompt-ului gradat ( folosii ntotdeauna prompt-ul minimal necesar ) . 11. Lipsa de creativitate n alegerea recompensei . 12 . Lipsa programrii generalizrii . Copilul , n cele din urm , trebuie s nvee s rspund la SD-uri n mediul natural . 13 . Necaptarea i direcionarea eficient a ateniei copilului nainte de prezentarea unei instruciuni .Folosirea unui timp prea lung la nceputul unui sitting pentru captarea ateniei copilului , astfel nct copilul se va baza pe acest lucru . 14 . Ateptarea pasiv pentru copil ca s ni se alture nainte de prezenarea unui SD . 15 . Captarea ateniei printr-o instruciune nainte de prezentarea SD-ului ( e.g., uit-te la mine ) . 16 . Acceptarea de ctre tutore a autocorectrii sau a angajrii n rspunsuri multiple din partea copilului . 17 . Ateptarea mai mult de 3-5 secunde dup un non-rspuns nainte de consecine . 18 . Promptarea rspunsului ntrziat n locul nchiderii trial-ului i promptarea trial-ului urmtor . 19 . Raportul disproporionat dintre eecuri i succese . 20 .Acceptarea tiparului ctigi-stau : pierzi fac ce vreau ca i comportament din partea copilului . 21 . Lipsa criteriilor clare de rspuns . 22 . Promptarea dup consecin n locul promptrii simultane sau imediate dup prezentarea SD-ului . 23 . Promptarea din neatenie . 24 . Neintroducerea itemilor sau programelor noi cnd copilul a masterat cele curente . 25 . Prea muli itemi /programe curente . 26 . Nestructurarea timpului liber de joac al copilului . 27 . Prelungirea inutil a sitting-ului i pierderea ateniei copilului sau reducerea motivaiei pentru rspunsuri clare , rapide. 18

19