Sunteți pe pagina 1din 16

Asistenta sociala a persoanelor varstnice Art. 92.

(1) Persoanele varstnice reprezinta o categorie de populatie vulnerabila cu nevoi particulare, datorita limitarilor fiziologice si fragilitatii caracteristice fenomenului de imbatranire (2) Persoanele varstnice, in functie de situatiile personale de natura socioeconomica, medicala si fiziologica, beneficiaza de masuri de asistenta sociala, in completarea prestatiilor de asigurari sociale pentru acoperirea riscurilor de batranete si de sanatate. Art. 93. (1) Familia persoanei varstnice are obligatia de a asigura ingrijirea si intretinerea acesteia (2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se stabilesc astfel incat sa nu afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vietii curente a persoanei/persoanelor obligate la intretinere, precum si a copiilor acesteia/acestora (3) In situatia persoanei varstnice singure sau a carei familie nu poate sa asigure, partial sau integral, ingrijirea si intretinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenta sociala si servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei varstnice. Art. 94. (1) Beneficiile de asistenta sociala se acorda persoanelor varstnice care se gasesc in situatii de vulnerabilitate, respectiv: a) nu realizeaza venituri proprii sau veniturile lor ori ale sustinatorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent si mediu sigur de viata; b) se afla in imposibilitatea de a-si asigura singure activitatile de baza ale vietii zilnice, nu se pot gospodari singure si necesita asistenta si ingrijire; c) nu au locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; d) se afla in alte situatii de urgenta sau de necesitate, prevazute de lege (2) Beneficiile de asistenta sociala pentru persoanele varstnice sunt, in principal: a) beneficiile de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea saraciei si a riscului de excluziune sociala; b) indemnizatii de ingrijire, acordate in conditiile legii;

c) alocatii sau contributii pentru asigurarea calitatii serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilor hranei in cantine sociale, in centrele rezidentiale de ingrijire, precum si pentru sustinerea unor suplimente nutritionale; d) facilitati privind transportul urban si interurban, telefon, radio-tv, achizitia de produse alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum si a altor servicii; e) ajutoare pentru situatii care pun in pericol viata si siguranta persoanei varstnice, precum si pentru evitarea institutionalizarii; f) ajutoare in natura precum: alimente, incaltaminte, imbracaminte, medicamente si dispozitive medicale, materiale de constructii si altele asemenea. Art. 95. (1) In vederea prevenirii, limitarii sau inlaturarii efectelor temporare ori permanente ale unor situatii care pot afecta viata persoanei varstnice sau pot genera riscul de excluziune sociala, persoanele varstnice au dreptul la servicii sociale (2) La procesul decizional privind dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice, autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a consulta organismele reprezentative ale persoanelor varstnice, constituite conform legii (3) Autoritatile administratiei publice locale asigura gratuit servicii de informare si consiliere a persoanelor varstnice cu privire la drepturile sociale ale acestora (4) In procesul de acordare a serviciilor sociale, furnizorii publici si privati au obligatia de a implica persoana varstnica, precum si familia sau reprezentantul legal al acesteia si de a promova interventia membrilor comunitatii si a voluntarilor Art. 96. (1) Pentru a identifica si a raspunde cat mai adecvat nevoilor sociale ale persoanelor varstnice si conditiilor particulare in care acestia se afla, serviciile sociale se organizeaza cu prioritate la nivelul comunitatilor locale (2) Autoritatile administratiei publice locale au responsabilitatea identificarii si evaluarii nevoilor persoanelor varstnice, a organizarii, planificarii si asigurarii finantarii sau cofinantarii serviciilor sociale, iar furnizorii de servicii sociale publici si privati au responsabilitatea acordarii acestora cu

respectarea standardelor de calitate. Art. 97. (1) Persoanele varstnice dependente beneficiaza de servicii de ingrijire personala acordate in concordanta cu gradul de dependenta in care se afla si nevoile individuale de ajutor, precum si in functie de situatia familiala si veniturile de care dispun (2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura serviciile de ingrijire personala acordate la domiciliu sau in centre rezidentiale pentru persoanele varstnice dependente singure ori a caror familie nu poate sa le asigure ingrijirea. Art. 98. (1) Evaluarea autonomiei functionale a persoanelor dependente si stabilirea gradelor de dependenta se realizeaza in baza unor criterii standard, aprobate prin hotarare a Guvernului (2) Evaluarea autonomiei functionale se realizeaza, de regula, la domiciliul persoanei, de o echipa mobila de evaluatori (3) Raspunderea privind corectitudinea datelor si a recomandarilor privind incadrarea in grade de dependenta a persoanelor evaluate revine in mod solidar membrilor echipei de evaluatori (4) Evaluarea autonomiei functionale, in cazul persoanelor asistate in unitati sanitare cu paturi, se poate realiza si la patul bolnavului, la solicitarea medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului (5) Furnizarea serviciilor de ingrijire se realizeaza conform planului individualizat de asistenta si ingrijire, elaborat de personal de specialitate, in baza recomandarilor formulate de echipa de evaluare. Art. 99. (1) Acordarea serviciilor de ingrijire personala la domiciliu a persoanelor varstnice se realizeaza de catre ingrijitorul formal sau informal (2) Ingrijitorii informali si formali beneficiaza de facilitati si servicii de suport, indemnizatii, servicii de consiliere, servicii de tip respiro si concediu de ingrijire, conform legii. Art. 100. Pentru mentinerea in mediul propriu de viata si prevenirea situatiilor de dificultate si dependenta, persoanele varstnice beneficiaza de servicii de

consiliere, de acompaniere, precum si de servicii destinate amenajarii sau adaptarii locuintei, in functie de natura si gradul de afectare a autonomiei functionale. Art. 101. (1) Ingrijirea in centre rezidentiale a persoanelor varstnice dependente poate fi dispusa numai in cazul in care ingrijirea la domiciliu a acestora nu este posibila (2) Centrele rezidentiale destinate persoanelor varstnice pot fi organizate ca: a) centre de ingrijire temporara; b) centre de ingrijire pe perioada nedeterminata, respectiv camine pentru persoane varstnice; c) locuinte protejate, complex de servicii si alte tipuri de centre. Art. 102. (1) Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii au obligatia de a plati o contributie lunara pentru asigurarea serviciilor de ingrijire personala la domiciliu si pentru asistarea si ingrijirea in centre rezidentiale, stabilita de catre autoritatile administratiei publice locale sau furnizorii privati care le administreaza, cu respectarea conditiei prevazute la art. 91 alin. (2) (2) In situatia in care persoana varstnica nu are venituri sau nu poate achita integral contributia lunara, suma aferenta acesteia sau diferenta pana la concurenta valorii integrale a contributiei se asigura de catre sustinatorii legali ai persoanei varstnice, in conformitate cu nivelul veniturilor acestora, calculat pe membru de familie, in cuantumul prevazut de lege (3) Persoanele varstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali nu datoreaza contributia lunara, aceasta fiind asigurata din bugetele locale, in limitele hotarate de autoritatile administratiei publice locale. Art. 103. Persoana varstnica care incheie acte juridice translative de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit, in scopul intretinerii si ingrijirii personale, are dreptul la masuri de protectie acordate in conditiile legii

Asistena social a persoanelor vrstnice


Persoana varstnica - in conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este persoana care a implinit varsta legala de pensionare.

Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000 prin care se stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si locuinte sociale. Conditii Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala judeteana sau a municipiului Bucuresti. In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice reglementata de HG nr. 886/2000. Serviciile sociale pot fi: servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei; servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate. Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali. Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale. Modalitati de obtinere Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se stabileste pe baza anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se aproba de catre :

primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare, directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a familiei - pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane care au primit transferuri din fonduri gestionate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. Documente Necesare Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe sectii pentru:persoane dependente; persoane semidependente; persoane care nu sunt dependente;Asistena social pentru persoana vrstnic se acord la cererea persoanei interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instanei judectoreti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliiei, a organizaiei pensionarilor, a unitilor de cult recunoscute n Romnia sau a organizaiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistena social a persoanelor vrstnice. Beneficiaz de asisten social persoana vrstnic care se gsete n una dintre urmtoarele situaii: a) nu are familie sau nu se afl n ntreinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta; b) nu are locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizeaz venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ngrijirii necesare; d) nu se poate gospodri singur sau necesit ngrijire specializat; e) se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile sociomedicale, datorit

bolii ori strii fizice sau psihice. Nevoile persoanelor vrstnice se evalueaz prin ancheta social care se elaboreaz pe baza datelor cu privire la afeciunile ce necesit ngrijire special, capacitatea de a se gospodri i de a ndeplini cerinele fireti ale vieii cotidiene, condiiile de locuit, precum i veniturile efective sau poteniale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieii. Nevoile persoanelor vrstnice aflate n situaia de pierdere total sau parial a autonomiei, care pot fi de natur medical, socio-medical, psihoafectiv, se stabilesc pe baza grilei naionale de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice aprobat prin H.G. nr. 886/2000, care prevede criteriile de ncadrare n grade de dependen. Cuantum Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea 17/2000 - Republicata) Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale. Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin. Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru persoane vartnice se stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului de incadrare intr-o categorie de handicap. Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoanele cu handicap este de 1.724 lei (Ordin 619/2008)

LEGE Nr. 270 din 7 noiembrie 2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor vrstnice EMITENT: PARLAMENTUL ROMNIEI

PUBLICATA N: MONITORUL OFICIAL NR. 768 din 14 noiembrie 2008 Parlamentul Romniei adopta prezenta lege. ARTICOL UNIC Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor vrstnice, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007, se modifica dupa cum urmeaza: 1. Articolul 30 va avea urmatorul cuprins: "ART. 30 (1) Autoritatea tutelara sau, dupa caz, consilierii juridici angajati ai consiliului local n a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vrstnica au obligatia de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere gratuita n vederea ncheierii actelor juridice de vnzarecumparare, donatie sau mprumuturi cu garantii imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vrstnice respective. (2) Persoana vrstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, n vederea ncheierii unui act juridic de nstrainare, cu titlu oneros ori gratuit, a bunurilor ce i apartin, n scopul ntretinerii si ngrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local n a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vrstnica respectiva." 2. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins: "ART. 34 (1) n termen de 24 de ore de la nregistrarea sesizarii, autoritatea tutelara va solicita

serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, compartimentului de specialitate constituit conform legii n subordinea consiliului local n a carui raza teritoriala si are domiciliul persoana vrstnica sa efectueze o ancheta sociala n maximum 10 zile de la solicitare. (2) Autoritatea tutelara a consiliului local n a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vrstnica, sesizata n conditiile art. 33 si n baza anchetei sociale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor nscrise n actul juridic ncheiat si va putea solicita n instanta judecatoreasca rezilierea contractului de ntretinere n nume propriu si n interesul persoanei ntretinute." Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romniei, republicata.

Organizarea, funcionarea i finanarea unitilor care asist persoanele vrstnice Cminele asigur condiii corespunztoare de gzduire i de hran, ngrijiri medicale, recuperare i readaptare, activiti de ergoterapie i de petrecere a timpului liber, asisten social i psihologic. Cminele pentru persoane vrstnice funcioneaz, n baza prevederilot Legii nr. 17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice, cu secii pentru: a) persoane dependente; b) persoane semidependente; c) persoane care nu sunt dependente. Pentru buna funcionare a cminelor pentru persoane vrstnice direciile de

munc i protecie social judeene i a municipiului Bucureti asigur ndrumarea metodologic i coordonarea activitii de specialitate necesar. Principalele obiective ale unui cmin sunt: a) s asigure persoanelor vrstnice ngrijite maximum posibil de autonomie i siguran; b) s ofere condiii de ngrijire care s respecte identitatea, integritatea i demnitatea persoanei vrstnice; c) s permit meninerea sau ameliorarea capacitilor fizice i intelectuale ale persoanelor vrstnice; d) s stimuleze participarea persoanelor vrstnice la viaa social; e) s faciliteze i s ncurajeze legturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor vrstnice; f) s asigure supravegherea i ngrijirea medical necesar, potrivit reglementrilor privind asigurrile sociale de sntate; g) s previn i s trateze consecinele legate de procesul de mbtrnire. Finanarea serviciilor de asisten social se asigur pe principiul mpririi responsabilitii ntre administraia public central i cea local. De la bugetul de stat se aloc fonduri pentru: a) finanarea activitilor de asisten social desfurate de asociaii i fundaii romne cu personalitate juridic, precum i de unitile de cult recunoscute n Romnia; b) cheltuieli de investiii i reparaii capitale pentru uniti de asisten social din zone defavorizate; c) completarea veniturilor extrabugetare ale cminelor, atunci cnd resursele bugetelor locale devin insuficiente; d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. De la bugetul local se aloc fonduri pentru: a) subvenii acordate n completarea veniturilor extrabugetare ale cminelor; b) finanarea activitii de asisten social a unor asociaii i fundaii romane cu personalitate juridic, precum i a unitilor de cult recunoscute n Romnia;

c) finanarea cheltuielilor pentru organizarea i funcionarea serviciilor comunitare de asisten social, precum i pentru ngrijirea la domiciliu; d) cheltuieli pentru nmormntarea asistailor; Sponsorizrile i donaiile n bani sau n natur, fcute de persoane fizice i juridice romne i strine cminelor pentru persoane vrstnice sau instituiilor sociale, se folosesc ca venituri extrabugetare numai n scopul pentru care au fost acordate. Investiiile pentru construirea, dotarea, ntreinerea, modernizarea, precum i cheltuielile pentru funcionarea cminelor care deservesc mai multe uniti administrativ-teritoriale se finaneaz potrivit conveniilor ncheiate ntre finanator i consiliile locale interesate. Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale i medicamente se suport din fondurile i n condiiile prevzute de reglementrile privind asigurrile sociale de sntate, respectiv contractul cadru, normele metodologice aprobate anual pentru funcionarea sistemului i acordarea serviciilor n sistemul public al asigurrilor de sntate i alte legi speciale din domeniul sanitar. Cheltuielile care nu se suport din fondurile asigurrilor sociale de sntate, n condiiile legii, sunt asigurate de cmin, prin care se realizeaz asistena persoanelor vrstnice. 5. Concluzii. Numrul i ponderea mare a vrstnicilor implic o nevoie crescut de servicii medicale, sociale i socio- medicale adresate acestei categorii de populaie. Distribuia populaiei vrstnice pe medii de via social impune diversificarea i dezvoltarea serviciilor adresate acestora cu preponderen n mediul rural. Principalele dificulti ale sistemului naional de asistare a persoanelor vrtnice pot fi sintetizate dup cum urmeaz : tendina de marginalizare social a vrstnicilor ; insuficienta dezvoltare a serviciilor la domiciliu care s ofere o palet mai mare de modaliti de sprijin pentru vrstnici i/sau familiile acestora ; resurse financiare insuficiente la nivel local pentru susinerea asistenei sociale astfel nct serviciile primare pentru vrstnici sunt dificil de implementat ; numrul mic de persoane implicate n asistenta social la nivel local i lipsa de pregtire a acestora ;

numrul redus de ONG-uri active n domeniul proteciei persoanelor vrstnice; numrul redus de uniti de asisten social fa de solicitrile de asistare ale persoanelor vrstnice aflate n dificultate. 6. Propuneri Pentru mbuntirea activitii de asistare a vrstnicilor n instituii de asisten social n regim rezidenial i se propun urmtoarele aciuni: Evaluarea nevoilor persoanelor vrstnice i atragerea medicilor specialiti geriatri care s colaboreze pentru evaluarea medical a acestora; Prevenirea instituionalizrii i marginalizrii sociale a persoanelor vrstnice prin extinderea i diversificarea ngrijirilor la domiciliu; Punerea n funciune a cminelor pentru vrstnici cu confort sporit i stimularea dezvoltrii acestora n sistem privat pentru ca n sistemul public s fie soluionate numai cazurile sociale deosebite; Organizarea de activiti i manifestri culturale i sportive, cu i pentru vrstnici; Crearea cadrului de dezvoltare i stimulare a parteneriatului public-privat (instituiile statului - organizaii neguvernamentale) n domeniul proteciei persoanelor vrstnice; nfiinarea de servicii de consiliere psihologic, social, medical i juridic pentru vrstnicii n dificultate i pentru familiile acestora la nivelul fiecrei localiti; Prevenirea instituionalizrii persoanelor vrstnice prin limitarea intrrilor n sistem de tip rezidenial (revizuirea criteriilor de admitere n instituii), ajutor familial, informare-consiliere familial, servicii de ngrijiri la domiciliu, servicii de tip cantina social, servicii de intervenie n criz. Dezinstituionalizarea persoanelor vrstnice care, n urma evalurilor i a anchetelor sociale s-au dovedit a avea posibiliti de ngrijire la domiciliu i de reintegrare socio-familiala. Restructurarea instituional prin: umanizarea instituiilor existente, prin asigurarea standardelor minime de via, schimbarea atitudinii fa de beneficiari. Dezvoltarea sistemului alternativ de asisten i protecie special prin crearea de centre: centru de criz pentru persoanele n dificultate (fr locuin, neglijate, abuzate), locuine protejate de tip familial, centre de zi,

crearea de servicii: servicii de prevenie i intervenie timpurie, servicii de terapie i recuperare la domiciliu, servicii de ngrijire la domiciliu. Infiinarea de centre respiro pentru sprijinirea familiilor care ngrijesc persoanele vrstnice la domiciliu, n special a celor cu afeciuni neuropsihice (Boala Alzheimer); Formarea/perfecionarea personalului care lucreaz n sistemul de protecie a persoanelor vrstnice, dezvoltarea i profesionalizarea reelelor de ngrijitori pentru persoane vrstnice i de asisteni sociali specializai n asistena persoanei vrstnice ; Realizarea periodic de campanii de mediatizare i sensibilizare a comunitilor i a autoritilor locale privind problematica persoanelor vrstnice aflate n dificultate, organizarea de reuniuni locale ntre instituiile implicate n asistena persoanelor vrstnice pentru promovarea i generalizarea bunelor practici.

Echipa de specialisti
Nevoia de specialisti in munca cotidiana cu persoanele in varsta creste in ritm alert.Nici una dintre profesiile din domeniul asistentei sociale nu ramane neafectata de necesitatile generate de numarul in crestere rapida a persoanelor in varsta si a familiilor acestora.Cu toate aceastea marimea si calitateab acestui ajutor sunt extreme de neomogene .Agentiile de asistenta sociala,ca cele mai multe institutuii de acest gen ,nu au reusit sa se pregateasca pentru schimbarea structurii populatiei,astfel incat agentiile si serviciile se marginesc ,fata de cererea coplesitoare careia trebuie sa I faca fata,la putinul ajutor care se afla la dispozitia lor. Multe departamente de asistenta sociala si de servicii sociale au in pezent echipe de specialisti care lucreaza cu batranii.Uneori acestea sunt echipe de lucratori de teren,alteori sunt echipe de consiliere ,elaborare de politici de asistare sau de management social.

Atunci cand este vorba de un sistem de asistare in unitati de asistenta sociala,foarte rar de persoanele in varsta se ocupa echipe bine orientate in munca pe termen lung,putine departamente au elaborate obiective strategice cu privire la natura serviciilor sociale ce trebuie oferite batranilor.Agentiile de voluntari sunt la fel de diversificate ,foarte putine ofera un serviciu social specializat de la bun inceput. Agentiile care se ocupa de persoanele batrane ca de un simplu alt grup de pacienti nu par capabile sa reziste presiunii atat interne cat si externe,ca atunci cand distribuie serviciile si personalul calificat de care dispun ,in special cel oferit de asistentul social cu pregatire superioara,sa acorde prioritate domeniilor copiilor si familiei. Ajutorul practic-este adesea denigrat ca nefiind adevarata asistenta socialaca si cum ar fi atat de simplu ,incat oricine il poate face.Asta pur si simplu nu este adevarat asa cum noi insine dovedim zilnic,nefacandu-l foarte bine.Ajutorul practic este ceea ce oamenii au adesea nevoie de la asistentii sociali si acordat cu bunavointa si cu competenta ne castiga respectul si aprecierea clientilor nostri.Asta este aratat in mijloace si scopuri ale asistentei sociale de Goldber si Warburton care au investigat un birou distructual si pacientii sai. Astfel stand lucrurile care sunt componentele ajutorului practic efficient?Ele sunt mai intai:de a obtine informatia corecta de la pacient;in al doilea rand de a avea informatie corecta si recenta cu privire la serviciile existente;si in al treilea rand de a putea sa coreleze toate acestea eficient.Sa acorzi un ajutor practic real in sensul de a spala podelele sau de a zugravi incaperile este probabil o utilizare proasta a unui timp costisitor de asistare sociala .Exista totusi exceptii :asistentii sociali care ridica din umeri in fata unei batrane neajutorate si infrigurate precum si a unui foc de lemne stins nu castiga respectul nimanui.Uneori pentru batranii debili ,care nu au incredere in nimeni altcineva ,trebuie facute treburi de a dreptul neplacute.Dl Goldrei ,de exemplu ,era muzician si compozitor care avea vaste cantitati de parctituri risipite peste tot in apartamentul sau neingrijit.Era limpede cs nu aruncase niciodata vreuna iar printer teancurile de partituri erau mici gramezi de cutii de conserve,coji de portocale,coji de cartofi si gunoi.Nu permitea nimaniu sa faca curatenie si zecea in spital ,prea debil pentru a merge in casa aflata in asa mare haos.Avea totusi incredere in asistenta sociala care pana la urma la convins ca ea ar putea pune ordine in apartamentul sau si sa faca macar bucataria si dormitorul locuibile.Din pacate consecinta utilizaii echipei de curatenie a departamentului sanatatii publice este ca uneori ei iau totul,astfel

incat locul este curat ,dar batranul a pierdut lucruri la care chiar daca erau mizere tinea foarte mult. Ocaziile in care chiar trebuie facuta curatenie cu adevarat de catre asistentul social sunt rare,iar ajutorul practic de obicei inseamna organizarea serviciilor de un anumit tip.Dar mai intai trebuie sa fim siguri ca stim de ce anume este nevoie.Exista o linie fina de demarcatie intre acceptarea prezentarii problemei ca fin problema si a lasa desigur, oamenii oamenilor posibilitatea de a spune altceva daca asa vor.Adesea desigur oamenii au nevoie de ajutor practic si emotional ,dar la fel de des atentia este concentrata asupra unuia sau alteia ,atunci cand amandoua au nevoie de a fi luate in considerare cu grija si competenta.Cei mai multi dintre pacienti au invins un obstacol emotional important care onsta in a cere si accepta ajutor de la un strain.varstnicii aflati in stadii inipeiente ale dementei senile,de exemplu ,cu confuzie crescanda si pierderi de memorie,adesea au foarte mari retineri in solicitarea ajutorului pentru ca sunt preocupati cu negarea sau ascunderea problemei lor