UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE

DIMINUAREA INHIBITIILOR EDUCABILILOR ATAT IN EXPRIMAREA ORALA CAT SI LA CITIREA IN LIMBI STRAINE

Student: MARIN LAVINIA GEORGIANA ANUL 2 ZI GRUPA GERMANA-ENGLEZA

Un aspect fundamental al interactiunilor educationale il constituie interactiunea pe verticala, profesor - elev, care influenteaza in mod hotarator atmosfera din clasa, cadrul didactic fiind acela care contribuie la augmentarea coeziunii sau care, dimpotriva, prin atitudinile sale, duce la dezbinarea, fragmentarea grupului-clasa. Relaia educat-educator n coala special prezint unele specificitai datorate pe de o parte dezvoltrii mintale a deficienilor iar pe de alt parte dezvoltrii lor psihosociale. Deficientul mintal are o personalitate care trebuie sa ocupe locul principal naintea dezvoltrii lui intelectuale. Daca la copiii normali cu cat creierul lucreaza mai mult cu atat se mrete eficiena i capacitatea lui, deficienii mintali sunt dezavantajai n condiiile de accelerare a informaiei. De aceea n nvmantul special problema personalitii trebuie sa ocupe locul principal. Scopul aciunii educaionale este structurarea personalitaii cu o mare funcionalitate integratoare" coala special trebuie s permit deficienilor mintali nvarea realitilor sociale pentru c ei se vor ncadra n, realitatea sociala normal. Pentru aceasta este nevoie de personaliti echilibrate, contiente de masura puterii lor. Scopul educaiei e sa formeze oameni liberi, oameni de aciune n cadrul relaiilor sociale. Aciunea educativ cea mai bun profunzirne i integral eul" De educatori i de relaiile care se stabilesc ntre ei i elevi depinde sadirea acelei nevoi i dorina de perfecionare continua a viitorilor ceteni ce vor fi n plina activitate peste 10-20 de ani. Cunotinele nsuite astazi nu se vor mai potrivi cu ceea ce ei vor face peste ani de zile ...dar se va pstra n spiritul lor un nucleu forte de conceptie asupra vietii si deprinderi care l vor ajuta mereu, o structur stabil n stare sa faciliteze prompt devenire" Profesorii educatori pentru viitor au tot mai mult menirea s sensibilizeze n elevi propriul eu, contiina posibilitailor, capacitatea de a lua decizii, sa fie stpani pe ei. Pentru aceasta educatorul trebuie s-i cunoasc elevii dar mai ales sa stie cum nva ei si cum s-i nvee. El mbina miestria de a conduce lectia, de a fi o personalitate autentica prin adaptarea creatoare a strategiilor n funcie de subieci. In procesul educational se urmrete a se produce ceea ce este mai important - personalitatea pentru societate. este aceea care modeleaz n

Noile cercetri n teoria instruirii cer profesorului s renune la predarea de cunotine n favoarea crearii condiiilor n care elevii pot nva, a crearii modului de instruire prin adecvarea nvrii la ritmul psihic si capacitatea fiecarui elev. La lectii, procedeul de a ndruma nvarea " trebuie sa ia locul procedeului a preda" pentru ca toata atentia trebuie sa se ndrepte asupra elevului si nu asupra profesorului. O buna comunicare ntre educator si elev se soldeaza cu progrese la elevi si aceasta depinde de comportamentul educatorului ...de felul n care educatorul : l motiveaz pe elev, i prezinta informaia si l ndrum n prelucrarea ei, realizeaza cu scopul de a obtine de la elev raspunsul adecvat, ntrete pozitiv rspunsul elevului" Uneori profesorul dei i propune activizarea elevilor in realitate nu contribuie prea mult la participarea cu adevrat activ i contienta a elevilor la lectie. Pentru a se depai aceste lipsuri se face apel la teoriile si modelele psiho-sociologice care privesc lectia ca un sistem de comunicare autoreglator si autoexcitant". In baza sistemului Educatorul si elevul se afla ntr-o asemenea interdependen nct nici unul dintre ei nu-si poate atinge scopul fr ndeplinirea unui act instrumental din partea celuilalt: educatorul ateapt aciunea de sprijin a elevului actiune de care depinde realizarea scopului sau si viceversa" Procesul de nvmnt trebuie sa se caracterizeze prin umanism, interdependen, afeciune, deschidere spre nou. Depinde aceasta n mare parte de relatia educat-educator si mai ales de educator care solicita din plin elevilor sa participe la luarea deciziilor. Dar si aici intervine factorul om prin aceea ca educatorii ca indivizi difera foarte mult intre ei la fel cum difera si conceptia lor despre propria munca. Ca profesionist aduce o contribuie unic societii pregtind personaliti i fiind n acelai timp i el o personalitate. Prin exemplul sau sugereaza efortul de mplinire. In ceea ce priveste relatiei educator - elev, din cadrul scolilor speciale, in conditiile invatamantului diferentiat, rolul si sarcinile educatorului devin mai complexe si solicita un efort mai mare din partea acestuia; el trebuie sa respecte viziunea si sentimentele fiecarui elev in parte, sa stimuleze mai mult elevii decat sa-i critice, sa sugereze mai mult decat sa corijeze, sa propuna mai mult decat sa impuna si, nu in

ultimul rand, sa se adapteze capacitatilor elevilor, posibilitalilor lor, si nu sa aiba fata de toti, in mod egal, aceleasi cerinte.