Institutl de Stat de Relatii Internationale din Moldova IRIM 2012

Analiza evenimentelor din 7 aprilie

A efectuat: Vultur Vadim Gr. 2pol1

Chisinau 2012

Planul: - 7 aprilie. Politicul de la guvernare previzibil a incitat spiritele! De ce nu au putut fi evitate ciocnirile violente, actele de vandalism, victimele umane si alte manifestari reprobabile?

De ce nu s-a putut asigura investigarea motivelor acestor evenimente si publicarea rezultatelor, nici dupa 5 luni?

Ce nvataminte urmeaza sa traga R. Moldova independenta din evenimentele din 7 aprilie?

7 aprilie. Politicul de la guvernare previzibil a incitat spiritele!

Evenimentele din 7 aprilie 2009, soldate cu actiuni de violenta, inclusiv ciocniri ntre protestatari si fortele de ordine, victime umane, vandalizarea cladirilor Parlamentului si Presedintiei, au constituit cel mai proeminent fenomen din ultimul an de Independenta a R. Moldova, poate, unul dintre cele mai rare si memorabile din intreaga perioada de Independenta a tarii. Ce au fost evenimentele din 7 aprilie pentru Independenta R. Moldova: o ntamplare sau o legitate, un fenomen? Evenimentele din 7 aprilie, desigur, nu sunt o simpla ntamplare. Cel mai probabil este un fenomen, unele dintre elemente caruia puteau fi prezise. Nu este, din fericire, o legitate, pentru ca legitatea se manifesta printr-un sir repetitiv si consistent de evenimente similare sau comparabile pentru o perioada.

n sensul ngust al cuvantului Evenimentele din 7 aprilie reprezinta: a) manifestarea publica masiva de catre un segment important de cetateni (peste 30 000) a dezacordului cu rezultatele si modul de desfasurare a alegerilor din 5 aprilie 2009 , b) prezenta segmentelor pasnice (cel mai numeros) si violente n cadrul manifestantilor, ultimele soldate cu vandalizarea cladirilor Parlamentului si partial a Presedintiei, c) raspunsul politiei si a fortelor de ordine n cadrul manifestarilor publice si actiunile care au urmat, n special retinerile, arestarile, folosirea fortei si maltratarea unor participanti. Se putea de prevazut: manifestarile publice pasnice, desi nu n aceasta amploare; dezacordul general cu modul de desfasurare a alegerilor si chiar si dezacordul cu rezultatele alegerilor din partea unui segment important de alegatori care au acumulat o frustrare de pe urma guvernarii longevive a partidului comunistilor; folosirea limitata a fortei si a retinerilor din partea politiei si organelor de ordine, desi nu cu asa amploare. Cel mai important este ca manifestarile publice pasnice sunt pozitive si necesare pentru societate n vederea cultivarii angajamentului civic (manifestarile publice compenseaza lipsa accesului adecvat la mass-media pentru a exprima opinii). Violentele masive si vandalizarea cladirilor era dificil de prevazut, dar si folosirea fortei si maltratarilor n masa asupra demonstrantilor n timp de noapte sau n afara manifestarilor. Dificultatea prezicerii consta n faptul ca n trecutul recent manifestarile publice se desfasurau n limitele pasnice cu putine si rare exemple de agresivitate. Totodata, fortele de ordine aveau suficiente trupe si echipamente pentru a tempera degradarea situatiei. n sensul larg al cuvantului Evenimentele din 7 aprilie includ: a) comportamentul politicului aflat la guvernare si a politicului din opozitie (inclusiv personalitatile politice), b) comportamentul mass-media, c) comportamentul societatii civile angajate n promovarea valorilor democratice.

Politicul de la guvernare previzibil a incitat spiritele si a folosit un limbaj virulent (demonstrand lipsa culturii politice), nu a recurs la un dialog cu manifestanti. Eforturile politicului din opozitie de a comunica si dialoga cu manifestantii nu a fost eficient, a ntampinat impedimente si chiar a fost obstructionat (accesul la echipament sonor adecvat). Mass-media publica previzibil a aservit politicul de la guvernare. Societatea civila organizata a actionat curajos si previzibil, desi eforturile date au avut un impact limitat.

De ce nu au putut fi evitate ciocnirile violente, actele de vandalism, victimele umane si alte manifestari reprobabile? Vandalizarea cladirilor a fost consimtita, cum s-a recunoscut n public, de politicul aflat la guvernare. Vandalizarea cladirilor a fost posibil de evitat, daca fortele de ordine ar fi actionat cu fermitate prudenta si profesionista n interesul public si nu s-ar fi lasat influentate de politicul de la guvernare. Brutalitatea si ncalcarea drepturilor manifestantilor retinuti si arestati (accesul la servicii medicale, accesul la avocat, justitia echitabila, remediu efectiv) ar fi putut evitate, n cea mai mare parte (cazurile izolate regretabil ar fi fost inevitabile), daca conducerea (conducerea politica, dar si conducatorii unitatilor desconcentrate si specializate) fortelor de ordine ar fi actionat impartial, n interesul public, cu maxima responsabilitate si prudenta profesionala si nu ar fi fost influentata politic. Este un adevar cunoscut, profesionalismul conducerii fortelor de ordine consta n reprimarea discreta a violentelor, reducerea la maximum a incidentelor si cultivarea ncrederii cetatenilor prin dialog si comunicare. Regretabil, nu am vazut aceasta n practica. n cazul n care s-ar fi actionat n interesul public si impartial (si conducerea fortelor de ordine s-ar fi opus influentelor din partea politicului), chiar daca deprinderile profesionale si echipamente erau insuficiente, am fi avut un rezultat foarte diferit. O parte din elementele agresive din cadrul manifestarilor nu puteau fi evitate, din momentul ce dinamica maselor produce astfel de fenomene. Agresivitatea substantiala putea fi totusi evitata si rezonabil controlata de catre un set de actiuni care constitutie domeniul cunostintelor comune: a) comunicarea cu manifestantii (avand echipamente sonore necesare si alte facilitati), exercitate de actorilor politici de la guvernare si din opozitie, b) comunicarea si negocierea constructiva cu manifestantii de catre fortele de ordine, ntreprinderea actiunilor prudente si profesioniste pentru a reduce sansele provocarilor, izolarea discreta a persoanelor si grupurile provocatoare. Dar nu n ultimul rand folosirea dupa necesitate, echipamentelor specializate pentru detensionarea situatiei si dispersarea controlata a grupurilor violente. Regretabil, masuri de reducere a agresiunii nu au fost valorificate, ba chiar mpiedicate, obstructionate si doar pe alocuri realizate. De ce nu s-a putut asigura investigarea motivelor acestor evenimente si publicarea rezultatelor, nici dupa 5 luni? Investigarea evenimentelor din 7 aprilie este un proces de durata, cere un efort substantial si un cadru potrivit. n acest proces trebuie de implicat reprezentantii diverselor grupuri din societate care se bucura

cat de autoritatea publica, atat si de reputatia profesionala impartiala. Aceasta investigatie necesita un suport tehnic international si experienta investigatiilor realizate n alte jurisdictii. Comisia prezidentiala mandata cu investigarea evenimentelor din 7 aprilie nu a ntrunit aceste conditii. Ce nvataminte urmeaza sa traga R. Moldova independenta din evenimentele din 7 aprilie? n urma evenimentelor din 7 aprilie, cumulativ, societatea a pierdut. Costurile sunt substantiale pentru societate. Iata doar cateva: 1) cladirile vandalizate, 2) suferintele si leziunile corporale cauzate sutelor de civili, dar si politistilor, 3) cresterea nencrederii n institutiile statului si, n special, n fortele de ordine, n justitie (investigarea brutalitatilor, aresturile etc.), 4) cresterea nencrederii n actorii politici, care iresponsabil maximizeaza interesele individuale n detrimentul interesului public, 5) cultivarea fricii si temerii pentru viitor drept urmare a actiunilor represive, 6) degradarea imaginii R. Moldova n vederea democratizarii si asimilarii valorilor europene, 7) cresterea nesigurantei si instabilitatii climatului comercial si de investitie, polarizarea extrema a societatii pe multiple linii de diviziune societala (etnic, social, varsta, opinii) si acest sir de costuri pentru societate poate fi prelungit. n general, n urma evenimentelor din 7 aprilie, constatam un grad mai mare de fragilitate a institutiilor democratice, remarcam intentiile revansiste, neglijarea si chiar subminarea functionalitatii institutiilor democratice. Politicul urmeaza sa nvete, sa actioneze n interesul public, maximizarea interesului individual poate crea costuri excesive greu recuperabile pentru ntreaga societate. Fortele de ordine urmeaza sa nvete ca imaginea publica si ncrederea societatii se castiga prin profesionalism si impartialitate. Societatea va trebui sa treaca printr-un proces de reconciliere, n care stabilirea adevarului este critica, nsa adevarul este necesar n primul rand pentru reconciliere si nu pentru reprimare.