Sunteți pe pagina 1din 8

Veniturile

1.Formarea veniturilor 2.Salariul 3.Profitul 4.Dobanda 5.Renta

1.Formarea veniturilor
Prin intermediul vnzrii-cumprrii sau altor operaiuni, toate bunurile devin nite venituri,procese la care, in mod direct sau indirect, particip toi agenii economici.Pentru a le studia rolul pe care l au in mecanismul economiei,trebuie analizat formarea veniturilor. Punctul de pornire n formarea lor const n obinerea sumelor din vnzarea bunurilor create de unittile economice sau institutionale,cele mai cunoscute fiind intreprinderile.Sumele obtinute sunt imprtite intre participantii respectivi in functie de contributia fiecruia sub form de factori de productie. Veniturile respective sunt: profitul,salariul,dobanda si renta. Fiecare posesor de factor de productie participant la producerea acestor bunuri economice primeste pentru serviciul efectuat o parte din venitul general al unittii, un venit specific. Distribuirea bunurilor economice are loc cu imprtirea venitului intre participantii directi la obtinerea lui.Profitul remunereaza in esenta contributia acestora realizata prin intermediul capitalurilor.In societate apar o multitudine de reimpartiri,de redistribuiri ale veniturilor deja impartite,iar partea ce revine fiecarui participant este rezultatul raportului dintre cererea si oferta de pe piata fiecarui factor de productie.Posesorul factorului de productie este avantajat atunci cand cererea este mai mare decat oferta,deoarece va putea pretinde un venit mai mare pentru serviciul factorului respectiv. Pentru a mari venitul unui factor,fara a scadea partea ce revine celorlalti factori,trebuie sa creasca venitul total realizat.Marimea venitului depinde si de productivitatea marginala a factorului respectiv.Initiatorul si organizatorul unei activitati economice,managerul sau intreprinzatorul,ocupa un rol deosebit in cadrul firmei,deoarece el se implica intotdeauna cu priceperea sa,insa mai poate participa cu capital tehnic,de aceea primeste din venitul general parti corespunzatoare intregului aport.Daca este detinatorul tuturor factorilor de productie,isi va insusi intregul venit,suma primita va include si salariul pentru munca depusa,renta-pentru pamant si profit-pentru capitalul folosit,insa si salariatii pot participa la activitatea unitatii economice,incluzand nu numai munca,ci si capitalul,fiind remunerati in mod adecvat.Pe piata fiecarui factor de productie exista intotdeauna un anumit raport intre cerere si oferta ,care isi pune semnificativ amprenta asupra marimii venitului.

2.Salariul
Salariul este o marime permanent supusa unor procese contradictorii de diferentiere si de apropiere-egalizare,de la o persoana la alta. Privit din punctul de vedere al desfasurarii activitatii economice,adica al faptului ca aceasta activitate presupune combinarea factorilor de productie din care munca nu lipseste,salariul reprezinta un cost ,o componenta a consumului total de factori de productie pentru obtinerea unui anumit bun economic. Atat marimea salariului,cat si diferentele dintre salarii trebuie stabilite in asa fel incat sa pastreze permanent vii interesul pentru munca si aspiratia la ridicarea pregatirii,ca determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare ca urmare a cresterii productivitatii muncii.Din punctul de vedere al salariatului,suma de bani pe care o primeste atunci cand lucreaza constituie salariul nominal.Dupa retinerea impozitului pe salariu si a altor taxe legale,ceea ce ramane este salariul nominal net.Salariul nominal reprezinta suma de bani platita salariatului pentru activitatea depusa. Castigul nominal este format din veniturile banesti totale incasate de un salariat pentru aportul sau la activitatea economica.Salariul minim garantat legal are o importanta deosebita ,deoarece acesta reprezinta salariul fixat pe cale legala pentru a garanta salariatilor din categoriile defavorizate un venit nominal care sa corespunda minimului de subzistenta,determinat concret-istoric,in cadrul unui mediu economico-social dat. Cantitatea de bunuri materiale si de servicii de consum personal care poate fi cumparata,la un moment dat,cu salariul nominal net reprezinta salariul real,care difera de la o perioada la alta.Salariul real este determinat de marimea salariului nominal,cu care este direct proportional,si de nivelul preturilor bunurilor economice de consum personal,cu care este invers proportional. Isr=SR1/SRox100=Isn/Ipcx100 SRo=salariul real in perioada anterioara; Ipc=indicele pretului bunurilor de consum. SR1=salariul real in perioada curenta; Isn=indicele salariului nominal;

Consumul de bunuri materiale si de servicii de consum ce se poate cumpara cu ajutorul castigului nominal net,intr-o anumita perioada determinata,se numeste castig real. Salariul colectiv este atribuit in suma globala tuturor salariatilor unei firme ca participare la rezultatele sale sau prin alte facilitati.Salariul social este o suma pe care societatea,in ansamblul sau,o acorda pentru a spori veniturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confrunta cu dificultati mari(accidente de munca,boli profesionale,somaj etc),carora nu le pot face fata cei in cauza daca nu sunt ajutati.

Veniturile salariale in Romania in perioada 1999-2001


INDICATORI u/m 1999 2000 2001

Indicele preturilor de consum

76728,0

111767,1

150290,7

Indicele castigului salarial real

56,0

58,6

61,5

Castigul salarial nominal mediu net lunar

lei/salariat

1.522.878

2.139.138

3.019.424

3.Profitul
Profitul este excedentul incasarilor realizate peste costurile de productie si distribuire a bunurilor obtinute. Profitul net,obtinut efectiv,este esential pentru orice unitate economica.Maximizarea profitului la nivelul unitatilor economice constituie criteriul cel mai important al eficientei lor.Din punctul de vedere al firmei,diferenta incasarile totale si costurile totale reprezinta profitul brut.Profitul net este partea care ramane dupa ce firma plateste impozitul si alte taxe pe profit. Profitul indeplineste mai multe functii,care au rolul de a-I motiva pe proprietarii de capital asupra utilizarii acestuia in activitati cu caracter comercial,de a stimula initiativa si acceptarea riscului din partea celor care-l urmaresc drept scop in actiunile lor,de a incita la cresterea eficientei si a cultiva spiritul de economie,de a aloca resursele(factorii de productie) pe activitati si firme,orientandu-le cu prioritate spre cele mai profitabile,moderne,de a fi o sursa principala de finantare directa sau indirecta a oricarei activitati,inclusiv a celor social-culturale. Gradul de profitabilitate a firmei se exprima cu ajutorul ratei profitului (Rp).Exista mai multe metode de calcul al acesteia.Raportul procentual intre masa profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (Kf) se poate exprima astfel: Rpr=Pr/Kf x 100. Ca un raport procentual intre masa profitului (Pr) si totalul incasarilor firmei-cifra de afaceri(CA)-CT: RPr=Pr/CA x 100. Ca un raport procentual intre masa profitului (Pr) si costurile totale de productie (CT)-rata rentabilitatii: Rpr=Pr/CA x 100. Rata profitului este foarte importanta pentru orientarea structurii productiei pe produse,ramuri si subramuri,fiind cautate cele care ofera o rata cat mai inalta.Profitul este format din profit obisnuit sau ordinar,iar uneori si din profit suplimentar sau profit de monopol.Profitul este un concept de natura complexa.Profitul legitim este suma ce revine celui care detine firma sau intreprinderea pentru serviciul adus in activitatea economica pe aceasta cale.Profitul nelegitim este un venit nemeritat,obtinut ca urmare a unor economii nejustificate sau unor situatii ce nu tin de activitatea legala a firmei.Falimentul unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii.

Relatia dintre viteza de rotatie a capitalului si profit


Profit

Numarul mare de rotatii(durata mica)

Numarul mic de rotatii(durata mare)

Viteza de rotatie a capitalului

Relatie direct proportionala

4.Dobanda
Pentru un timp mai scurt sau mai lung, unele sume de bani pe care agenii economici le ncredineaz n anumite condiii spre utilizare celor care au nevoie de acestea, rmn nefolosite. Sumele acestea reprezint veniturile ce nu au fost consumate de ctre posesorul lor, fie c depesc nivelul consumului agentului economic respectiv, fie pentru c acesta i-a amnat pentru mai trziu o parte din consumul su. Dobnda, prin nivelul su relativ, stimuleaz sau frneaz economisirea i investirea ntr-o economie. Persoana care mprumut bani se numete debitor (datornic), iar cel care i mprumut suma respectiv se numete creditor. Dobnda este suma de bani pltit (anual) pentru un mprumut. Capitalul mprumutat se numete credit, iar dobnda este preul acestuia. Formula dobndei simple este: D=C x d, de unde rezult c d=D/C x 100 Rata dobnzii se stabilete pe baza raportului dintre cererea i oferta de credite. Unul dintre factorii care influeneaz rata dobnzii este inflaia, care induce o cretere a acesteia i, odat cu ea, alte influene negative n economie. Cu ct inflaia este mai sczut, cu att rata dobnzii are anse s fie mai mic i afacerile s fie mai prospere. Rata dobnzii are o mrime nominal (d n) i o mrime real (d r). Rata nominal a dobnzii este egal cu rata real a dobnzii plus rata modificrii preurilor (rata inflaiei Ri)

dn= dr + Ri sau dr= dn - Ri

5. Renta
Renta este un venit nsuit de proprietarul pmntului atras n circuitul economic. Pmntul nefolosit nu aduce rent pentru c nu contribuie cu nimic la activitatea economic. Renta care remunereaz contribuia pentru pmntul atras n circuitul economic se numete rent funciar sau venitul pmntului. Proprietarul primete rent indiferent dac utilizeaz sau cedeaz pmntul ntr-o activitate economic. Renta economic este un venit nsuit de proprietarul oricrui factor de producie a crui ofert este inelastic n raport cu preul. Modul de formare a rentei este specific n majoritatea cazurilor , i, de aceea are adesea i o denumire specific, de genul rent minier, rent pentru terenurile de construcii, etc. Deoarece fundamentele formrii rentei funciare sunt ntlnite i la ceilali factori de producie, teoria economic a extins utilizarea acestui termen, astfel nct, n prezent se vorbete de rente economice.

S-ar putea să vă placă și