CAPITOLUL 1 NOIUNI GENERALE ASUPRA CADASTRULUI I CADASTRELOR DE SPECIALITATE

1.1 DEFINIIA CADASTRULUI GENERAL

Definiia cadastrului general este dat de Legea cadastrului i publicitii imobiliare nr. 7/1996, astfel: cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic, economic i juridic prin care se realizeaz identificarea, nregistrarea, descrierea pe harii topografice i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg teritoriul rii, indiferent de destinaia lor i de proprietar; entitile de baz ale acestui sistem sunt: parcela, construcia i proprietarul 1.2 SCOPUL, OBIECTUL CADASTRULUI GENERAL

Pmntul este prin natura sa, cel mai preios bun economic i cel mai esenial mijloc de producie al omului. Prin nsuirile sale, el este indestructibil, limitat i pentru oricine, perceptibil. Datorit acestor nsuiri, oamenii au pus stpnire pe el i l-au transformat n bun propriu. La originea transformrii pmntului n obiect al proprietii personale, au stat necesitile de ordin religios i economic. n evoluia lui de-a lungul timpului, pmntul a devenit mijlocul de producie care a stat la baza dezvoltrii i crerii a unui sistem de eviden i inventariere a bunurilor imobile. n sens larg, evidena bunurilor imobile poart denumirea de cadastru. Cadastrul, s-a dovedit a fi un ansamblu de lucrri i msuri dar i o instituie, deoarece a contribuit la nlturarea nedreptilor i prejudecilor ce au existat de-a lungul timpului, n ceea ce privete dovedirea i protejarea drepturilor de proprietate. Dup unii autori, termenul de cadastru, deriv din cuvntul medieval capitastrum i care la origine ar nsemna impozit pe capul familiei. Termenul cadastru, nu se limiteaz doar la registre, privind deintori de imobile, ci se folosete i n alte domenii ale economiei unei ri. Cu timpul, cadastrul s-a separat n prile sale tehnic i economic pe de o parte i juridic, pe de alt parte. Registrul, n sens larg, n care se ine evidena bunurilor imobile, poart denumirea de cadastru. n privina originii cuvntului cadastru prerile sunt mprite. Astfel, dup unii autori ar fi compus din prefixul de origine greac

kata, care nseamn de sus n jos i din cuvntul neo grec stikon, care nseamn: registru de impunere, carte de nsemnri, carte de comer. Dup ali autori el deriv din cuvntul vechi medieval capitastrum, care ar fi n legtur strns cu capitionis registrum sau capitum registrum i care la origine nseamn impozitul pe capul familiei. Pentru prima dat denumirea apare ntr-un document din anul 1185, gsit la Veneia, sub forma catastico apoi a trecut n alte state italiene. Dar el s-a impus abia n secolul XVII i din Italia a trecut n Frana sub forma le cadastre, n Germania sub forma der Kataster. n ara noastr el apare la nceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romne, sub forma de cadastru. Cadastrul nc din vechime se ocupa cu inventarierea i evidena bunurilor imobile de pe un teritoriu administrativ avnd ca baz documente referitoare la identificarea, msurarea i evaluarea acestor bunuri dup potenialul de producie sau dup venitul net. Odat cu apariia proprietii funciare, la stabilirea diferitelor forme de impunere fiscal, trebuie s se cunoasc suprafaa, calitatea pmntului i valoarea bunurilor imobiliare n vederea evalurii veniturilor fiecrui proprietar. n acest scop se folosea un registru n care se fcea descrierea i evaluarea proprietilor funciare. Cadastrul, avnd un caracter istoric, rolul su evolueaz de la o epoc la alta n funcie de obiectivele stabilite. Avnd n vedere particularitile din ara noastr putem defini cadastrul astfel: Cadastrul general - este un sistem de eviden i inventariere sistematic , din punct de vedere cantitativ, calitativ i juridic, a bunurilor imobile, de pe tot cuprinsul rii, pe folosine i posesori. (Cadastru 1990 - Tmioag ) Sau: Cadastrul general este un inventar public de date aranjate metodic. Datele asupra proprietilor din interiorul rii sau a unui district (jude) se bazeaz pe msurarea limitelor proprietii. Unitile de proprietate (parcelele) sunt identificate sistematic prin indicare distinct. Contururile parcelelor i identificarea parcelar (numerotarea) sunt prezentate adesea pe un plan la scar mare. Aceste definiii sunt destul de cuprinztoare pentru a face clare urmtoarele aspecte: 1. Cadastrul general este un sistem ca structur organizatoric i este unitar ca latur a unitii de organizare pentru toate locurile unde se aplic. Deci cadastrul general reprezint o instituie organizat ntr-un sistem unitar la nivelul teritoriului Romniei. 2. Cadastrul general este obligatoriu de unde rezult c aplicarea lui nu se face aleatoriu, n funcie de opiunea pozitiv sau negativ a cuiva. Aplicarea cadastrului general este obligatorie prin prevederea legii, pentru orice situaie.

3. Scopul cadastrului general ca sistem unitar i obligatoriu este de a ine evidena terenurilor i a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg teritoriul rii, indiferent de destinaie sau proprietar. Cadastrul general se execut prin instituii specializate ale statului sau prin ageni economici, persoane fizice sau juridice autorizate s execute astfel de lucrri pe baza unei metodologii unice, elaborate de ctre Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie, instituie care coordoneaz n sistem unitar activitatea de cadastru general i de specialitate pe ntreg teritoriul Romniei. Scopul lucrrilor de cadastru este de a furniza informaii corecte i exacte n legtura cu terenurile i construciile de pe acestea, att din punct de vedere tehnic, ca poziie, form, dimensiuni, suprafa, categorie de folosin, ct i din punct de vedere economic, ca valoare a terenului sau a construciilor existente de pe ele i juridic, adic stabilirea proprietarilor de drept ai imobilelor pe baza de acte cu valoare juridic. Scopul pentru care se ntocmete cadastrul este: S stabileasc exact suprafaa tuturor terenurilor, pe categorii de folosin i proprietarii acestora; S evalueze terenul din punct de vedere economic, al favorabilitii pentru anumite scopuri, n special culturi de plante agricole, pomi, vii, fnee, pe baza evalurii calitii solului i fertilitii lui prin studii pedologice; S determine suprafeele construite i valoarea construciilor, n vederea stabilirii juste a taxelor i impozitelor de ctre stat i pentru a furniza date necesare pentru administrarea urbanistic i edilitar-gospodreasc a localitilor; S evalueze starea de ntreinere a lucrrilor publice (strzi, drumuri, cai ferate), n vederea administrrii, exploatrii, ntreinerii i reparaiilor acestor lucrri; S evidenieze terenurile ocupate cu ape pentru organizarea i executarea lucrrilor de folosin, amenajare i gospodrirea apelor; S carteze terenurile ale cror subsoluri conin zcminte minerale, petrol, gaze naturale, crbune, etc.; S delimiteze teritoriile administrative ale comunelor, oraelor, municipiilor i judeelor. Inventarierea terenurilor n scopurile artate mai sus se realizeaz att printr-o reprezentare grafic pe planuri la anumite scri convenabile, a elementelor care se intenioneaz a fi evideniate n cadastru, ct i analitic, prin fie i registre de eviden tehnic, economic i juridic, n care se expliciteaz situaia terenurilor i construciilor inventariate. Inventarierea pe planuri are n vedere folosirea unor planuri topografice deja existente, care sunt completate cu elementele la zi ale cadastrului ce se

ntocmete, fie prin ntocmirea de planuri topografice noi prin ridicare topografica sau topo-fotogrammetrica a zonei care se cadastreaz. 1.3 FUNCTIILE CADASTRULUI GENERAL

Indiferent daca vorbim despre cadastrul general sau de cadastrele de specialitate, care toate trebuie sa fie asamblate si cuprinse in cadastrul general, cele trei funcii, aspecte sau laturi ale cadastrului sunt specifice fiecrei categorii de cadastru.
o ec

nic

no

teh

c mi

parcela
juridic

Cadastrul general, are trei funcii principale: 1. Funcia sau partea tehnica funcie cantitativa, in care imobilele terenuri si construcii sunt definite prin amplasare, forma, dimensiuni si suprafaa. 2. Funcia sau partea economic reprezint o funcie calitativa a cadastrului, prin care terenurile si construciile sunt apreciate calitativ dup potenialul economic, stabilindu-se valorile economice cadastrale pe care aceste bunuri le pot produce si pe baza crora se stabilesc valorile taxelor si impozitelor datorate de proprietari ctre stat, potrivit legislaiei fiscale in vigoare la o anumita data. 3. Funcia sau partea juridic prin care este identificat juridic proprietarul si titlul de drept de proprietate, posesie, folosina, sau administrare asupra terenurilor si a construciilor. Bunurile teoria juridica arata ca acestea (bunurile) sunt formate din tot ceea ce este folositor omului si este apt de a fi stpnit. Bunurile imobile in sens larg sunt acelea care prin destinaie nu pot fi mutate dintr0un loc in altul fara a fi distruse. In Codul Civil, la articolele 462-471, sunt definite imobilele. Bunurile sunt imobile prin natura lor, sau prin destinaia lor sau prin obiectul la care ele se aplica. Cadastrul general opereaz cu bunurile imobile prin natura lor. Art. 463 din Codul Civil arata ca fondurile de pamant si cldirile sunt imobile prin natura lor, adic prin faptul ca ele nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a fi distrusa substana lor. In general, intre teren si cldiri exista o unitate indestructibila. Evoluia actuala a tehnologiilor in construcii a condus insa la posibilitatea translatrii pe distante relativ scurte a unor construcii, chiar masive (blocuri de locuine, biserici, monumente de arhitectura sau istorice) dintr-un loc in altul fara a fi distruse. Aceste translatri de construcii, schimba poziia topo-cadastrala a respectivei cldiri. In acest caz se poate afirma ca definiia bunurilor imobile este discutabila si

relativ depita de posibilitile tehnologice actuale, ntruct legtura dintre existenta unei construcii pe un anumit teren nu mai este indestructibila. Dreptul de proprietate este definit de asemenea de Codul Civil, dar si de alte legi ulterioare, printre care si Legea fondului funciar nr.18/1991, al crei spirit este inspirat tot din Codul Civil. La art.480 din Codul Civil se arata ca proprietatea este dreptul pe care l are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Entitile de baza ale cadastrului general sunt parcela, construcia si proprietarul, adic acestea sunt entitile cu care lucreaz cadastrul general. Parcela este o suprafaa de teren definita de una sau mai multe calitati (de exemplu are un singur proprietar si o singura categorie de folosina pe toata ntinderea sa). Cnd zicem acelai proprietar nu se face deosebirea daca este o singura persoana sau mai multe persoane in coproprietate (in stare de indiviziune pe cote pari sau in devalma}ie). 1.3.1. FUNCTIA SAU PARTEA TEHNICA Legea cadastrului general i publicitii imobiliare, definete funcia tehnic a cadastrului, astfel: Funcia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de msurtori a poziiei, configuraiei, mrimii suprafeelor terenurilor pe categorii de folosin i proprietari, precum i ale construciilor. In cadrul funciei sale tehnice cadastrul se refera la probleme cantitative, respectiv la situare (poziie, amplasament), configuraie (forma si dimensiuni) si suprafee ale terenurilor si construciilor. Cunoaterea acestora se realizeaz prin operaiuni geodezice, topografice si fotogrammetrice care, prin metode specifice, stabilesc cu precizie matematica forma, poziia, ntinderea si relieful suprafeelor de teren. Rezult c partea tehnic cuprinde toate operaiunile tehnice, geodezice, topografice, fotogrammetrice i cartografice, folosite la realizarea msurtorilor de teren i prelucrarea datelor cu privire la determinarea suprafeelor imobilelor, corpurilor de proprietate i a unitilor teritorial - administrative. Unele din aceste operaiuni tehnice ale cadastrului general, sunt comune i altor activiti, cum ar fi operaiile aferente reelelor geodezice de triangulaie i nivelment, cele aferente ntocmirii planului topografic de baz al rii sau planurilor de baz ale oraelor. Datorit faptului c unele dintre aceste date i documente tehnice elaborate pentru nevoile altor activiti tehnico - economice sunt comune sau parial folosibile n cadastru, legea privind cadastrul i publicitatea imobiliar, prevede obligativitatea pentru agenii economici ce dein sau execut astfel de documentaii, s le pun la dispoziia instituiilor specializate de cadastru. Forma poziia si ntinderea suprafeelor de teren se obin prin ridicri planimetrice si se reprezint folosind semne convenionale, iar relieful reprezentat pe planuri si hari prin curbe de nivel, se determina utiliznd nivelmentul geometric sau trigonometric. Rezultatele operaiunilor geodezice, topografice si

fotogrammetrice sunt concretizate pe hari si planuri topografice ce se sprijin pe reeaua geodezica a tarii. Reeaua geodezica de baza folosita pentru executarea ridicrilor topografice in vederea ntocmirii planurilor topografice la scrile 1:10000, 1:5000, 1:2000, 1:1000 sau 1:500, este alctuita din: Punctele reelei geodezice de ordinul I-V Punctele de triangulaie din reelele locale care se pot ncadra prin transcalculare in proiecia stereografica 1970 Repere si mrci de nivelment de ordinul I-V Repere si mrci de nivelment folosite in nivelmentul executat in diferite scopuri tehnice Coninutul planurilor topografice la scrile de mai sus este format din urmtoarele elemente: Punctele reelei geodezice si astronomice Localitile si construciile izolate de orice natura Reele de comunicaii si construciile anexe acestora Hidrografia, construciile hidrografice si porturile Limitele de frontiere si hotarele administrative judeene si comunale Categoriile de folosina a terenurilor Detalii planimetrice ce pot servii ca repere pentru orientare Relieful reprezentat prin curbe de nivel Planul cadastral deriva din planul topografic de baza, avnd aceleai scri uzuale, dar conine numai elementele planimetriei si este echipat cu atribute specifice cadastrului. Fotogrammetria poate permite ca prin procese tehnologice bine definite sa obtina planuri topo-fotogrammetrice cu o eficienta mai ridicata, intr-un timp mai scurt, dar cu o precizie mai redusa, in care sunt cuprinse multe din elementele necesare cadastrului tehnic, cantitativ. In realizarea funciei tehnice a cadastrului, pe langa lucrrile specifice geodeziei, topografiei si fotogrammetriei, mai apar probleme tehnice specifice: Calculul suprafeelor Detaarea suprafeelor Rectificri de hotare Intersecii de drepte Puncte de segment. 1.3.1 FUNCTIA SAU PARTEA ECONOMICA

Este partea cadastrului general care evideniaz valoarea economic a bunurilor imobiliare. Scopul stabilirii valorii economice a imobilelor, este legat de stabilirea impozitelor i taxelor fiscale asupra imobilelor. Valoarea economica a terenurilor si construciilor se stabilete prin metode specifice fiecrei categorii de cadastru, prin aprecierea lor economica, care pune in evidenta diferenierea capacitaii de a produce venit economic a terenurilor sau a construciilor, artnd de cate ori un teren este mai bun dect altul in funcie de fertilitatea solului, poziia in teritoriul administrativ, accesul la drumuri de diverse categorii, poziia fata de localitate, de centrul gospodresc si de centrele de aprovizionare si de desfacere a produselor, etc. n cazul terenurilor agricole, valoarea economic se stabilete prin bonitare cadastral, lucrri care mai sunt denumite de apreciere economic a terenurilor agricole executate pe baza studiilor de cartare pedologic, care reprezint un complex de lucrri de teren si de birou, prin care se realizeaz documentaii tehnice agro-pedologice care stabilesc clasele de fertilitate ale terenurilor agricole si forestiere. Normele tehnice i documentaiile specifice pentru lucrrile de bonitare cadastral a terenurilor agricole, sunt emise de ctre ministerele care tuteleaz aceste activiti. In mod similar, dar avnd alte criterii si metode, se face evaluarea economica a celorlalte categorii de terenuri ape, terenuri miniere, etc., precum si a cldirilor. 1.3.2. FUNCTIA SAU PARTEA JURIDICA Partea juridic a cadastrului general, se constituie ca o activitate economic nenglobat n cea de cadastru, dar care se realizeaz dup introducerea cadastrului general pe ntreg teritoriul administrativ (comun, ora, municipiu). Partea juridic a cadastrului se rezum la stabilirea posesorului de fapt al imobilului la data introducerii cadastrului general. Astfel, persoana se nscrie n registrele cadastrale cu calitatea sa de posesor i care poate avea sau nu i dreptul real de proprietate. Nu ntotdeauna nregistrarea proprietarului este simpla, existnd probleme juridice, care sunt necesare de clarificat, care nu sunt dect de stricta competenta a notariatelor publice, a instanelor judiciare sau a birourilor de carte funciara de pe langa judectoriile teritoriale. nainte de anul1989, cnd proprietatea privata nu era ocrotita de stat, in cadastru nu se fcea nregistrarea stricta a proprietarilor imobilelor dup dreptul real, ci a posesorului de fapt a imobilului, fara a se aprofunda dreptul real de proprietate, daca posesorul este si proprietarul de drept al imobilului pe baza unui titlu de drept sau raport juridic al acestuia cu proprietarul de drept. Pe baza cadastrului general, cu laturile lui tehnica si economica, se ntocmesc cartile funciare, care reprezint un sistem real de publicitate imobiliara, in care se nscriu drepturile reale de proprietate si sarcinile proprietarului in legtura cu imobilul in cauza. Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996 definete evidenta cadastrala juridica, astfel: Publicitatea imobiliara ntemeiata pe sistemul de

evidenta al cadastrului general are ca obiect nscrierea in carte funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeai localitate. Prin imobil, in sensul acestei legi se nelege parcela de teren cu sau fara construcii. Unul sau mai multe imobile alipite, din cadrul unei localitati, aparinnd aceluiai proprietar formeaz un corp de proprietate ce se nscrie in cartea funciara. Mai multe corpuri de proprietate de pe teritoriul aceleiai localitati, aparinnd aceluiai proprietar, formeaz partida cadastrala a unui proprietar, persoana fizica sau juridica. Partida cadastrala a unui singur proprietar poate fi nscrisa intr-o singura carte funciara sau in mai multe carti funciare. Cartile funciare reprezint un sistem de publicitate real, ntruct se bazeaz pe identificarea topografica a bunurilor funciare si de asemenea reprezint un sistem de publicitate complet, ntruct realizeaz publicitatea integrala a transmisiunilor imobiliare, prin nregistrri succesive, cronologice ale dreptului de proprietate. Cartile funciare ntocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecrei localitati, alctuiesc mpreuna registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu, ce se tine de ctre biroul de carte funciara, organizat pe langa fiecare Judectorie in parte. Coninutul cartii funciare Cartea funciara are un titlu si un numr de ordine pe teritoriul administrativ pe care este deschisa. Cartea funciara se compune din trei pari: A) Foaia de avere sau Imobilul, in care se face descrierea imobilelor, identificarea topografica printr-un numr cadastral (topografic) nscris si in planul cadastral, suprafaa terenului si valoarea economica cadastrala a imobilului. B) Foaia de proprietate sau Proprietatea, in care sunt nscrii in ordine cronologica proprietarii si titlul de proprietate sau faptul juridic in baza cruia se face nscrierea (vnzare-cumprare, donaie, motenire legala sau testamentara, mproprietrire, uzucapiune, expropriere, etc.), precum si cotele pari de proprietate in cazul mai multor coproprietari asupra imobilelor din foaia de avere. C) Foaia de sarcini sau Sarcini, in care se fac nscrieri cu privire la unele sarcini ce-i revin proprietarului cu privire la imobilele nscrise in foaia de avere. Aceste sarcini sunt drepturi accesorii dintre cele prevzute de Codul Civil: uzufruct, uz, abitaie, servitui, superficie, ipoteca, sechestru, etc. In principiu funcia juridica a cartilor funciare este aceea ca face opozabile tuturor terilor, inclusiv statului, drepturile reale imobiliare, care se transmit, se modifica sau se radiaz, prin sistemul publicitatii imobiliare, adic a intabulrii in cartea de proprietate. In prezent legea care reglementeaz publicitatea imobiliara este Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996, iar naintea acesteia si inca in vigoare, pana la introducerea cadastrului general in fiecare teritoriu administrativ,

Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziiilor privitoare la cartile funciare. Fiecare dintre cele trei funcii ale cadastrului, sunt legate de discipline diferite n cadrul crora se dezvolt i se perfecioneaz. Astfel, partea tehnic este legat de operaiile tehnice ale geodeziei, fotogrammetriei, topografiei i cartografiei, partea economic este legat de bonitarea i cartarea pedologic, iar partea juridic este legat de dreptul funciar i alte ramuri juridice. ntre prile cadastrului general, exist urmtoarele relaii: relaii de succedare n execuie a lucrrilor dup programri stabilite; relaii de asigurare a coninutului de date de ctre partea tehnic pentru celelalte pri; relaii de transmitere reciproc a datelor modificate sau rezultate din aciunile de actualizare periodic a cadastrului. 1.3.3. LEGTURA CADASTRULUI GENERAL CU CADASTRELE DE SPECIALITATE Revenind la definiia cadastrului general, observam ca acesta cuprinde toate terenurile si celelalte bunuri de pe ntreg teritoriul tarii. Cadastrul general inventariaz si evideniaz toate terenurile, indiferent de categorie, de folosina si de destinaia lor: terenuri agricole, terenuri cu vegetaie forestiera, terenuri ocupate de ape, terenuri ocupate cu construciile aezrilor umane, terenuri folosite pentru destinaii speciale (in scopul apararii statului, rezervaii naturale, culturale, istorice, arheologice, etc.) In funcie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agenilor economici care dein in proprietate sau in administrare suprafee de teren pot fi organizate cadastre de specialitate in domeniul: Agricol Forestier Apelor Imobiliar-edilitar Terenuri cu destinaie speciala Minier Industrial Transporturi rutiere, feroviare, navale, aeriene Aprare naionala Cadastrul agricol

Consta din identificarea terenurilor agricole pe categorii de folosina, categorii de terenuri si clase de bonitare cadastrala, precum si proprietarii acestora. Lucrrile cadastrului agricol se executa prin unitati specializate ale Ministerului Agriculturii. Pana in prezent in tara noastr cadastrul fondului agricol s-a realizat prin lucrrile de evidenta funciara, o forma simpla de cadastru agricol care s-a limitat la funcia tehnica in legtura cu inventarierea terenurilor agricole acesta facandu-se pe categorii de folosina si posesori. Cadastrul forestier Inventarierea terenurilor forestiere se face prin parcelarea pdurilor in scopul revizuirii amenajamentelor silvice, pentru o buna gospodrire a pdurilor, exploatare raionala si consolidare si dezvoltare a pdurilor tinere. Prin amenajament silvic, in general, se nelege tehnica ce se ocupa cu amenajarea pdurilor cu scopul punerii lor in valoare, in vederea realizrii unor productivitati optime. Amenajamentele silvice se organizeaz pe anumite principii tehnicoforestiere si economice se realizeaz prin descrieri parcelare, planuri topografice si diferite dispoziii privitoare la ngrijirea si exploatarea pdurii. In vederea realizrii in bune condiii a unui amenajament silvic este necesar sa se realizeze: Planul topografic pentru fiecare unitate de gospodrire silvica care sa contina detalii legate de nevoile de exploatare Impartirea suprafeei totale a unitatii de gospodrire silvica in parcele omogene din punct de vedere economic-silvic Descrierea parcelelor obinute Cadastrul apelor Urmrete sa rezolve cunoaterea, inventarierea si evidenta in timp si sistematica, cantitativa si calitativa, a tuturor datelor privitoare la condiiile naturale ale apelor, precum si la lucrrile de amenajare hidrotelurice, pentru retenii, alimentari cu apa, irigaii si protecia calitii apelor. Cadastrul imobiliar-edilitar Se refera la evidenta inventarierii terenurilor din localitati urbane si/sau rurale, terenuri construite sau neconstruite, cldirile situate pe aceste terenuri si echipamentele edilitar-gospodreti, situate pe teritoriul localitilor. Despre cldiri se culeg date complexe referitoare la dimensiunile cldirii, suprafaa construita la sol, suprafaa construit-desfurata, numrul de etaje, destinaie, materiale de construcie, anul construciei, starea cldirii (uzura), echiparea edilitara (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, termica, gaze naturale), locuire, etc. Cadastrul fondului funciar cu destinaie speciala

Terenurile care au primit destinaii speciale pentru interesele statului se evideniaz global in cadastrul general sau in cadastrele de specialitate, dup caz, iar inventarierea lor detaliata, cadastrala, se executa potrivit legii pe baza unor norme proprii specializate. 1.5 SCARA, PRECIZIA I CONTINUTUL PLANURILOR CADASTRALE Planul cadastral de baz se ntocmete la o scar care se stabilete n funcie de densitatea detaliilor topografice i dimensiunile minime ale acestora, de importana economica a zonei. Scrile la care se ntocmesc planurile topo-cadastrale de baza sunt urmtoarele: a) n zonele de es la scara 1:2000 sau 1:5000 pentru extravilanul ntregului teritoriu administrativ, la scara 1:1000 sau 1:500 pentru intravilanele localitilor urbane i la scara 1:2000 sau 1:1000 pentru intravilanele localitilor rurale. b) n zonele de deal la scara 1:2000 pentru extravilanul ntregului teritoriu administrativ, iar pentru intravilane scara 1:1000 sau, dup caz, scara 1:2000. Scrile uzuale ale planurilor cadastrale de baz, stabilite pe baza criteriilor de mai sus, sunt: Scara 1:500 se folosete pentru ntocmirea planurilor cadastrale n zone dens construite, cu peste 50 parcele/ha i dimensiuni minime ale detaliilor pn la 0,5 m; Scara 1:1000 pentru zonele construite ale satelor, terenuri viticole n terase i alte terenuri de importana economic deosebita. Densitatea parcelelor la aceasta scara intre 30-50 parcele/ha, iar dimensiunile minime ale detaliilor ce se reprezint sunt pn la 1 m ( adic nu mai mici de 1 m). Scara 1:2000 pentru zonele construite cu mai pu]in de 30 parcele/ha i detaliile nu sunt mai mici 2 m. Planurile la scara 1:2000 se ntocmesc pentru terenuri viticole, pomicole, terenuri de importan economic mare, intravilanele etc. Scara 1:5000 reprezint scara minim la care se redacteaz planurile cadastrale n Romnia i se folosesc pentru zonele din extravilan, cu parcele ce cuprind suprafee mari, zonele cu pduri, bli etc. Aceste planuri se redacteaz ca produse derivate din harta topografic la scara 1:5000. Toate planurile cadastrale de baza se redacteaz in sistemul geodezic Stereografic 1970 si fac parte din cadastrul general. 1.5.1 PRECIZIA PLANURILOR CADASTRALE

Planul cadastral de baz fiind un rezultat al planului topografic de baz, precizia trebuie sa fie identic cu cea a planului din care deriv . Precizia grafic a originalelor de teren rezultate in urma lucrrilor de reambulare a planurilor topografice, se caracterizeaz prin urmtorii indici: a) eroarea maxim in poziia planimetric a punctelor caracteristici ale detaliilor si contururilor care sunt bine marcate permanent pe teren in reeaua de ridicare, nu trebuie sa depeasc 0,5 mm pe plan; b) eroarea maxim in poziie planimetric a punctelor caracteristice ale detaliilor si contururilor nu sunt marcate permanent pe teren fa de cele mai apropiate puncte din reeaua de ridicare nu trebuie sa depeasc 0,75 mm pe plan.

1.5.2 CONINUTUL PLANURILOR CADASTRALE Con]inutul planului cadastral de baz Planul cadastral de baz este un derivat din planul topografic de baz, care se obine prin extragerea elementelor de planimetrie din planul topografic. Acest plan devine plan cadastral numai dup ce a fost echipat cu urmtoarele date cadastrale: numerotarea punctelor de hotar care delimiteaz teritoriul administrativ si localitile; numerotarea cadastral a parcelelor; consemnarea (prin simboluri literale) a categoriilor de folosin ale terenurilor din cuprinsul fiecrei parcele; cartarea construciilor dup destinaii.

Planurile cadastrale de baza se formeaz din planele originale pentru partea de extravilan i separat pentru intravilanele teritoriului administrativ. Pentru a se pune in evidena numai contururile (liniile) care nchid suprafeele ce fac obiectul cadastrului, pe planurile cadastrale, se va evita pe ct posibil trasarea altor linii care astfel ar crea poligoane fictive. De aceea, pe suprafaa destinat cilor de comunicaii se traseaz numai limitele de proprieti din lungul lor, iar semnul convenional care le difereniaz se folosete numai la planurile cadastrale de ansamblu. Liniile de transport ale energiei electrice i telefonice aeriene se reprezint numai prin poziia stlpilor de susinere, etc. Planul cadastral de baz trebuie s conin:

Indiferent de metodele prin care se realizeaz, planurile cadastrale de baz trebuie sa aib urmtorul coninut: a) Liniile de delimitare a teritoriului administrativ i a localitilor, punctele de hotar i numerele de ordine a acestora. b) Baza geodezica Punctele care alctuiesc baza geodezic, i care urmeaz s fie reprezentate pe plan, sunt urmtoarele: punctele de triangulaie de ordin I-V, repere azimutale, punctele reelelor poligonometrice, precum si punctele bornate ale reelelor de ridicare,. Reprezentarea acestora pe planul cadastral se face cu semnele din Atlasul de semne convenionale aprobat de Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie si Cartografie. a) Localitile reprezentarea cldirilor si a curilor. Cldirile din intravilan si cele izolate din extravilan se reprezint la scara potrivit dimensiunilor respective sau prin semne convenionale, cnd dimensiunile acestora nu se pot reprezenta la scara la care se ntocmete planul cadastral. Curile, indiferent daca sunt mprite sau nu, se reprezint individual. In cazul n care scara planului nu permite reprezentarea unor astfel de parcele, atunci ele se reprezint prin semne convenionale, urmate de numrul cadastral pentru a face legtura ntre plan si registrul cadastral. mprejmuirile din intravilan se reprezint prin linii simple ca limite de parcel, deci cu ocazia lucrrilor de teren nu se culeg date cu privire la materialele din care sunt realizate mprejmuirile, ca n cazul ntocmirii planurilor topografice. Reeaua de strzi se ridic i se reprezint indiferent da limea strzilor. n interiorul localitilor se reprezint: rurile, prurile, canalele, vadurile, podurile, castelele de apa, malurile consolidate etc. Fntnile se reprezint cnd sunt construite in piee sau locuri degajate din afara curilor si cele existente in extravilan. Bisericile si mnstirile se reprezint la scara potrivit formei lor reale. Se vor culege elementele necesare reprezentrii exacte pe plan a turlei dominante, care de obicei este determinat in cadrul reelei geodezice de sprijin. Se reprezint de asemenea pe plan turnurile dominante, vizibile de la mare distant, care primesc coordonate sau servesc ca repere de orientare. Cimitirele din intravilan sau din afara izolate se reprezint pe plan potrivit formei si dimensiunilor din teren. b) Construcii tehnico-industriale si instalaiile Din categoria construciilor tehnico-industriale si instalaiilor aflate pe teritoriul intravilanului sau extravilanului se vor ridica: - uniti industriale si courile acestora; - sonde de petrol si gaze naturale semnalizate prin turle; - transformatoarele electrice; - staiile de radio-recepie, televiziune i releele de televiziune; - centralele i oficiile telefonice i telegrafice; - staiile meteorologice;

- morile si silozurile; - gaterele; - minele cu halde de steril, carierele; - centralele termo si hidroelectrice; - troiele i crucile din extravilan; - serele. Construciile i instalaiile de mai sus se reprezint la scara sau cnd sunt de dimensiuni reduse, prin semne convenionale. Conductele si reelele de orice fel (apa, canal, gaz, petrol, electrice, telefoane etc.) se reprezint pe plan numai in extravilan. Reelele electrice i telefonice se reprezint numai prin poziia stlpilor (fermelor) de susinere fr ca acestea s se uneasc prin linii, pentru a nu creea confuzii cu limitele cadastrale ale parcelelor. Orice fel de construcie cu caracter permanent care deservete instalaiile edilitare, reelele de transport i de alta natura, care ocupa n interiorul corpului de proprietate a persoanelor fizice sau juridice o suprafaa mai mare de 1 mp, se evideniaz n cadastrul general (guri de vizitare ale canalelor i conductelor, piloni, ferme metalice sau din beton, transformatori electrici etc.). Chiar dac aceste construcii nu se pot reprezenta la scar, ele vor figura pe planurile cadastrale de baz cu semne convenionale, iar in schia cadastral i n fia elementelor cadastrale primare, vor fi nregistrate datele necesare. Nu se includ n aceasta prevedere elementele de construcii permanente de mici dimensiuni, de natura celor artate la acest aliniat care se afla pe suprafaa (n zestrea) drumurilor din intravilan i din extravilan. d) Hotarele comunale, judeene sau de frontiera de stat se reprezint prin semnele convenionale din Atlasul de semne convenionale aprobat. e) Reele de comunicaii Reeaua de cai ferate i construciile auxiliare se ridic cu indicarea caracteristicilor constructive necesare reprezentrii pe plan. La reambularea reelei de cai ferate se vor avea in vedere si zonele afectate acestora, construciile de orice fel existente in zona. Din categoria cailor ferate si a construciilor auxiliare fac parte: cile ferate normale, electrificate, nguste, cu cremaliera, in construcie sau demolate, rambleele si debleele, zidurile de sprijin cu inaltimi sau adncimi mai mari de 0,5 m, tunelele, cu indicarea lungimii si inaltimii, staiile de cale ferata, cantoanele de cale ferata, depourile, semafoarele din afara grilor, haltele fara cldiri, rampele de ncrcare si descrcare, trecerile la acelai nivel, trecerile denivelate, funicularele, liniile de tramvai si troleibuz din afara intravilanului. Cile ferate se vor ridica si reprezenta pe planurile cadastrale dup liniile materializate cu borne care delimiteaz zona legala a caii ferate. Zonele triajelor, remizelor, grilor, etc. se vor reprezenta pe conturul lor pe baza delimitrilor fcute la teren cu organele abilitate ale societatilor de cai ferate si ale administraiei locale. La cile ferate se vor reprezenta cldirile staiilor depourilor, etc. iar in perimetrele staiilor si triajelor se vor reprezenta numai liniile ferate extreme si a

zonelor aferente; in afara staiilor, liniile ferate se vor reprezenta dup numrul firelor (simple sau duble); Reeaua de drumuri: autostrzi, osele, drumuri comunale, drumuri de exploatare, poteci si aleile din parcuri si grdini. Se culeg date despre: - limea parii carosabile si limea totala pentru autostrzi si osele; - limea totala pentru drumurile comunale, de exploatare etc.; - indicarea prescurtata a materialului ce acoper partea carosabila; - pietrele kilometrice din extravilan se ridica cu indicarea kilometrului respectiv. In cazul drumurilor din extravilan ale cror platforme se afla la nivelul terenului linia de delimitare cu proprietile limitrofe, se va trasa la 1,5 m de marginea exterioara a santului de scurgere. In cazul drumurilor in rambleu sau in debleu, limitele fata de corpurile de proprietate limitrofe, se vor stabili astfel: - la 2 m de la piciorul talazului pentru drumurile in rambleu; - la 3 m de la marginea de sus a talazului pentru drumurile in debleu cu inaltimea pana la 5 m; - la 5 m de marginea de sus a talazului pentru drumurile in debleu cu inaltimea mai mare de 5 m. In cazul drumurilor din intravilan limile acestora sunt egale cu distantele dintre limitele (fronturile) corpurilor de proprietate. Drumuri vicinale (de exploatare) se vor ridica si reprezenta la limile lor din teren, prin doua linii paraleleindiferent de variaiile de latime sezoniere. Suprafeele din parcelele limitrofe drumurilor si cailor ferate, care depesc liniile de delimitare legala, in cazul cnd acestea sunt cuprinse in actele de proprietate ale proprietarilor terenurilor, vor fi msurate si numerotate ca parcele separate si nregistrate ca terenuri in litigiu. In cazul cnd in interiorul zonelor menionate care aparin legal patrimoniului drumurilor si cailor ferate exista si parcele deinute temporar de persoane fizice sau juridice, fara acte de proprietate, acestea se vor nregistra, dup caz la administraiile drumurilor sau a cailor ferate. f) Hidrografia si construciile hidrotehnice Limitele apelor se ridica prin malurile existente la data ridicrii. Limitele apelor, care in cursul unui an isi modifica malul cu mai mult de 15 m, ca efect al variaiei nivelului apelor se vor nsemna pe plan ca limite variabile. Apele curgtoare si canalele se vor reprezenta astfel: - apele cu latimi mai mari de2 m se vor msura si reprezenta prin liniile ambelor maluri, scriindu-se pe planuri limea medie a lor; - apele cu latimi mai mici de 2 m se vor msura si reprezenta prin axul longitudinal, scriindu-se pe planuri limea medie a lor; - la toate apele curgtoare se indica sensul de curgere printr-o sgeata, conform atlasului de semne convenionale; - albiile rurilor si paraurilor secate, precum si santurile sau canalele uscate cu adncimea mai mare de 0,5 m se ridica planimetric prin ax

cnd limea este sub 2 m, cu specificaia latimii si pe ambele maluri cnd limea este mai mare de 2 m; - canalele in debleu se vor msura si reprezenta prin limea deschiderii plus cea a zonelor de protecie conform drepturilor care rezulta din actele de proprietate; - canalele in rambleu se vor reprezenta prin proiecia orizontala a bazei; - podurile si podeele se vor reprezenta prin semnele convenionale caracteristice, conform atlasului. Apele stttoare se vor reprezenta astfel: - limitele lacurilor, blilor, iazurilor si marii, se vor ridica si reprezenta prin poziia lor la data ridicrii (aerofotografierii); - limitele acelor ape care, datorita variaiei nivelului isi schimba poziia planimetrica in decursul unui an cu mai mult de 5 m, se reprezint prin semnul convenional de limita variabila. Dintre construciile hidrotehnice ce se reprezint pe planurile topografice la scrile 1:5000 si 1:10000 se ridica pe teren: digurile, barajele din piatra, lemn, pamant, beton, ecuzele, farurile si semnalizatoarele luminoase, stlpii kilometrici de pe malurile apelor navigabile, debarcaderele si cheiurile de debarcare, danele, izvoarele minerale, apeductele si conductele de apa de la suprafaa , podurile de orice fel, trecerile cu brci, cu sau fara motor, vadurile cu indicarea latimii etc. g) Relieful Din categoria elementelor de relief se reprezint numai acele limite caracteristice care formeaz categorii de folosina diferite, cum sunt: - rupturile de teren mai mari de 3 mm la scara planului, cu indicarea inaltimii; terasele naturale si artificiale, cu indicarea inaltimii talazului, rpele, viroagele si ravenele; alunecrile de teren, consolidate si / sau neconsolidate; grohotiurile de pamant, nisip si pietri; prpastiile stncoase, stncile, gropile de mprumut etc. h) Reprezentarea categoriilor de folosina a terenului Categoriile de folosina care se reprezint pe plan sunt: terenurile arabile, inclusiv serele si rsadniele cu nclzire, pasunile, fanetele, viile si livezile, pdurile, apele si apele cu stuf, drumurile, cile ferate si construcii aferente, terenurile reprezentnd curi-construcii si terenurile neproductive. Tipurile de folosina a terenului se nscriu pe plan prin simbolurile convenionale potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general elaborate de ONCGC. Terenurile amenajate antierozional se reprezint prin limita perimetrului amenajat. Pdurile se reprezint prin perimetrele lor existente pe teren, prin indicarea bornelor de amenajamente silvice, ntruct se constata ce pdurea are tendine de a invada spre terenurile agricole, astfel incat vegetaia forestiera depaseste limitele de proprietate silvica si ulterior apar litigii intre proprietarii pdurii: Regia Naionala a Pdurilor sau persoane fizice si proprietari de terenuri agricole.

In cazul in care in interiorul pdurilor sunt goluri neacoperite de vegetaie forestiera, acestea se reprezint prin contur cu scrierea simbolurilor categoriilor de folosina respective. Tufriurile, lastarisurile, maracinisurile, precum si suprafeele izolate acoperite de diferite specii de vegetaie forestiera se reambuleaza si se reprezint pe planuri cadastrale. Toate drumurile existente in pdure, precum si potecile importante se ridica si se reprezint pe plan. i) Inscripii in cadrul planului cadastral si in extracadrul acestuia Dup complectarea planului cadastral cu toate elementele rezultate din ridicrile de pe teren se face numerotarea cadastrala a tarlalelor si a parcelelor. Se nscriu denumirile localitilor, apelor, principalelor forme de relief, pdurilor, locurilor importante etc. Denumirile toponimice se culeg de pe teren, de la populaie, odat cu ridicarea, si se confrunta cu hari si atlase geografice existente pentru a pstra denumirile cunoscute deja. nscrierea acestor denumiri se face in lungul apelor curgtoare sau in centrul apelor stttoare, astfel incat sa fie evitata orice confuzie cu privire la apartenta lor. Denumirea formelor de relief, pdurilor, cmpiilor sau a altor obiective sa nscriu cite in carnetul de teren fara sa acopere detaliul la care se refera. In cazul cnd in anumite poriuni din teritoriu, densitatea elementelor si detaliilor pe care trebuie sa le contina planul cadastral este mare si nu pot fi reprezentate corect, se ntocmete o schia anexa la o scara mai mare care sa asigure claritatea planului. Pe poriunea rmasa libera a planului cadastral se indica numrul si scara schiei anexe, care face parte integranta din planul cadastral. Cnd planul cadastral se cartografiaz pe hrtie de calc pentru multiplicare, se aplica indicativul (cartuul) in coltul din dreapta jos al planului, astfel incat, cnd planul se pliaz pentru a fi pus corect in dosare, cartuul sa apar in fata. Cartuul se complectreaza cu toate datele prevzute in el si se semneaz de ctre executant, verificator si conductorul unitatii. Trapezele sau seciunile de plan transformate in planuri cadastrale se folosesc neasamblate cnd teritoriul administrativ comunal este format din mai multe foi de plan care prin asamblare ar forma planuri prea mari, care nu ar mai putea fi manipulate comod. Pentru teritorii mai mici si situate pe mai multe trapeze, trapezele se vor asambla pentru a fi mai uor de folosit de ctre beneficiar. Pentru urmrirea cu uurina a hotarelor administrative pe foile de plan se haureaz hotarele cu o culoare vizibila pe partea exterioara a teritoriului. Planurile cadastrale trebuie sa contina ca denumiri ale localitilor, apelor, formelor principale de relief, pdurilor, lanurilor, etc. acelea care sunt prevzute in nomenclatoarele si hartile oficiale in vigoare. Denumirile care se dau pentru sectoarele cadastrale vor fi cele uzitate de localnicii din teritoriile administrative respective. La scrierea denumirilor pe planuri se vor folosi regulile de scriere si corpurile literelor stabilite pentru fiecare element toponimic prevzute in Atlasul

de semne convenionale pentru ntocmirea planurilor topografice la scrile 1:500 1:5000 si in prescripiile de utilizare a mijloacelor de cartografiere automata. Dimensiunile si nomenclaturile foilor de plan sunt cele specifice proieciei cartografice Stereografice 1970, iar modul de organizare a scrierii pe cadru si extracadru este cel obinuit pentru hari si planuri.