Sunteți pe pagina 1din 4

Marketingul este un process de planificare si executare a activitatii de concepere, stabilire a pretului, promovare si distribuire a ideilor, bunurilor si serviciilor, in scopul

realizarii unuor schimburi care sa satisfaca obiective individuale si organizationale. Functiile marketingului: Cercetarea pietei si a consumatorilor. Adaptarea organizatiei la mediul socio-economic. Satisfacerea in conditii superioare a clientilor. Maximizarea eficientei economice (a profitului). Conceptele esentiale ale marketingului: -Nevoi, dorinte, cereri. Produse, servicii. Valoare, satisfactie. - Schimburi, tranzactii, relatii. Piata. 1. Nevoi, dorinte, cereri. Conceptul care sta la baza activitatii de marketing este nevoia umana, ea reprezinta constientizarea unui sentiment de lipsa. Cerintele umane sunt forme de manifestare a nevoilor umane pe masura modelarii culturii si personalitatii individului. Oamenii doresc sa aleaga produsul care sa le ofere satisfactia cea mai mare pt banii cheltuiti. Atunci cand sunt dublate de capacitatea de plata, adica de puterea de cumparare, dorintele devin cereri. 2. produse, servicii. De regula, notiunea de produs se refera la un obiect fizic. Specialistii utilizeaza in general expresiile bunuri si servicii pentru a face diferenta intre produsele fizice, tangibile, si cele intangibile. Astfel, termenul de produs acopera sfera bunurilor materiale, a serviciilor si a multor alte mijloace prin care se pot satisface nevoile si dorintele consumatorilor. 3. Valoare, satisfactie. Conceptul calauzitor al marketingului este cel de valoare pt client, iar scopul tuturor organizatiilor il reprezinta satisfacerea clientilor. Valoarea inseamna insusirea unor servicii sau produse de a corespunde necesitatilor si idealurilor unui cumparator. Satisfactia este data de raportul dintre valoare si cost, care se exprima practic prin obtinerea unei valori cat mai mari la acelasi pret. Legile: 1. Toate programele si actiunile organizatiei vor fi orientate catre client 2. Cresterea volumului vanzarilot profitabile este si va fi scopul organizatiei 3. Toate activitatile de marketing vor fi coordonate la nivel de organizatie

Piata apare ca un ansamblu de mijloace de comunicaii prin care vnztorii i cumprtorii se


informeaz reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce acetea au nevoie, despre preurile pe care le cer i pe care le propun pentru ca tranziiile dintre ei s se ncheie. Dezvoltarea marketingului a luat nastere mai intai in domeniul bunurilor de consum, deci in conditiile unor activitati profitabile. Factorii care au contribuit la cresterea importantei lui sunt: -consumatori din ce in ce mai sofisticati, cu gusturi tot mai diverse. concurenta din ce in ce mai dura. separarea productiei de consum; - organizatii din ce in ce mai complexe. schimbari rapide ale mediului.

Evolutia marketingului: 1. Productie productie cat mai mare si o distributie cat mai larga - 1860-1920 2. Produs produse de calitate cu performante ridicate 1920-1960 3. vanzare programe agresive in promovare si vanzare 1960-2000 4. marketing determinarea nevoilor, dorintelor si cererilor pietei si oferirea satisfactiei intr-un mod cat mai profund si mai eficient decat competitorii. 1980- prezent 5. marketing social oferirea satisfactiei dorite in mod efectiv si eficient, la un nivel ridicat, astfel incat sa creasca bunastarea consumatorului si a societatii in general viitor.

Marketingul 3.0 este un marketing cultural si social, este un marketing al valorilor inalte (morale, juridice, estetice), al nevoilor superioare: pace, dreptate, realizare spirituala, toate la nivel global. Marketingul social poate fi definit ca acele aplicatii ale marketingului in rezolvarea problemelor sociale si de sanatate, sau vanzarea cauzelor sociale. Ceea ce ne face sa sustinem faptul ca, scopul primordial al marketingului social este binele societatii. Principalele sale obiective sunt: - promovarea sntii; - prevenirea accidentelor; - protecia mediului; - implicarea comunitar Calitatea serviciilor - caracteristici: Prestarea cat mai corecta a serviciului prin onorarea promisiunilor si executarea lui in cele mai bune conditii. Manifestarea unei responsabilitati din partea bibliotecii/bibliotecarului, exprimata prin receptivitate si dorinta de a raspunde la solicitarile utilizatorului. Competenta asigurata prin utilizarea unor cunostinte de specialitate si a unui personal calificat in prestarea serviciului. Accesibilitatea serviciului, exprimata prin usurinta contactarii bibliotecii Amabilitatea personalului, caracterizata prin politete, respect, consideratie. Parametrii calitatii: accesibilitate, credibilitate, cunoastere, incredere, siguranta, competenta, comunicare, amabilitate, sensibilitate, concretete. Marketingul cultural vinde "marfurile spirituale" cele care hranesc spiritul (arta): literatura, pictura, sculptura, muzica, teatrul, cinematografia. Piata si publicul sunt mai restranse pentru ca el satisface nevoile superioare. Marketingul cultural satisface nevoia de cunoastere,informare ; actiune si participare ; de control asupra contextului ; de justitie ;de securitate ; alte nevoi psihice. Caracteristici servicii.1 Intangibilitatea e considerata de specialisti ca fiind caracteristica esentiala a serviciilor. In esenta, intangibilitatea serviciilor exprima faptul ca acestea nu pot fi vazute,gustate,simtite,auzite sau mairosite inainte de a fi cumparate.2 Inseparabilitatea serviciilor se exprima prin faptul ca prestarea lor are loc simultan cu consumul.3 Variabilitatea serviciilor sau eterogenitatea semnifica imposibilitatea repetarii

acestora in mod identic de la o prestatie la alta deoarece ele depind de persoana care le realizeaza,de locul si momentul in care sunt prestate. Marketingul de biblioteca este o activitate indreptata catre satisfacerea de dorinte si necesitati si catre o informare efectiva si eficienta a celr din jur care alc de fapt piatatinta Pe langa functiile generale ale marketingului, pe care le-a adoptat si adaptat si marketingul de biblioteca, acesta are functiile sale specific: cunoasterea cerintelor de informare ale utilizatorilor,ajustarea, adaptarea la aceste cerinte,comunicarea si promovarea,retroactiunea. Principiile mark de biblioteca: 1 Biblioteca trebuie sa vina in intampinarea utilizatorilor nu sa-I astepte pe acestia sa isi manifeste cerintele. 2Relatiile cu utilizatorii trebuie sa fie unele de deschidere de ajutor comunicare si schimb fructuos. 3 Evaluarea permanenta a nevoilor si a cererilor de informare prin cercetari, chestionare,intalniri 4 Elaborarea de produse si servicii documentare adecvate 5 Oferta documentara nu trebuie sa se limiteze doar la fondurile interne,ci sa faca apel si la sursele externe prin intermediul retelelor 6 Biblioteca trebuie sa puna accent tot mai mare pe inovare, creativitate, initiative 7 Marketingul strategic trebuie sa se incheie cu retroactiuni, reevaluari,adaptari,resetari ale intregului process Factorii care influenteaza marketingul de biblioteca: Noile tehnologii, profitul, Cecetarea de marketing este activitatea sistematica de definire,stranger,analizare,raportare a datelor si concluziilor relevante pt o situatie de marketing anume cu care se confrunta firma. Etapele cercetarii: Faza preliminara ( definirea problemei decizionale, identificarea obiectivelor cercetarii, stabilirea scopului cercetarii,elaborarea ipotezelor,estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare), Faza de proiectare ( alegerea surselor de informare, selectarea modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiei, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii), Faza de realizare (recoltarea informatiei, prelucrarea informatiei, ana;iza si interpretarea informatiei, redactarea raportului de cercetare) Metode de cercetare: Metode de cercetare directa, care presupun participarea constienta (in cazul anchetelor,testelor,experimentelor, simularilor) sau inconstienta a subiectilor investigate. Metoda de cercetare indirecta se face din interiorul firmei. Chestionarul este un set formalizat de ntrebri,proiectat pentru a genera datele necesare nfptuirii obiectivelor unei cercetri de marketing n proiectarea chestionarelor se au n vedere dou criterii fundamentale:

-msura n care asigur informaia necesar managementului pentru luarea deciziilor -msura n care este adaptat caracteristicilor respondenilor Etapele proiectarii chestionarului: Specificarea informatiei dorite si a obiectivelor cercetarii; Stabilirea metodei de culegere a datelor; Elaborarea intrebarilor; Precodificarea intrebarilor; Proiectarea caracteristicilor fizice ale chestionarului; Avizarea,pretestarea si pregatirea variantei finale a chestionarului Tipuri de chestionare Practica si literatura de specialitate au pus la dispozitia cercetarilor de teren o mare diversitate de chestionare, potrivit specificului diferitelor tipuri de cercetari in care acestea se utilizeaza. In acest context, chestionarele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, precum:

natura intrebarilor: calitative sau cantitative; perioada de efectuare a cercetarii: o singura data sau repetat, in cercetari continue sau pe baza de panel etc; continutul concret al programului de observare: generale, specializate; tipul intrebarilor: inchise sau deschise; unitatea de observare: persoana, familia, gospodaria, institutia etc; locul de completare: domiciliul, unitati comerciale, targuri sau expozitii, intreprinderi, institutii etc; metoda de culegere utilizata: prin intermediul operatorilor de interviu sau chestionare completate de insasi persoana intervievata.

S-ar putea să vă placă și