Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
: nome (nume), lavoro (munca), madre (mama), padre (tata), scuola (scoala), nipote (nepot), bambino (copil) 2. Grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta ca n limba romna: ex.: cercare (a cauta), cinema (cinema), gelato (nghetata), cugino (verisor), amiche (prietene), parchi (parcuri), turchi (turci), spaghetti, dialoghi (dialoguri), luoghi (locuri) 3. Consoana h la nceputul cuvntului nu se pronunta: ex.: verbul avere (a avea) la indicativ, prezent ho (am), hai (ai), ha (are), hanno (au) 4. Consoana q este ntotdeauna urmata de vocala u si se pronunta c: ex.: questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), acqua (apa), quello (acela), quelle (acelea) 5. Consoana s se pronunta diferit, n functie de situatia n care apare n cuvnt: - se pronunta s ca n lb. romna cnd este la nceput de cuvnt si este urmata de o vocala ori de consoanele c, f, q, p, t iar n interiorul cuvntului daca este s dublu ex.: rosso (rosu), essere (a fi), studio (studiu), sforzo (efort), squadra (echipa), spalle (spate), superiore, - se pronunta z cnd se afla ntre doua vocale ori cnd e urmata de consoanele b, d, g, l, m, n, r, v ex.: rosa (trandafir), paese (tara, sat), luminoso (luminos), slancio (elan), snello (sprinten), svenuto (lesinat), smarito (ratacit), sdraiato (ntins, culcat) 6. Consoana z (si zz) se pronunta fie dz fie t (ca n romna): - se pronunta t n cuvinte ca: zio (unchi), lezione (lectie), giustizia (justitie, dreptate), danza (dans), pizza, prezzo (pret), pazzo (nebun), grazie (multumesc), ragazzo
- se pronunta dz n cuvinte ca: zanzara (tntar), zero (zero), azzurro (albastru), zoo, mezzo (mijloc), organizzare (a organiza) 7. Consoanele duble apar doar n interiorul cuvintelor si se pronunta mai apasat. ex.: letto (pat, citit), mamma, pubblico (public), latte (lapte), gatto (pisica) 8. Grupuri de litere: - grupul sci se citeste si : piscina (piscina) - grupul sce se citeste se: scendere (a cobor), pesce (peste), scena (scena) - grupul sci + vocala (a, e, o, u) se citeste s + vocala respectiva (sa, se, so, su) iar vocala i al grupului sci nu se pronunta (apare doar n scris): lasciare (a lasa), scienza (stiinta), sciopero (greva), sciupare (a strica) - grupul gn se pronunta ca n muiat: compagno (coleg), signore (domn), signora (doamna), signorina (domnisoara), lavagna (tabla) - grupul gli se pronunta ca li muiat: figlio (fiu), figlia (fiica), famiglia (familie), sbaglio (greseala), bottiglia (sticla)
EXPRESII UZUALE: Prego! Per favore! Per piacere! Per cortesia! Permesso! Saccomodi! Luai loc! (dvs.) Avanti! Poftii, intrai! Pronto! Alo; gata (pregtit) Volentieri! Cu plcere!, Bucuros! Buon lavoro! Spor la treab! Buon divertimento! Petrecere frumoas!, Distracie plcut! Buon appetito! Poft bun! Grazie, altrettanto! Mulumesc, la fel! Buon Natale! Crciun fericit! Buona Pasqua! Pate fericit! Di nulla/ di niente! Pentru puin, cu plcere! Di dove sei? Di + nome di citt Roma Madrid Aggettivo di nazionalit inglese italiano/a tedesco/a Dove abiti? (Dove abita? pentru dvs.) a + citt (oras) Ex.: a Parigi E abiti a Parigi?in Francia? Si, abito a Parigi/ in Francia. - No, non sono danese. - No, sono americano/a. Sei + aggettivo di nazionalit ? - Si. Sono danese (romeno .) V rog!
a Roma in + nazione ex.: in Francia in Romania Qual il tuo indirizzo? Il mio indirizzo via. numero. Abito in via . numero .. Sono residente in via . numero Numeralul cardinal: 1 uno 2 due 3 tre 4 quattro 5 cinque 26 ventisei 27 ventisette 28 ventotto 29 ventinove 30 trenta 6 sei 7 sette 8 otto 9 nove 10 dieci 11 undici 12 dodici 13 tredici 15 quindici 16 sedici 18 diciotto 20 venti 60 sessanta 70 settanta 80 ottanta 90 novanta 100 cento
Qual il tuo numero di telefon? Il mio numero 425879 Quanti anni hai? Ho ventidue anni.
17 diciassette 22 ventidue
Il numerale ordinale
1. il primo anno la prima settimana i primi scolari le prime signore 2. il secondo giorno la seconda lezione 3. il terzo banco la terza finestra 4. il quarto bambino la quarta bambina 5. il quinto amico la quinta amica 6. il sesto concerto 7. il settimo spettacolo la settima cartella 8. lottavo studente lottava ora 9. il nono libro la nona canzone 10. il decimo ragazzo la decima camera 11. lundicesimo cane lundicesima ragazza 12. il dodicesimo canto la dodicesima allieva 13. il tredicesimo professore la tredicesima maestra 14. il quattordicesimo anno la quattordicesima finestra 15. il quindicesimo allievo 16. il sedicesimo ragazzo la sedicesima ragazza 17. il diciassettesimo banco la diciassettesima canzone 18. il diciottesimo figlio la diciottesima figlia 19. il diciannovesimo uovo la diciannovesima zia 20. il ventesimo studente la ventesima studentessa
essere
io sono tu sei lui, lei noi siamo voi siete loro sono
avere
ho hai ha abbiamo avete hanno
abitare
abito abiti abita abitiamo abitate abitano
I giorni della settimana (Zilele sptmnii): Luned Marted Mercoled Gioved Venerd Sabato Domenica
I mesi dellanno lunile anului gennaio febbraio marzo aprile maggio giugno luglio agosto settembre ottobre novembre dicembre
ARTICOLUL HOTRT
- se folosete n faa substantivelor determinate. n limba romn articolul se ataeaz la
sfritul substantivului, lipit de el. Spre deosebire de limba noastr, n limba italian articolul este aezat n faa substantivului pe care-l determin.
I. Genul masculin:- il - lo - l
(pentru singular)
i gli
(pentru plural)
Singular: il se folosete n faa substantivelor masculine care ncep cu o consoan ex. il ragazzo biatul lo se folosete n faa substantivelor masculine care ncep cu: s + consoan ps pn y x z gn ex. lo studente (studentul) ex. lo psicologo (psihologul) ex. lo pneumoccocco (pneumococul) ex. lo yogurt (iaurtul) ex. lo xilofono (xilofonul) ex. lo zio (unchiul) ex. lo gnomo (spiriduul) ex. lamico (prietenul) Plural: i - se folosete n faa substantivelor masculine care ncep cu o consoan Ex. i ragazzi (bieii) gli - se folosete n faa substantivelor masculine care ncep cu vocal i cu excepiile
notate la articolul lo
Ex. gli amici (prietenii) gli studenti (studenii) II Genul feminin: - la (pentru singular) - l Singular: la se folosete n faa substantivelor feminine care ncep cu o consoan sau cu
excepiile notate la articolul masculin lo
le (pentru plural)
l - se folosete n faa substantivelor feminine care ncep cu o vocal ex. lamica (prietena) Plural: le - se folosete n faa tuturor substantivelor feminine la plural, indiferent cu ce tip de
sunet (liter) ncepe
Ex. le ragazze (fetele) le studentesse (studentele) le amiche (prietenele) singular masculi n feminin il l lo la l
(consoan) (vocal) (excepii) (cons. + excepii) (voc.)
ARTICOLUL NEHOTRT:
Alegerea articolului corect se face dup regulile indicate pentru articolul hotrt: se acord atenie sunetului cu care ncepe substantivul (consoan, vocal, excepii) ultimului sunet al substantivului (aflm informaiile despre genul i numrul substantivului)
MASCULIN
UN
(vocal + consoan)
DELLE (pentru toate subst fem.) UN (vocale) Exemple: Un ragazzo dei ragazzi Un amico degli amici Uno studente degli studenti una ragazza delle ragazze unamica delle amiche una studentessa delle studentessa
Substantivul
Substantivul n limba italian: dup gen, substantivele n limba italian se mpart n: feminine i masculine. Nu se poate vorbi de genul neutru.
I. Genul masculin:
Singular: - de regul, substantivele masculine au terminaia n o
Ex. ragazze (fete) ragazza ragazze Observaie 1: Unele substantive terminate n o sunt feminine.
Ex: la radio, la foto, la moto, lauto, la mano
NOT !!!: Exist unele substantive care au termineia n e la singular. Acestea vor
forma pluralul n i. Unele sunt la genul masculin, altele la feminin. Masculine: feminine
padre padri professore professori cane cani pane pani dottore dottori
madre madri chiave chiavi (cheie) classe classi (clasa) professione professioni
PREPOZIIA
Prepoziia este partea de vorbire neflexibil care stabilete raporturi de subordonare n cadrul propoziiei. n limba italian avem cu rol exclusiv de prepoziie:
DI n principal marc a genitivului (cazul posesiei) A n principal marc a dativului (cazul atribuirii) + arat direcia ctre obiecte, locaii DA arat direcia ctre o persoan i direcia dinspre orice (persoane, locaii etc) IN sensul n CON sensul cu SU sensul pe PER sensul pentru TRA (FRA) sensul ntre n funcie de contextul n care apar, prepoziiile mai cunosc i alte sensuri alturi de cele principale indicate mai sus:
1. DI poate fi: a) marc a genitivului (prepotiia DI ajut la indicarea posesiei) exemple: il libro di Maria (=cartea Mariei ea este cea care posed cartea) lindirizzo del ragazzo (adresa biatului) b) semn al partitivului (partitiv = parte dintr-un ntreg) exemple: compro del pane =cumpr pine (sensulnite paine) compro del latte (cumpr lapte) c) tradus prin despre: exemple: di tutte le cose (despre toate lucrurile) Oggi parli di Dante. (Azi vorbeti despre Dante) d) tradus prin de: exemple: data di partenza (dat de plecare) morire di fame (a muri de foame) e) tradus prin dect: exemple: Mario pi alto di te. (Mario este mai nalt dect tine) f) tradus prin din: exemple: uscire di casa (a iei din cas) conoscere di vista (a cunoate din vedere) Locuiuni prepoziionale construite ci DI: nel mezzo di (n mijlocul), per mezzo di (prin intermediul), prima di (nainte de), invece di (n loc de), al di la di (dincolo de) 2. A poate fi: a) marc a dativului (cazul atribuirii) exemple: si rivolge a Mario (se adreseaz lui Mario) si rivolge al professore (se adreseaz profesorului) b) tradus prin la: exemple: penso a te (m gndesc la tine) abito a Cluj (locuiesc la Cluj) vado al mare (merg la mare)
Locuiuni construite cu A: accanto a (lng, alturi de), vicino a (lng), insieme a (mpreun cu) 3. DA - poate fi: a) tradus prin de la, de pe, din: exemple: tornare dal mare (a se ntoarce de la mare) vengo da Braov (vin din/de la Braov) b) tradus prin de, de ctre: exemple: versi scritti da Dante (versuri scrise de/de ctre Dante) Luigi ammirato da te. (Luigi este admirat de tine) c) tradus prin la atunci cnd este naintea unui substantiv care indic o persoan: exemple: vado dai nonni (merg la bunici) vado dal medico (merg la medic) abito da Giovanni (locuiesc la Giovanni) d) tradus prin de (arat scopul, calitatea): exemple: qualcosa da mangiare (ceva de mncare) macchina da scrivere (main de scris) sala da pranzo (sal de prnz) 4. IN poate fi: a) tradus prin n: exemple: camminare in due (a se plimba n doi) tornare in casa (a se ntoarce n cas) scultura in marmo (sculptur n marmur) b) tradus prin cu atunci cnd se face referire la mijloacele de transport!!!!!!!!! exemple: andare in macchina (a merge cu maina) andare in treno (a merge cu trenul) andare in bicicleta (a merge cu bicicleta) Locuiuni formate cu IN: in caso di (n caz de), in occasione di (cu ocazia)
5. SU poate fi: a) tradus prin pe: exemple: Il libro sulla tavola. (Cartea este pe mas) sdraiarsi sullerba (a se ntinde pe iarb) b) tradus prin despre: exemple: un trattato sulla storia dellarte (un tratat despre istoria artei) Expresii cu SU: parlare sul serio (a vorbi serios), decidere su due piedi (a hotr pe loc) 6. PER poate fi: a) tradus prin pentru: exemple: Compro una mela per mia sorella. (Cumpr un mr pentru sora mea.) lottare per la pace (a lupta pentru pace) b) tradus prin pe sau prin: exemple: uscire per la porta (a iei pe u) spedire per la posta (a expedia prin pot) conoscersi per corispondenza (a se cunoate prin coresponden) c) tradus prin n direcia, la (n) folosit pentru verbul partire indicnd distane lungi: exemple: partire per Bucarest (a merge la Bucureti) Domani partiamo per la Francia (Mine mergem n Frana) 7. TRA (FRA) poate fi: a) tradus prin ntre, dintre, printre: exemple: tra vita e morte (ntre via i moarte) fra due persone (ntre/dintre dou persoane) fra nemici (ntre dumani) b) tradus prin peste (valoare temporal) exemple: fra due ore (peste dou ore)
fra dieci mesi (peste zece luni) tra un anno (peste un an) !!!!!!!!!!!OBS: TRA i FRA sunt urmate de prepoziia DI atunci cnd se afl naintea unui pronume personal: exemple: Non c niente fra di noi. (Nu este nimic ntre noi) Litigano tra di loro. (Se ceart ntre ei) 8. CON tradus prin cu: lavorare con cura (a lucra cu grij) abito con la mamma (locuiesc cu mamma)
PREPOZIIILE ARTICULATE n cazul n care prepoziia preced un substantiv comun articulat hotrt, aceasta se unete cu articolul formnd ceea ce se numete articol partitiv. Prepoziie + articol = prepoziie articulat Formele: Pentru genul MASCULIN: SINGULAR Prepoziia DI A DA IN SU IL del al dal nel sul L dell all dall nell sull LO dello allo dallo nello sullo I dei ai dai nei sui PLURAL GLI degli agli dagli negli sugli
DI A DA IN SU
Exemple: Parlo alla bambina. (vorbesc copilei) Scrivo dal mare una lettera alla mia amica (Scriu de la mare o scrisoare prietenei mele) Sono nel giardino. (Sunt n grdin) Il libro dello studente. (Cartea studentului este pe mas)
FOLOSIREA PREPOZIIILOR SIMPLE SAU ARTICULATE: A Vado a Roma a casa (di Marco) Vado alluniversit al teatro
IN Abito in citt in campagna in montagna in centro in periferia in Europa in Romania/Portogallo (negli Stati Uniti) in Via dei Pini no.10 Viaggio in macchina in treno in aereo in bicicletta Vado in ufficio in soggiorno/ in cucina in garage in pizzeria (nella pizzeria di Marco) in tabaccheria in macelleria in vacanza in viaggio
La figlia del professore Un disco di Luciano Pavarotti. Una scultura di legno/ di vetro/ di ferro Un vecchio di 90 anni. Un giovane di 20 anni Sei pi forte di me. Lavora di giorno / di notte. Silvia mi ha parlato del suo viaggio CON Esco con gli amici. con Marco con te Scrivo con la penna. Mi guarda con simpatia Luigi parla con un forte accento siciliano. PER Parto per il mare. Ti ho aspettato per tre ore. Dico per scerzo. un regalo per te. Ci sentiamo per telefono. TRA/ FRA Ci vediamo tra due giorni. un paese tra i monti. Passiamo la serata tra amici. Espressioni: SU
Il libro sul tavolo Leggo un libro su Dante. Carlo un uomo sui quarantanni.
per esempio = de exemplu per caso = din intamplare per fortuna = din fericire per piacere/ favore = va rog per telefono= la telefon
exemple: Bravo ragazzo mio! Amico mio, vieni a scuola oggi? 2) substantivul exprim un grad de rudenie: exemple: mia madre, mio padre, tuo fratello, sua sorella etc. !!!!!!!OBS.: n cazul substantivelor ce exprim grade de rudenie precedate de adj. posesive, articolul se noteaz numai i numai atunci cnd: a) gradul de rudenie este la plural: i miei fratelli, i nostri cugini, le sue zie, le vostre sorelle, i suoi nipoti etc. b) gradul de rudenie este diminutivat: il mio fratellino (friorul meu), la mia sorellina (surioara mea), la mia mamma, la tua nipotina etc. c) gradul de rudenie este precedat de adj. posesiv loro: il loro padre, la loro nonna, la loro sorella etc. d) gradul de rudenie este nsoit de un alt adjectiv alturi de adj. posesiv: il tuo simpatico fratello, la tua bella sorella, la sua giovane madre etc
- n limba italian verbele la modul infinitiv (forma care apare n dicionar) au trei terminaii are, -ere i ire. Avem astfel 3 clase de verbe i n funcie de acestea sunt adugate terminaiile specifice timpului prezent.
I are cantare io tu noi voi loro canto canti cantiamo cantate cantano
lui,lei canta
Verbele neregulate:
1. O serie de verbe din conjugarea a III-a primesc ntre rdcin i terminaie (desinen) infixul -isc- . Aceste verbe se numesc verbe incoative: capire (a nelege), condire (a condimenta), pulire (a cura), finire (a termina), punire (a pedepsi), colpire (a lovi), costruire (a construi), fornire (a furniza), guarire (a se nsntoi), preferire (a prefera), spedire (a expedia), unire(a uni) etc. guarire io tu lui/lei guarisco guarisci guarisce capire capisco capisci capisce pulire pulisco pulisci pulisce preferire preferisco preferisci preferisce finire finisco finisci finisce
Lei(dvs.) Noi voi loro guariamo guarite guariscono capiamo capite capiscono puliamo pulite puliscono preferiamo preferite preferiscono finiamo finite finiscono
potere (a putea), volere(a vrea), dovere (a trebui), piacere (a plcea), bere (a bea),
sapere(a ti), dare (a da), stare (a sta), fare (a face), dire(a spune), andare(a merge), uscire (a iei), tenere (a ine), porre(a pune), venire (a veni)
potere io tu lui/lei Lei(dvs.) noi voi loro possiamo potete possono posso puoi pu
dare do dai d
stiamo state stanno tenere tengo tieni tiene teniamo tenete tengono
andiamo andate vanno venire vengo vieni viene veniamo venite vengono
Limperfetto riflessivo
Lavarsi Io Tu Lui Noi Voi Loro mi lavavo ti lavavi si lavava ci lavavamo vi lavavate si lavavano
Avere Essere
(la prezent)
n limba italian verbele la modul participiu sunt regulate i neregulate. 1. PARTICIPII REGULATE: - forma de participiu al verbelor se obine prin adugarea terminaiilor specifice celor trei grupe de verbe I, II i III. Dac la infinitivul regulat verbele au terminaia are ere i ire la participiu regulat acestea se vor transforma, la participiu, n ato uto i ito. Avem astfel:
(infinitiv)
I ARE
II ERE II UTO
(participiu) I ATO
exemplu: cantare (infinitiv) cantato (participiu) (cntat) sapere (infinitiv) saputo (participiu) (tiut) dormire (infinitiv) dormito (participiu) (dormit)
Prin urmare, la perfect compus vom avea: I cantare Io Tu Lui Noi Voi ho cantato hai cantato ha cantato abbiamo cantato avete cantato II sapere ho saputo hai saputo ha saputo abbiamo saputo avete saputo hanno saputo III dormire ho dormito hai dormito ha dormito abbiamo dormito avete dormito hanno dormito
Mordere morso (a muca) Offendere offeso (a jigni) Prendere preso (a prinde, a lua) Rendere reso (a napoia) Ridere riso (a rde) Scendere sceso (a cobor) Spendere speso (a cheltui) Uccidere ucciso (a ucide)
giungere giunto (a ajunge) morire morto (a muri) nascondere nascosto (a ascunde) offrire offerto (a oferi) piangere pianto (a plnge) porgere porto (a ntinde) porre posto (a pune) pungere punto (a mpunge) riassumere riassunto (a rezuma) risolvere risolto (a rezolva) rispondere risposto (a rspunde) scegliere scelto (a alege) spegnere spento (a stinge) vedere visto (a vedea) vincere vinto (a ctiga)
!!!!!!!!OBSERVAII:
Se conjug folosind auxiliarul avere toate verbele tranzitive (verbe care accept lng ele complement direct) Se conjug folosind auxiliarul essere: - verbele intranzitive (verbe care nu accept un complement direct lng ele; n special verbe de micare) subiectului. Exemple: Maria a plecat repede. Maria partita presto. Luca a ajuns la coal. Luca arrivato a scuola. Noi am mers n grab. Noi siamo andati in fretta. Conjugarea verbelor avere / essere la perfect compus. toate verbele la diateza pasiv toate verbele la diateza reflexiv
AVERE
Io Tu Lui, lei Noi Voi Loro ho avuto hai avuto ha avuto abbiamo avuto avete avuto hanno avuto
ESSERE
sono stato (a) sei stato (a) stato (a) siamo stati (e) siete stati (e) sono stati (e)
I -ARE cantare
Io Tu Lui, lei Noi Voi Loro canter canterai canter canteremo canterete canteranno
II ERE scrivere
scriver scriverai scriver scriveremo scriverete scriveranno
FARE far farai far faremo farete faranno dovrete dovr dovrai dovr
POTERE
lui/lei dar
ANDARE io tu lui noi voi loro andr andrai andr andremo andrete andranno SAPERE Io Tu Lui Noi Voi Loro sapr saprai sapr sapremo saprete sapranno VOLERE Io Tu Lui Noi Voi Loro vorr vorrai vorr vorremo vorrete vorranno
VEDERE vedr vedrai vedr vedremo vedrete vedranno DIRE dir dirai dir diremo direte diranno BERE berr berrai berr berremo berrete berranno
UDIRE udr udrai udr udremo udrete udranno STARE star starai star staremo starete staranno TENERE terr terrai terr terremo terrete terranno
VIVERE vivr vivrai vivr vivremo vivrete vivranno PIACERE piacer piacerai piacer piaceremo piacerete piaceranno VENIRE verr verrai verr verremo verrete verranno
PORRE(a pune) Io Tu Lui Noi Voi Loro porr porrai porr porremo porrete porranno
SVEGLIARSI (a se trezi)
io mi sveglier tu ti sveglierai lui si sveglier noi ci sveglieremo voi vi sveglierete loro si sveglieranno
CORREGGERSI (a se corecta)
mi corregger ti correggerai si corregger ci correggeremo vi correggerete si correggeranno