unuUniversitatea tefan cel Mare, Facultatea de tiine Economice i Administraie Public, Suceava

REFERAT LA DISCIPLINA DEMOGRAFIE MIGRAIA

Student : Grosu Ioan AP ID, an III, gr.3

MIGRAIA
Migraia este una din provocrile aduse de fenomenul globalizrii. Absena barierelor politice, sau tocmai prezena lor favorizeaz din motive diferite fenomenul migraiei. Progresul tehnologic uureaz micorarea distanelor prin viteza de transport i costurile sale. Organizaia internaional pentru migraie (IOM) afirm c la ora actual sunt peste trei sute de milioane de imigrani n lume. Europa a primit cel mai mare numr, 70,6 milioane n 2005, ultimul an pentru care exist cifre disponibile. America de nord a primit 45.1 milioane de imigrani, iar Asia 25.3 milioane. Cea mai mare parte a acestor imigrani economici provin din Asia1. De altfel titlul articolului preluat de la agenia american Fox News sugereaz c chiar n plin recesiune (decembrie 2008) economia mondial are nevoie de fora de munc a imigranilor. Aspectele migraiei sunt diverse iar tendinele se schimb de-a lungul timpului. Alturi de migraie cauzat de raiuni economice ntlnim migraia celor ajuni la vrsta pensionrii. Ei caut o zon cu clim mai blnd i/sau cu taxe mai mici. Spre exemplu, britanicii pensionari, mpreun cu cei activi, reprezint al patrulea grup numeric de imigrani n Spania, dup romni.2 Un aspect inedit specificat n statistici este feminizarea migraiei, un alt aspect.. Un procent tot mai mare de femei migreaz pe cont propriu, fr a urma soul, sau familia. Acest procent a crescut de la 46,7 procente n 1960 la 49,6 procente in 2005, potrivit statisticilor ONU.3 Sunt doar dou aspecte care pun accente diferite pe un fenomen complex. Soldul net migratie(total emigranti-total imigrani) rata/1000 locuitori potrivit Eurostat4 Tabel 1 Yr Ro Bg 1998 -0,25 0 1999 -0,11 0 2000 -0.16 0 2001 -25.2 -26.7 2002 0,072 0.11 2003 0,341 0 2004 0,466 0 2005 0,334 0 2006 -0,3 0 2007 0,035 0,182 2008 0,06 0,115

1 2

^ Rich world needs more foreign workers: report, FOXNews.com, December 02, 2008 http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/in_depth/brits_abroad/html/europe.stm 3 Morrison, Schiff & Sjblom (2008): The International Migration of Women. Washington: The World Bank. Page 2 4 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/dataset?p_product_code=TSDDE230

Former Yugoslav -1,0 Republic of 0 0,811 Macedonia, the Hungary 1,681 1,64

1,244 1,631

1,254 0,951

12,20 0,348

1,365 1,536

0,056 1,797

0,372 1,712

0,259 2,116

0,069

0,255 1,631

1,449

Not: zero nseamn lips date (n cazul Bulgariei) Ex: 25,2 nseamn 25,2 persoane au plecat la 1000 locuitori sau 2,5 la 100 locuitori n 2001. n 2009 au plecat 0,116 la 1000 locuitori sau 0,0116 la 100 (-0,116 n tab 1)

Fig 1. rata migrare neta la 1000 locuitori (Romania) (sold negativ, valorile sunt sub axa y)
0 y1998 -0.05 -0.1 -0.15 -0.2 -0.25 -0.3 y1999 y2000

Fig 2 rata migrare neta la 1000 locuitori (Romania si Bulgaria)

0.2 0.1 0 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 -0.5 y2002 y2003 y2004 y2005 y2006 y2007 y2008 y2009 Romania Bulgaria

Din datele prezentate n tabel 1 precum i n fig 1. i fig 2. se poate observa dinamica procesului de migrare n cele dou ri care au aderat la UE n 2007 Romania i Bulgaria. Dup un vrf nregistrat n 2001 al plecrilor din ar (sold negativ 25,2 la mia de locuitori marcat cu galben n tabel 1) se constat o atenuare lent n Romnia, i chiar o depire a numrului celor care au intrat n Romnia (lucrtori strini) fa de cetenii romni care au plecat n anii 2007 i 2008. Pentru 2008 i 2009 se reia soldul negativ (vezi tabel 1 i fig 1 si fig 2). Evoluii total diferite avem n celelalte dou ri vecine. Pentru fosta Iugoslavie (Serbia i Muntenegru) soldul este continuu negativ (cei plecai i depesc pe cei intrai), n schimb Ungaria are un sold continuu pozitiv (reprezint un pol de atragere pentru fora de munc strin). inta favorit a migranilor romni dup cum i a celor intracomunitari, sau din afara UE o reprezint Spania i Italia. Potrivit statisticilor Eurostat5 sunt prezentate n tabelul 2, de mai jos valoarea sumelor (milioane euro) trimise n rile de origine de ctre imigranii intracomunitari. Tabel 2 Anul 2007 2008 Spania 1420 1500 Italia 1170 1220 Printre acetia se afl i muncitorii romni. Din pcate statisticile n legtur cu fenomenul imigrrii sunt pariale i se actualizeaz greu n Romnia. Potrivit unor raportri fcute cu ocazia sfinirilor caselor n dieceze de Iai au fost nregistrate urmtoarele date la nceputul anului 2005 (tab3). Tabel 3 Sudan 800 Austria 67
5

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-11022010-AP/EN/2-11022010-AP-EN.PDF

Canada Franta Germania Grecia Irlanda Israel Portugalia Spania SUA Ungaria Italia Elvetia Belgia Cipru Kuweit Australia Turcia Malta Kazahstan Cehia Finlanda Serbia Iugoslavia Bosnia Nigeria Japonia Polonia Danemarca Olanda Dubai San Marino Noua Zeeland Ucraina Rusia Suedia Liban Libia Norvegia Singapore Islanda Scoia Rep. Moldova Africa de Sud Maroc Mexic

174 210 320 689 929 304 190 2327 107 1074 21054 21 43 37 2 4 32 3 3 2 4 20 6 3 6 22 16 5 14 3 3 3 5 4 5 1 1 1 1 2 2 2 2 3 1

Irak Sudan Altele Total

2 1 172 28702

Datele nu cuprind, dup cum se poate constata, ns i persoane de alte confesiuni. Se refer doar la catolici. CAUZELE MIGRAEI Cauzele generale ale micrilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite ndeosebi proceselor de suprapopulare i care au loc ntr-o gam imens de condiii aazise secundare, ce rezid din situaia economic,cultural,sanitar si psihologic. Prin suprapopulare se nelege ruptura care se poate produce ntr-o ar sau n alta ntre cifra populaiei i resurse.Atunci cnd creterea natural a populaiei nu este urmat de o cretere corespunztoare a gradului de folosire a forei de munc de o cretere ale venitului,la nivel de ar i regiuni atunci n mod direct,n mod obiectiv produce o suprapopulare i ca urmare, o micare a populaiei ntr-un loc n altul. Suprapopularea poate fi provocat prin micarea natural a populaiei cnd excedentul natalitii domin indicele mortalitii.Suprapopularea nu este o simpl consecin demografic.De amintit sunt consecinele pe care le-au avut ntr-o serie de ri, trecerea n agricultur, de la policultur la monocultur,trecerea agriculturii de la cultura pmntului la creterea intensiv a animalelor la trecerea n consecin, la ramuri economice care cer o reducere a minii de lucru. Dezvoltarea reelelor de comunicaii favorizeaz dispersarea industriilor pe teritoriu,proces urmat de procesul de migraie.Transportul maritim a constituit la un moment dat motorul migraiilor populaiei.Asemenea situaii pot fi clasificate n grupa cauzelor acidentale. Din aceast categorie fac parte i micrile migratorii determinate de raiuni istorice,religioase, politice i o serie de cataclisme,maladii, care determin migrri sau emigrri masive i brute. Cauzele care determin micri migratorii pot fi i de ordin psihologic.Populaiile n rile de cmpie sunt fascinate de regiunile nalte, muntoase.Populaia odat emigrat, stabilit ntr-un loc favorabil poate deveni un pol de atracie pentru compatrioii si. Un interes deosebit l prezint micrile migratoare interne ale populaiei i deplasrile pentru ,munc determinate mai ales de diferenierea nivelelor de dezvoltare a regiunilor,n funcie de ritmul de industrializarea a rilor respective.

TIPURI DE MIGRAII

Pornind de la cauzele generale i particulare care genereaz mobilitatea populaiei n teritoriu,se obine urmtorul tablou general al migraiilor : Migraiile individuale deteminate de factorii economici.n funcie de raza lor de aciune, de perioada i de mijloacele de deplasare, acestea se subdivid n migraii sezoniere i deplasri definitive la mare dinstan.Cea mai des ntlnit form de migraii de acest fel sunt cunoscute sub denumirea de exod rural care vizeaz n primul rnd micrile din interiorul rilor. Migraii pe grupe organizate,care pot fi definitive (migraii rzboinice, a vntorilor,etc.) sau ritmice, desfurndu-se ntr-un spaiu definit(nomadism pastoral, al pescarului, vntorului,agricultorului cu ritm sezonier) sau cu caracter de seminomadism viaa agricol i pastoral de munte,etc. PRINCIPALELE ETAPE ALE MIGRAEI N SECOLELE XIX I XX Migratia din ultimul secol si jumatate poate fi grupata, dupa numarul, originea si caracterul ei specific, in cinci mari etape, si anume: Etapa 1835-1846, perioada unor mari prefaceri sociale in aproape toate statele Europei Occidentale, marcheaa o reinviorare a migratiei din sec al XVIII-lea. Numarul celor plecati se estimeaza la circa 100 000 persoane, emigrantii fiind tarani sau mestesugari. Directiile de deplasare vizau indeosebi America de Nord si coloniile europene din Australia si Noua Zeelanda. Etapa 1846-1880 se caracterizeaza prin deplasari masive care ajung la 300.000500.000 persoane pe an. In aceasta perioada, in care predomina emigrantii lipsiti de mijloace materiale, directiile de deplasare raman de regula aceleasi din perioada anterioara. Etapa 1880-1914, perioada premergatoare primului razboi modial, se caracterizeaza printr-o crestere puternica a emigratiei atingand, in medie, circa 800.000 persoane anual. Masa emigrantilor o formeaza muncitorii necalificati, fara mijloace si resurse de trai. Zonele de imigrare se extind, America de Nord ramanand in continuare atractia principala. Etapa 1914-1940 prezinta trasaturi distincte. Ia amploare, spre deosebire de perioada de dinaintea primului razboi mondial, emigratia fortata rezultata din pozitia unor guverne fata de minoritatile nationale sau din alte atitudini politice si religioase, din conditiile unor tratate de pace, in urma formarii noilor state independente etc. In aceasta perioada se contureaza o zona de atractie a emigratiei inspre Europa de Vest. Prin aparitia acestor noi zone de imigrare se anunta o inversiune a curentilor traditionali. Etapa de dupa cel de-al II-lea razboi mondial, ce a determinat schimbari importante in miscarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuati, altii au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populatie intre tari vecine, au reinviat migratiile determinate de cauze economice. Aceste migratii se deosebesc insa de cele de dinainte de razboi prin proportiile, directiile si formele lor.

DIRECIILE MIGRAIILOR UMANE Sintetiznd volumul i direciile migraiilor, ndeosebi din ultimele trei secole, obinem un tablou semnificativ al deplasrilor umane. Primul loc ntre rile de emigraie l dein statele din Europa occidental. Cea mai veche poate fi considerat emigraia iberic, cunoscut nc din secolul al XVI-lea i continuat ntr-un ritm susinut pn n secolul al XVIII-lea. in aceast perioad, spre America de Sud i Central s-au ndreptat circa dou milioane de spanioli i cteva sute de mii de portughezi. Dup aceast perioad, intensitatea emigraiei iberice este oscilatorie, ns continu pn n zilele noastre. Att prin vechime, ct mai ales prin volumul ei, se remarc emigraia britanic. Valoarea acestei emigraii numai n perioada 1825-1940 este de circa 21 milioane persoane, ntr-o structur variat de la epoc la epoc. Aceast emigraie este continu pn la nceputul secolului a1 XX-lea, cnd se produce o "rentoarcere" a ei din S.U.A. i o redistribuire" spre Canada, Australia, Africa de Sud .a. Emigraia german formeaz un contingent de circa 6,5 milioane (1820-1930), cu intensiti maxime, ndeosebi la sfritul secolului a1 XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea. Ea cuprinde n primele faze, mai ales pe ranii Germaniei Orientale i Renaniei (zone cu o agricultur slab) sau pe meteugarii ruinai de concurena marei industrii; n perioada anilor 1930-1940 emigraia german este dominat de refugiai politici (circa 400.000 persoane). nc din secolul al XVII-lea se afirm cu toat vigurozitatea emigraia scandinav. Ea cuprinde ndeosebi o serie de categorii de muncitori specializai, marinari, tietori de lemne etc. Emigraia francez se afirm mai trziu dect cele menionate anterior i cu o intensitate mai redus. Ea cuprinde ndeosebi for de munc disponibil din regiunile periferice ale Franei, regiuni mai slab dezvoltate, n acele timpuri, din punct de vedere economic. Din cadrul Europei meridionale i orientale se remarc ndeosebi emigraia italian care se manifest ctre sfritul secolului al XIX-lea (ncepnd cu anii 1880 pn n 1928 circa 17-18.000.000 persoane). Ea s-a orientat fie spre rile vecine, fie spre rile de peste ocean (S.U.A., Argentina, Brazilia). Curentul cel mai activ pornea din Italia de sud, din regiunile cu regim latifundiar, bazat pe o agricultur extensiv. Deosebit de activ a fost i emigraia austro-ungar (circa 4,3 mil. persoane n perioada 1875-1914), cuprinznd ndeosebi rani sraci sau prigonii politici. Amintim de asemenea emigraia polonez cu maximum de intensitate ndeosebi n perioada 1919-1939, cnd circa un milion polonezi s-au ndreptat spre America sau alte ri ale Europei. Traficul de sclavi din Africa se nscrie, de asemenea, n procesul micrilor de populaii. Comerul cu sclavi a nceput n secolul al XV-lea n Africa occidental i atinge punctul su culminant la finele secolului al XV III-lea. Se apreciaz la circa 20 milioane numrul negrilor deportai pe plantaiile de tutun, zahr, cafea din Brazilia i regiunea Caraibe. Un numr mare de negri au fost transportai, de asemenea, n celelalte ri din America de Sud precum i n S.U.A. Comerul de sclavi a fost practicat de toate puterile coloniale. Sclavagismul, afirma Kar1 Marx, este acela care a dat valoare coloniilor, coloniile sunt acelea care au

creat comerul lumii, comerul din lumea ntreag este condiia de existen a marii industrii. Astfel sclavajul este o categorie economic de cea mai mare importan. Acest filde negru", provenit mai ales de pe coasta occidental a Africii ecuatoriale, a fost debarcat in America (la Santo Domingo), la numai 10 ani de la cltoria lui Co1umb. De atunci, cu o intensitate de neimaginat, a continuat, timp de mai bine de 50 ani, rspndindu-se n ntreg continentul latino-american. n Brazilia ei au fost adui pentru prima oar n anul 1532 n S.U.A., negrii sclavi au nceput s fie adui din anul 1619, fiind apreciat prin anul 1860 un numr total de aproximativ 4.000.000 persoane. Dar emigraia s-a orientat nu numai spre continentul Americii, ci i spre o serie de ri din Europa sau Asia. Rein atenia, prin amploare i dimensiunile lor teritoriale, migraiile din Africa spre Europa i mai ales spre Frana, care n 1900 i deschidea frontierele. n 1954, numrul "strinilor" atinge deja circa 1.000.000, iar mna de lucru nord-african se apropie de o jumtate de milion. Negoul cu sclavi negri a influenat depopularea multor regiuni ale Africii. Numrul total a1 sclavilor negri a fost apreciat la 20.000.000; dar dac inem seama att de faptul c pentru a prinde un negru erau distrui ali 3-4 negri, ct i de "pierderile" necalculate survenite n timpul cltoriilor, atunci desigur c pierderea Africii poate fi apreciat la mai mult de 80.000.000 persoane. Din cadrul continentului asiatic se remarc ndeosebi emigraia indian, chinez i japonez care de pe la mijlocul secolului al XIX-lea pn n 1910 cuprindea circa 2,5 milioane emigrani n afara continentului. CARACTERISTICI ACTUALE ALE MIGRAIILOR Migratiile contemporane au la baza doua mari cauze: politice si economice. Ele pierd caracterul lor spontan, voluntar, fiind din ce in ce mai mult puse sub controlul anumitor organisme care urmaresc asigurarea unor scopuri politice sau economice directe. Migratiile actuale se deosebesc de cele anterioare atat prin caracterul, volumul, cat si prin orientarea lor geografica. In esenta, trasaturile migratiilor actuale constau in urmatoarele: In ultimii ani se manifesta o crestere a migratiilor din interiorul continentelor, in timp ce migratia intercontinentala scade. In cadrul acestora apar din ce in ce mai evidente migratiile internationale, temporare si sezoniere; In cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftina; In ultimii ani apare un adevarat exod al inteligentei. Este vorba de exodul de competenta sau emigrarea elitei stiintifice. Acesp proces, cunoscut si sub numele de brain drain, modifica puternicatat structura migratiilor, directiile, cat si ponderea lor in econimia mondiala. O astfel de situatie sfecteaza eforturile tarilor in curs de dezvoltare in edificarea lor economico-sociala. Cauza migratiilor internationale ramane in continuare stagnarea economica, situatie caracteristica multor tari capitaliste din Europa. In functie de aceste caracteristici generale s-a modificat radical pozitia unor tari si continente din punctul de vedere al emigratiei si imigratiei.

Pentru tarile Europei este evidenta o amplificare a miscarilor intre state, aceasta ca urmare a reducerii cererii de mana de lucru necalificata sau putin calificata intr-o serie de regiuni ale Americii. Europa atrage un puternic contingent de forta de munca dintr-o serie de tari slab dezvoltate din Africa, Asia si America Latina. Modificari importante s-au produs in domeniul migratiei in tarile Americilor. Caracteristic pentru S.U.A. este faptul ca in ultimii ani a slabit considerabil emigratia din tarile Europei in favoarea tarilor din cele doua Americi. In cadrul emigrarilor din Europa, ponderea cea mai mare revine muncitorilor calificati, persoanelor cu pregatire intelectuala. America Latina este una din principalele zone ale imigratiei de pe glob. In conditiile unei explozii demografice, ce a dus la cresterea populatiei cu peste 50 milioane de oameni si la lichidarea fostei lipse de resurese de munca, tarile Americii Latine sunt interesate numai in curentul de cadre calificate, a caror lipsa se resimte in economia nationala. In ce priveste tarile Africii contemporane se constata intensificarea migratiei intercontinentale si intracontinentale. Curentii migratori din Africa sunt indreptati spre Europa. Centrele de atractie ale populatiei sunt marile orase si teritoriile dezvoltate din punct de vedere economic, cu industrie extractiva si plantatii agricole. In tarile Asiei, intensitatea migratiilor externe, atat intracontinentale cat si intercontinentale, este in ansamblu mai scazuta decat in alte continente. Aceasta se explica prin politica discriminatorie a principalelor tari ale imigratiei (S.U.A., Australia, Noua Zeelanda) in legatura cu venitii din Asia. Limitarea sosirii de straini influenteaza asupra volumului si directiei migratiei in acest continent. Se continua migratia intensiva inspre Australia si Noua Zeelanda. PENDULRILE PENTRU MUNC. NAVETISMUL Migratia interna imbraca forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt deplasarile pentru munca. Prin deplasarile pentru munca intelegem existenta unui numar de activi care, avand domiciliul intr-o anumita localitate, calatoresc zilnic, saptamanal, lunar sau chiar la intervale mai rare pentru a lucra permanent sau sezonier intr-o alta localitate. In cadrul acestor pendulari un loc important il detine navetismul. Existenta deplasarilor pentru munca a constituit un fenomen aproape permanent, care a insotit dezvoltarea fortelor de productie in toate oranduirile sociale. Suprapunerea deplasarilor pentru munca cu somajul existent, determina un adevarat exod intr-o serie de tari capitaliste, care se manifesta pe plan national si international. Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasari, a carui intensitate a fost foarte puternica in secolul trecut si la inceputul secolului nostru, l-a constituit emigratia fortei de munca. Cauzele principale constau in disproportiile care apar in economia capitalista, ce se refera la raportul dintre resursele naturale si industriale, dintre resursele naturale si agricole, dintre industrie si agricultura si dintre dezvoltarea economica si densitatea populatiei. Din analiza datelor privind migratia interna din tara noastra in ultimul deceniu se evidentiaza cateva caracteristici determinate de dezvoltarea economiei noastre nationale, si anume:

Scaderea continua a intensitatii migratiei interne totale si, legat de aceasta, scaderea absoluta a celor doua laturi ale sale: miscarea interjudeteana, care scade puternic si migratia intrajudeteana, care creste continuu, manifestand tendinta de stabilizare la un anumit nivel. Cauzele economice continua sa ramana un factor hotarator in evolutia migratiei interne din tara noastra. Sensul acestei miscari mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic si spre capitala. In acelasi timp se remarca faptul ca deplasarea cea mai intensa se face din mediul rural (55%) spre mediul urban. Ca urmare a restrangerii migratiei in afara judetelor, precum si migratiile in judete mai indepartate, s-au redus si distantele de deplasare a fortei de munca. Aceste fenomene prezinta adanci semnificatii economice si sociale. Procesul de repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul tarii se infaptuieste fara transmutari mari de populatie. CONSECINELE ECONOMICE I DEMOGRAFICE Deplasrile de populaii att n interiorul rilor, ct i mai ales cele intercontinentale sau ntre ri, au repercursiuni puternice att pentru rile cu emigraie ct i pentru cele cu imigraie.Consecinele sunt att de ordin demografic ct i economic. Deplasrile de mari proporii ale forei de munc determin mari dificulti att pe plan economic ct i pe plan social. Pe plan economic este pus n vedere n primul rnd fluctuaia sporit, peste normal, a structurii forei de munc la o perioad a anului la alta i n al doilea rnd irosirea prin transport a unei mari cantiti de energie care ar putea fi utilizat pe plan social.La aceasta se adaug i prelungirea artificial si eficienta a duratei zilei de lucru. Nu trebuie ignorat supra aglomerarea cilor de comunicaii a mijloacelor de transport.Fapt care creeaz stnjenirii ale celorlalte activiti economice i bineneles solicitarea de investiii importante n dezvoltarea reelei de transporturi. Pe plan social trebuie avut n vedere desprirea temporar a familiei, ceea ce creeaz probleme i urmri serioase asupra educaiei copiilor,relaiilor dintre soi,etc.