Aplicatii Stagiu An I semestru I - 2012 Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1.

1.Studiu de caz privind ambalajele. 2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare. 3.Studiu de caz privind deprecierea stocurilor. 4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor. 5.Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu. 6.Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie. 7.Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie. 8.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. 9.Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor. 10.Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand. 11.Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. 12.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet. 13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar. 14.Studiu de caz privind importul de stocuri. 15.Studiu de caz privind exportul de stocuri. 16.Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. 17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare. 18.Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti. 19.Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti. 20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision. 21.Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar. 22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor. 23.Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila. 24.Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora. 25.Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa. 26.Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii. 27.Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. 28.Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar. 29.Studiu de caz privind impozitul pe profit. 30.Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

1.Studiu de caz privind ambalajele.

Se livreaza bauturi racoritoare in valoare de 2.000 lei plus TVA. Pe un aviz de insotire a marfii se inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistem restituire, in valoare de 50 lei. Clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 20 lei, pe care furnizorul le factureaza ulterior. Vom aborda inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea clientului. a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului - Livrarea marfurilor , impreuna cu ambalajele 4111 Clienti Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 4111 = 419 Clienti Clienti creditori 358 = 381 Ambalaje aflate la terti Ambalaje - Restituirea ambalajelor de catre client 419 = 4111 Clienti-creditori Clienti 381 = 358 Ambalaje Ambalaje aflate la terti -Facturarea ambalajelor nerestituite 419 = 708 Clienti-creditori Venituri din activitati diverse 707 4111 = 4427 Clienti TVA colectata - Scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite 2.380 2.000 380 50 50

30 30

20

608 = 358 20 Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje aflate la terti b) In contabilitatea clientului - Achizitionarea marfurilor si ambalajelor 371 = 401 2.000 Marfuri Furnizori 4426 = 401 380 TVA deductibila Furnizori 4092 = 401 50 Furnizori debitori Furnizori 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 50 Creati un analitic la contul 4092 pentru a avea o evidenta separata a ambalajelor. Daca programul dumneavoastra de contabilitate nu permite evidentierea conturilor extrabilantiere, va recomandam fisele de cont.

- Restituirea ambalajelor 401 = 4092 Furnizori Furnizori-debitori 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie - Primirea facturii privind ambalajele nerestituite: 381 = 4092 Ambalaje Furnizori-debitori 4426 = 401 TVA deductibila Furnizori 8033 Valori materiale in pastrare sau custodie 20 - Primirea facturii privind ambalajele nerestituite 381 Ambalaje = 409 Furnizori-debitori 30 30 20 4

20

4426 = 401 TVA deductibila Furnizori Valori materiale primite in pastrare sau custodie 20

2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.

Reduceri de pret acordate in momentul facturarii Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 24%. Factura simplificata se prezinta astfel: Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei (-) Rabat 5.000 lei Net 85.000 lei Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei): 85.000 * 5% (-) 4.250 lei Net 80.750 lei Remiza 2 (pentru importanta clientului): 80.750 * 10% (-) 8.075 lei Net comercial 72.675 lei Scont de decontare : 72.675 * 2% (-) 1.453,5 lei Net financiar 71.221,5 lei TVA : 71.221,5 * 24% (+) 17.093.16 lei Total de plata 88.314,66 lei Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:

In contabilitatea furnizorului: - Inregistrarea vanzarii marfurilor: 4111 = % 89.768,16 707 72.675 4427 17.093,16 - Inregistrarea scontului de decontare acordat: 667 = 4111 1.453,5 In contabilitatea clientului: - Inregistrarea achizitiei stocurilor: % = 401 89.768,16 3XX 72.675 4426 17.093,16 - Inregistrarea scontului de decontare obtinut: 401 = 767 1.453,5 Reduceri de pret acordate dupa facturare La sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere reprezentand risturne in suma de 10.000 lei, TVA 24%, aferente livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului. In contabilitatea clientului: % = 401 (12.400) 371 (10.000) 4426 (2.400) In contabilitatea furnizorului: 4111 = % (12.400) 707 (10.000) 4427 (2.400) Acordate ulterior, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt contabilizate similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul care le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi. Exemplu: Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de 50.000 lei, TVA 24%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de reducere care mentioneaza un scont de 10%, acordat asupra livrarii initiale, adica: - suma bruta (net comercial) 50.000 lei - scont de decontare (50.000 * 10%) 5.000 lei - TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 24%) 1200 lei Total factura de reducere 6.200 lei

In contabilitatea vanzatorului: - Inregistrarea vanzarii de marfuri: 4111 = % 62.000 707 50.000 4427 12.000 - Inregistrarea scontului de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere): 4111 = % (6.200) 767 (5.000) 4427 (1.200) In contabilitatea cumparatorului: - Inregistrarea cumpararii de marfuri: % = 401 62.000 371 50.000 4426 12.000 - Inregistrarea scontului de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere): 401 = % 6.200 767 5.000 4426 1.200

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

1. Se efectueaza o achizitie de materii prime in suma de 1.190 ron, TVA inclus, in total, cantitatea ahizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul de an, pretul materiilor prime scade la 8 ron/kg . 1.1 inregistrarea achizitiei : %= 401 1.190 301 Materii prime 1.000 4426 TVA deductibila 190 Pret/kg = 10 ron 1.2 Efectuarea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime : 10 ron/kg- 8 ron/kg = 2 ron/kg 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 2.000 RON 1.3 In cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la 1,2 ron), notele contabile ar fi fost: 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 2.000

4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric. Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii. n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducnduse stocurile la nivelul lor real. n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO. Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct: La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de nregistrare; La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
K=

(Si+Rd) cont de diferente de pret (Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare. Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta: stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor, intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului, iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului, n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. Folosirea acestei metode presupune: utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor, conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor. 2. Metoda inventarului intermitent Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea: n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare. Metoda inventarului intermitent consta n: -nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri, -regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin: -destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar, -restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli. Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume: pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:

-se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput; -achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli; -la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia: n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape: se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica, ci numai n evidenta operativa de la locurile de depozitare; pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor; la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse n unitate, calculate dupa relatia: n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadei prin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n "rosu". Folosirea acestei metode presupune: utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie; nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor; nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor. 5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu. Potrivit reglementarilor contabile romanesti, evaiuarea stocurilor se face la urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la incheierea exercitiului financiar, la iesire. EVALUAREA STOCURILOR LA INTRAREA IN PATRIMONIU

Stocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul lor de dobandire, astfel: a) Stocurile cumparate (materii prime, materiale, marfuri, ambalaje etc.) se evalueaza la --costul de achizitie care areurmatoarea structura: pretul de cumparare fara TVA; taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare etc.); cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei de stocuri; TVA inscrisa in factura fumizorului, in cazul in care cumparatorul nu este platitor de TVA. b) Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc..) se evalueaza la costul de productie, format din: cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi; cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu salariile personalului de conducere dinsectii etc. c) Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu pretul determinat obiectiv. d)Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii.

1. EVALUARE LA INTRARE A. Costul de achizitie include: - pretul de cumparare; - taxele vamale si taxele nerecuperabile; - cheltuielile de transport, de intretinere si - alte costuri direct atribuibile achizitionarii de materii prime sau marfuri, materiale sau servicii. Discounturile comerciale, rabaturile si alte elemente sunt deduse in scopul obtinerii costului de achizitie. Pentru reducerile financiare, motivate in general printr-o plata anticipata (sconturi de plata), solutia retinuta trebuie sa fie coerenta cu cea adoptata pentru contabilizarea achizitiilor (vezi IAS 18). Costul de achizitie, mai poate include diferentele de schimb valutar care sunt direct atribuibile achizitiei stocurilor. Suma acestora este limitata de IAS 21. Obs. OMF/94/2001 anuleaza aceasta prevedere, de includere adiferentelor de schimb valurar. B. Costul de transformare (prelucrare) Acest cost cuprinde: - cheltuielile direct legate de unitatile produse si manopera directa;

- cota parte a cheltuielilor indirecte de productie (fixe si variabile), ocazionate de transformarea materiei prime in produsul finit. Norma face distinctie intre cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. Cheltuielile fixe raman relativ constante oricare ar fi volumul productiei. Este vorba, in principal de amortizari si de cheltuieli de intretinere a cladirilor si instalatiilor de productie. Cheltuielile variabile variaza in functie de volumul de productie, ca si consumurile directe de materii prime si manopera. Incorporarea cheltuielilor fixe indirecte Pentru ca evaluarea stocurilor sa fie relativ independenta de variatiile activitatilor intreprinderii, incorporarea cheltuielilor fixe indirecte trebuie sa se bazeze pe capacitatea normala de productie a intreprinderii. Exemplu. O intreprindere fabrica un produs pentru care: - costul variabil unitar este 10 u.m. - cheltuielile fixe anuale de productie sunt de 100.000 u.m. Cantitatile fabricate au fost de: 10.000 - anul N; 8.000 anul N+1 si 13.000 anul N+2. La inchiderea fiecarui exercitiu intreprinderea are un stoc de 1.000 unitati. Costul de productie unitar va fi calculat astfel: N Q Chelt. Variabile Chelt. fixe productie 10.000 100.000 N+1 8.000 80.000 N+2 13.000 130.000

de 100.000 100.000 100.000

Cost total de productie 200.000 180.000 230.000 Cost productie unitar 20 22.5 17.69

Costul de productie depinde de nivelul de activitate realizat. Cu cat acesta este mai ridicat, cu atat costurile fixe sunt repartizate pe un numar mai mare de unitati, iar costul unitar este mai redus. Daca nu ar exista nici o ajustare cele 1.000 unitati, existente in stoc, ar trebui evaluate astfel: N 20.000 (1.000x20) N+1 22.00 N+2 17.690

(1.000x22.5) (1.000x17.69)

Insa, pentru evitarea acestor fluctuatii, care nu reflecta de fapt, valoarea reala a stocurilor, costurile fixe sunt incorporate pe baza productiei considerate normala.

In cazul nostru, se presupune ca productia de 10.000 unitati reprezinta capacitatea considerata normala. Atunci, ajustarile costurilor fixe, vor determina un cost de productie unitar determinat astfel: N Cantitati produse (Q) Cheltuieli variabile de productie Cheltuieli fixe de productie incorporate 10.000 100.000 100.000 N+1 8.000 80.000 80.000 N+2 13.000 130.000 130.000

Total fixe

chelt. (100.000x10.000/10.000) (100.000x8000/10.000) (100000x13000/10000) CFxQ/Qn 200.000 20 160.000 20 260.000 20

Cost total de productie (CT) Cost unitar productie de

Deci, operatia are ca efect determinarea costului de productie unitar, intr-un mod independent de volumul de productie sau nivelul de activitate. Obs. Trebuie tinut seama si de faptul ca stocurile nu pot fi evaluate la o valoare care este superioara costurilor acestora. Avand in vedere aceasta precizare, stocul, la inchiderea exercitiului N+2, va fi evaluat la costul sau valoarea reala de productie, astfel: Stoc la sfarsitul anului N: Stoc la sfarsitul anului N+1: Stoc la sfarsitul anului N+2: 1.000 x 20 = 20.000 1.000 x 20 = 20.000 1.000x17.69= 17.690 10.000=10.000 8.000<10.000 13.000>10.000

(Fiind cazul de supraactivitate, cand se depaseste capacitatea normala, evaluarea la minimul costului). Capacitatea normala de productie (conf. IAS) este productia la care putem sa ne asteptam, in medie, pe mai multe perioade si in imprejurari normale, tinand cont de pierderile de productie ocazionate de lucrarile de intretinere prevazute. C. Alte costuri Doar cheltuielile suportate pentru aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc pot fi incluse in evaluarea lor. IAS face precizari privind costurile aferente conceperii de produse specifice pentru unii clienti. In mod general, nu pot fi considerate ca si constitutive ale valorii stocurilor:

- cheltuieli excesive rezultand din ineficiente de productie cat si - cheltuielile posterioare constituirii acestor stocuri. Deci vor trebui excluse din evaluare: - costuri indirecte fixe nealocate; - consumurile anormale de materii prime, manopera si alte elemente de productie; - costuri de stocare, altele decat cele care separa doua etape ale procesului de productie; - cheltuielile generale care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc; - costurile de distributie/desfacere. In anumite cazuri, dobanzile la imprumuturi pot fi incluse in evaluarea stocurilor (vezi IAS 23), cand stocurile au fost finantate din imprumuturi (cazul productiei cu ciclu lung de fabricatie) Evaluarea produselor legate si a subproduselor Anumite procese de productie contribuie la fabricarea simultana a mai multor produse (produse legate) sau a unui produs principal si a unuia sau mai multor subproduse. Atunci cand nu sunt identificabile in mod separat, costurile de prelucrare vor trebui repartizate intre aceste produse in functie de o regula logica si aplicabila cu consecventa (spre exemplu: valoarea comerciala a fiecaruia dintre ele). Exemplu: Exploatarea unui zacamant de petrol a permis extragerea in cursul anului a unei cantitati de petrol brut de 100.000.000 si de gaze natural de 20.000.000. Costul total de productie a fost de 90.000.000 u.m. Costul total va putea fi repartizat astfel: Petrol brut: Gaz natural: 90x100/100+120 = 75 90x 20/100+120 = 15 90 Pentru subprodusele de mica valoare, valoarea acestora le putem retine din costul produsului principal. Cheltuielile de natura comerciala cat si cheltuielile privind personalul administrativ nu pot fi incluse in evaluarea productiei realizate. Alte metode de evaluare IAS permite folosirea si a altor metode de evaluare, respectiv: metoda costului standard; metoda absorbtiei costului; evaluarea la pret de vanzare cu amanubtul.

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitiu.

Operatia nr. 1 O societate comerciala nregistreaza receptionarea unui mijloc fix realizat n regie proprie la costul de productie de 20.000.000 lei, din care pe seama unei investitii din exercitiul precedent 16.000.000 lei si din efortul propriu al unitatii n exercitiul curent de 4.000.000 lei. ANALIZA CONTABIL: 737e48h a)CONINUT ECONOMIC: - Operatia este de natura obtinerii de mijloace fixe pe seama investitiilor neterminate din exercitiul precedent si a lucrarilor de investitii din perioada curenta: - cresc mijloacele fixe receptionate; - scad imobilizarile corporale n curs urmare a finalizarii si punerii n functiune a mijlocului fix; - cresc veniturile din productia de imobilizari corporale pentru efortul financiar cu investitiile efectuate n exercitiul curent. b) BILAN: A + x - x = P A+x=P+x +x (A)"Mijloace fixe diverse" 20.000.000 lei -x (A)"Imobilizari corporale n curs" 16.000.000 lei +x (P) "Venituri din productia de 4.000.000 lei imobilizari corporale" d) FORMULA CONTABIL: 21x = % 231 722 20.000.000 16.000.000 4.000.000 R2 722 C R3 231 C R2 21x D c) CONTURI

Operatia nr. 2 - O societate comerciala acorda un avans antreprenorului general pentru realizarea unei lucrari de investitii n antrepriza. Valoarea avansului acordat prin banca este de 8.000.000 lei. ANALIZA CONTABIL: 737e48h a) CONINUT ECONOMIC: - Operatia presupune constituirea unui drept de creanta asupra furnizorului de mijloace fixe: - cresc imobilizarile corporale n curs cu valoarea avansului acordat ;

- scad disponibilitatile banesti din contul de la banca. b) BILAN: A + x - x = P +x(A) "Imobilizari 8.000.000 lei 8.000.000 lei d) FORMULA CONTABIL 231 = 5121 8.000.000 corporale n c) CONTURI curs" R2 R3 231 5121 D C

-x(A) "Conturi la banci n lei"

Operatia nr. 3 Societatea comerciala nregistreaza situatia de lucrari facturata de antreprenor n valoare de 18.000.000 lei, TVA 19%. ANALIZA CONTABIL: 737e48h a) CONINUT ECONOMIC: - Operatia presupune evidentierea investitiei corporale n curs facturata de antreprenor: - scad activele imobilizate necorporale; - scade amortizarea nregistrata pna n momentul cedarii; - cresc cheltuielile extraordinare cu valoarea neamortizata a programului informatic cedat. b) BILAN: A + x = P + x +x(A) "Imobilizari 18.000.000 lei 3.420.000 lei +x(P) "Furnizori de imobilizari" 21.420.000 lei d) FORMULA CONTABIL: % 231 4426 = 404 21.420.000 18.000.000 3.420.000 R2 404 C corporale n c) CONTURI curs" R2 R2 231 4426 D D

+x(A) "TVA deductibila"

Operatia nr. 4 Societatea comerciala nregistreaza decontarea obligatiei fata de antreprenor n suma de 21.420.000 lei, tinnd seama de avansul acordat acestuia n suma de 8.000.000 lei.

ANALIZA CONTABIL: a) CONINUT ECONOMIC: - Operatia presupune stingerea obligatiei fata de furnizori: - scade dreptul de creanta constituit din avansul acordat; - scad disponibilitatile banesti din contul de la banca; - scade obligatia fata de furnizori. b) BILAN: A - x = P- x -x(A) "Imobilizari 8.000.000 lei 13.420.000 lei -x (P) "Furnizori de imobilizari" 21.420.000 lei d) FORMULA CONTABIL: 404 = % 21.420.000 8.000.000 13.420.000 231 5121 R3 404 D corporale n c) CONTURI curs" R3 R3 231 5121 C C

-x(A) "Conturi la banci n lei"

Operatia nr. 5 Se receptioneaza mijlocul fix pe seama lucrarii de investitii realizate n antrepriza la costul de productie de 18.000.000 lei ANALIZA CONTABIL: a) CONINUT ECONOMIC: - Operatia este de natura intrarii n patrimoniu a mijloacelor fixe: - cresc mijloacele fixe; - scad imobilizarile corporale n curs. b) BILAN: A + x - x = P +x(A) "Instalatii ." 18.000.000 lei -x(A) "Imobilizari corporale n curs" 18.000.000 lei d) FORMULA CONTABIL 213x = 231 18.000.000 R3 231 C c) CONTURI R2 213x D

Operatia nr. 6 Se receptioneaza un brevet de inventator realizat n regie proprie la costul de productie de 7.500.000 lei ANALIZA CONTABIL: a) CONINUT ECONOMIC: - Operatia este de natura receptionarii imobilizarilor necorporale: - cresc brevetele de inventie; - cresc veniturile din productia de imobilizari necorporale. b) BILAN: A + x = P + x c) CONTURI 205 D

+x(A) "Concesiuni, brevete, licente, marci R2 comerciale si alte drepturi si valori similare" 7.500.000 lei +x(P) "Venituri din productia de imobilizari R 2 corporale" 7.500.000 lei d) FORMULA CONTABIL: 205 = 722

722

7.500.000

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Ex.:Se produce un brevet in valoare de 5000 lei in 2 ani de zile , cate 2500 lei pe an: Cont debitor 233 imobilizari necorporale in curs de executie in al 2-lea an 233 imobilizari necorporale in curs de executie receptia brevetului la terminarea productiei 205 concesiuni,brevete,etc.. Cont creditor 721 venituri din productia de imobilizari necorporale 721 venituri din productia de imobilizari necorporale Suma 2500

2500

233 imobilizari necorporale in curs de executie

5000

Ex.: Realizare imobilizari in curs de la:

Cont debitor asociati 231 imobilizari corporale in curs furnizori 231 imobilizari corporale in curs 4426 TVA deductibil din regie proprie 231 imobilizari corporale in curs acordarea de avansuri 231 imobilizari corporale in curs la terminare 212 cladiri

Cont creditor 456 decontari cu asociatii privind CS 404 furnizori de imobilizari 404 furnizori de imobilizari 722 venituri din prod. de imobilizari corporale 5121 banci lei 231 imobilizari corporale in curs

Suma

1000

1000 190

1000

1000

1000

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. 9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.
Se executa pe o perioada mai mare o cladire care va deveni mijloc fix al societatii. Cheltuielile de constructie de-a lungul perioadei sunt de 100000 lei, iar receptia mijlocului fis se face la costul de productie final de 115000 lei.

Cont debitor 60X cheltuieli materii prime si consumabile 64X chelt. Salarii si asigurari 231 mijloace fixe in curs de executie 212 MF constructii 212 MF constructii 4426 TVA deductibila

Cont creditor 30X materii prime si consumabile 421 sau 43XX personal salarii sau contributii 722 venituri din productia de MF 231 mijloace fixe in curs de executie 722 venituri din productia de MF 4427 TVA colectata

Suma 80000 20000 100000 100000 15000 21850 (115000*19%)

10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand. 11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.
Vanzarea bunurilor in regim de consignatie atat pentru consignant cat si pentru consignatar Consignatarul = persoana care depune, persoana fizica sau juridica Consignantul = societatea comerciala ce are prevazut in domeniul de activitate vanzarea prin consignatie. Contract de consignatie este contractul intre consignatar si consignant prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului iar acesta poate gasi un comparator pentru bunurile primite, actionand insa in nume propriu in actul de vanzare cumparare al bunului. Monografie: Primirea in consignatie se face de la 3 posibili consignatari: 1. persoana fizica 2. persoana juridica neplatitoare de tva 3. persoana juridica platitoare de tva Presupunem ca societatea X primeste in consignatie bunul Y pentru care va primi la momentul livrarii pentru client un comision de 15 %. Valoarea bunului primit in consignatie este de 12.000 lei. La primirea bunului, societatea X este obligata sa intocmeasca Bonul de primire in consignatie (codul 14-3-2), pe care-l emite in 2 exemplare, unul la consignatar iar celalalt ramane la consignant. Daca societatea ce lasa in consignatie bunul este persoana juridica, aceasta va livra bunul pe baza unui aviz in care obligatoriu va mentiona marfa livrata in regim de consignatie Inregistrarea in contabilitatea consignatiei a marfurilor primite in consignatie: Societatea X inregistreaza si extracontabil bunurile primite in regim de consignatie in contul 8033 Valori materiale primite in custodie la pretul de 12.000 lei. 357 Marfuri in custodie 8033 Valori mat. primite in custodie 462 Creditori diversi 12.000 lei 12.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a celui care livreaza bunul in consignatie ar fi urmatoarea: 461 Debitori 371 Marfuri 12.000 lei

Stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul in consignatie:

1. daca primirea bunului este efectuata de la persoane fizice si persoane juridice neplatitoare de tva Pret de livrare de la consignatar prin bonul de primire in consignatie 12.000 lei Comision 12.000 lei * 15% = 1.800 lei Tva aferenta comision 12.000 lei * 19% = 342 lei Pret de vanzare cu amanuntul 14.142 lei 2. daca primirea bunului este efectuata de la persoane juridice platitoare de tva Comision 12.000 lei * 15% = 1800 lei Tva 13.800 lei * 19% = 2.622 lei Pret de vanzare cu amanuntul 16.422 lei Vanzarea efectiva a bunului primit in consignatie: 1. In cazul in care consignatarul este neplatitoar de tva: 5311 707 Casa Venituri vanzare marfa 5311 4427 Casa Tva colectata 2. In cazul in care consignatarul este platitor de tva: 5311 707 Casa Venituri vanzare marfa 5311 4427 Casa Tva colectata

13.800 lei 342 lei

13.800 lei 2.622 lei

Consignantul anunta consignatarul ca bunurile au fost vandute iar consignatarul persoana juridica emite factura: 1. Daca e persoana juridica neplatitoare de tva: 411 707 Clienti Venituri vanzare marfa 2. Daca e persoana juridica platitoare de tva: 411 707 Clienti Venituri vanzare marfa 411 4427 Clienti Tva colectata Consignantul primeste factura si o inregistreaza astfel: 1. Daca consignatarul este neplatitor de Tva: 371 357 Marfuri Marfuri in custodie 371 378

12.000 lei

12.000 lei 2.280 lei

12.000 lei 1.800 lei

Marfuri 371 Marfuri

Adaos Comercial 4428 Tva neexigibil

342 lei

2. Daca consignatarul este platitor de Tva: 371 357 Marfuri Marfuri in custodie 371 4426 Marfuri Tva deductibil 371 378 Marfuri Adaos commercial 371 4428 Marfuri Tva neexigibil Descarcarea gestiunii: 1. Pentru consignant: 607 Cheltuieli marfuri 378 Adaos Comercial 4428 Tva neexigibil Si concomitant

12.000 lei 2.280 lei 1.800 lei 342 lei

371 Marfuri 371 Marfuri 371 Marfuri 8033 Valori mat. primite in custodie

12.000 lei 1.800 lei 342 lei

12.000 lei

2. Pentru consignatar: 607 Cheltuieli cu marfa

461 Debitori

12.000 lei

Achitarea bunului vandut prin consignatie: 462 Creditori diversi 5311 Casa 12.000 lei

Incasarea bunului de catre consignatar: 5311 Casa 411 Clienti 12.000 lei

Specific activitatii de consignatie este ca bunul intra in gestiune la momentul vanzarii iar reflectarea in contabilitatea consignatiei a veniturilor si cheltuielilor precum si a exigibilitatii tva se face, din momentul vanzarii, ca la orice marfa.

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

Definitia amanetului (dex) = obiect de valoare lasat sau luat drept garantie. Definitia amaneteului (dr. Civil) = obiect de predat cuiva (unei societati comerciale, etc) drept garantie a restituirii creditului acordat: zalog, gaj, garantie depusa pentru plata unei datorii sau executarea unei lucrari; contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului un bun pentru garantarea datoriei. Contractul de amanet trebuie sa cuprinda cateva clauze obligatorii printre care: societatilor comerciale ce au in obiectul de activitate amanetul, le este interzis sa foloseasca bunul amanetat pana la trecerea acestuia in patrimoniul societatii prin neachitarea la termen a comisionului debitorului restituirea bunului gajat dupa achitarea integrala a creantei garantate gajul garantat este indivizibil si se stinge doar la momentul achitarii integrale a imprumutului, inclusiv a cheltuielilor generate de conservarea si pastrarea bunului amanetat

Particularitatile contabilitatii unei case de amanet sunt multiple datorate modului in care sunt interpretate legile care confera activitatii de amanet o desfasurare legala! Regimul taxei pe valoare adaugata: Potrivit prevederilor art 147 din Codul Fiscal, persoana impozabila care urmeaza sa realizeze sau realizeaza operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana impozabila cu regim mixt. Pentru casele de amanet, imprumuturile acordate de casele de amanet sunt operatiuni scutite conform art 141 din Codul fiscal. Aceleasi case de amanet exercita si operatiuni de livrare second-hand care sunt operatiuni taxabile. Ca urmare, casele de amanet sunt persoane impozabile care isi exercita dreptul de deducere conform art 147 din Codul Fiscal cu exceptia bunurilor second-hand care au regim special conform art 152/2 din Cod Fiscal. Regim special pentru second hand art 152/2 Cod Fiscal: Bunurile second sunt bunuri mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute de norme. Conform articolului 152/2, bunurilor second hand li se vor aplica regimul special de colectare a taxei la cota marja a profitului. O casa de amanet care vinde bunuri second hand aplica regimul special astfel: Daca valoarea de vanzare a bunurilor second hand sunt de 10.000 iar la cumparare acestea au o valoare de achizitie de 9.000 determinarea bazei impozabile se va efectua astfel: 10.000 9.000 = 1.000 Cota de TVA 24% Tva aferent marjei profitului 1.000*24/124 = 193.54 Baza de impozitare: 1.000 193.54 = 806.46 Atentie, nu sunt considerate bunuri second hand conform articolului 152/2 din codul fiscal:

Aurul, argintul, si platina prezentate sub forme de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, lingouri, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure fie in aliaj cu alte metale.

Calcul pro-rata: Pentru o societate comerciala nou infiintata care are un regim de deducere a taxei mixt Cf art 147 Cod Fiscal alineat (9) pro-rata se calculeaza provizoriu ca fiind o estimare a veniturilor obtinute pe o perioada calendaristica a anumui curent si se calculeaza ca fiind raportul dintre: Suma totala (fara taxa) a operatiunilor cu drept de deducere (bunuri si servicii) _____________________________________________________________________ Suma totala (fara taxa) a operatiunilor fara drept de deducere (bunuri si servicii) La sfarsitul anului exista obligatia de a calcula pro-rata definitiva si de a efectua regularizarea taxei deduse in functie de pro-rata definitiva. Atentie: Potrivit prevederilor art 152/2 alin (13) lit b) din Codul Fiscal in conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica acest regim. In conformitate cu prevederile pct.64 alin (7) lit e.) din Norme, persoana impozabila revanzatoare va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficat de nici o scutire de rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizita intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare, Aceasta prevedere se aplica atunci cand sunt cumparate bunuri de la persoane fizice, acestea nefiind obligate sa emita facturi.

Pe data de 01.02.N, casa de amanet AMA SRL incheie un contract cu o persoana fizica (PF), careia ii acorda un imprumut in suma de 1.000 lei pe termen de 3 luni, primind, in schimb, un bun de valoare. Comisionul casei de amanet este de 0,3 % pe zi.

Inregistrari contabile : a. Acordarea imprumutului Cont debitor Cont creditor 2678 5311 Alte creante imobilizate, Casa in lei "materiale primite in custodie"

Suma 1.000 lei

8033 "Valori primite in custodie" -data scadenta : 01.05.N -comision : 270 lei -TVA pentru comision : 0 lei -imprumut : 1.000 lei Data scadenta - 01.05.N Comision TVA pentru comision

1.000 lei

270 lei 0

Imprumut 1.000 lei TOTAL : 1.270 lei La data de 01.05.N : b.1. PF ramburseaza imprumutul si comisionul primind in schimb bunul de valoare Cont debitor Cont creditor Suma 5311 2678 1.000 lei Casa in lei Alte creante imobilizate "materiale primite in custodie" 5311 708 270 lei Casa in lei Venituri din activitati diverse 5311 4427 0 lei Casa in lei TVA colectata 8033 1.000 lei "Valori primite in custodie"

b.2. PF nu restituie comisionul si imprumutul. Casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. b.2.a. Casa de amanet hotaraste vanzarea bunului de valoare cu pretul evaluat Pret evaluat 1.000 lei Adaos comercial 500 lei TVA 120 lei Baza de impozitare a activitatii de valorificare a bunului amanetat o reprezinta diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de valorificare a gajului cu exceptiile legale prevazute in Codul Fiscal!!!! 1.500 1.000 = 500 lei 500 * 24% = 120 lei 1. Intrare in gestiune : Cont debitor 371 Marfuri

Cont creditor Suma 2678 Alte creante imobilizate "materiale primite in custodie"

1.000 lei

371 Marfuri 371 Marfuri 2. Vanzare : Cont debitor 5311 Casa in lei 5311 Casa in lei 3. Descarcare gestiune Cont debitor 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila 8033 "valori primite in custodie" Cont creditor 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata Cont creditor 371 Marfuri 371 Marfuri 371 Marfuri Suma

500 lei 120 lei 1.000 lei

1.500 lei

120 lei

Suma 1.000 lei 500 lei 120 lei

b.2.b Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar (exemplu : ceas de buzunar, evaluat la valoare de piata = 1500 lei) 1. Inregistrare obiecte inventar Cont debitor Cont creditor Suma 303 2678 1.000 lei Obiecte inventar Alte creante imobilizate "materiale primite in custodie" 303 7588 500 lei Obiecte inventar Alte venituri din exploatare 635 4427 120 lei Cheltuieli impozite/taxe TVA colectata b.3. PF doreste prelungirea termenului de amenetare cu 2 luni 2 luni = 60 zile (1.000 *60)*0.3% = 180 lei Valoarea de rambursare a bunului amanetat: 180 + 270 Valoarea noua a comisionului = 180+270=450 lei

13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

La casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie 2010 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice. (cursurile la euro nu corespund cu realitatea): 01.12.2010 : Sold casa lei 3000 01.12.2010: Sold casa euro 1500 01.12.2010: Curs BNR 4.25 15.12.2010 : Curs BNR 4.3 15.12.2010 :Curs Cumparare euro 4. 15.12.2010: Curs Vanzare euro 4.54 31.12.2010: Curs BNR 4.4 Un client cumpara 2000 euro la cursul afisat de 4.550 lei / casa de schimb vinde euro! Un client vinde 1500 la curs afisat de 4.54 lei/, casa de schimb cumpara euro! 5314 Casa in devize 5314 Casa in devize = 5311 Casa in lei 6000 lei (1500*4.0 curs afisat)

= 708 Venituri din activitati diverse 450 lei (6450 val la curs BNR 6000 val la curs cumparare )

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb valutar la momentul tranzactiei.

Sold final la sfarsitul zilei: Sold casa lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei Sold casa euro : 1500 - 2000 + 1500 = 1000 Sold casa euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei

Sold casa euro 31.12.2010 : 1000 * curs BNR 4.4 =4400 lei 31.12.2010 La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa devize astfel: Diferente de curs favorabile: 5314 = 765 Casa Venituri din diferente de curs

175 lei (4400lei-4225lei)

Daca diferentele ar fi fost nefavorabile inregistrarea era: 665 Cheltuieli din diferente de curs = 5311 Casa x lei

(diferenta dintre valoarea in devize* cursul din ultima zi a lunii minus diferenta dintre valoarea contabila in lei a soldului in devize

Ca activitati specifice casei de schimb valutar mai putem intalni urmatoarele cazuri: a. Plusurile si minusurile in casa stabilite de catre persoana desemnata in firma sa verifice zilnic numerarul din casieria lei si casieria devize si registrele contabile aferente. Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa este 5.600 lei iar numerar se stabileste o suma de 5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa in valuta un sold de 3.000 iar numerar 3.100 un plus de 100 la curs BNR de 4.4 Se inregistreaza plusul astfel: 5311 = 758 Casa in lei Alte venituri din exploatare 5314 Casa in devize = 758 Alte venituri din exploatare

300 lei

440 lei (100 *4.4 curs BNR)

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa de de 5.000 lei iar numerar se stabileste o suma de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casa valuta 1500 , numerar se stabileste o suma de 1420 , un minus de 80 , ambele se imputa casierului!

Constatarea minusului: 658 Alte cheltuieli de exploatare = 5311 200 lei

658 Alte cheltuieli de exploatare

5314

352 LEI (80-4.4 curs BNR)

Recuperarea debitului de la persoana vinovata prin facturare: 461 Debitori diversi 461 Debitori diversi Incasarea debitului: 5311 Casa in lei 5314 Casa in devize = 758 Alte venituri din exploatare 4427 Tva colectat 552 lei (200lei + 352lei) 132.48 lei

461 Debitori diversi 461 Debitori diversi

200 lei

352 lei (valoarea la data imputarii)

Presupunem ca incasarea debitului la casa in devize se face la curs de 4.5 curs BNR 5314 Casa in devize = 765 8 lei Venituri din diferente de curs (360 lei adica 80*4.5 352 adica 80*4.4)

b. Bancnote deteriorate si rascumparate Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100 ce nu mai poate fi pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale care o rascumpara la o valoare de 75% din valoarea de pe piata! Curs BNR din data predarii bancnotei: 4.4 lei/

Predarea bancnotei: 671 Cheltuieli evenimente extraordinare

5314 Casa devize

440 lei (100*4.4)

Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui document specific: 5311 = 768 330 lei

Casa in lei c.Bancnote false

Alte venituri financiare

(440 lei*75%)

Printre obligatiile casei de schimb valutar se numara si verificarea veridicitatii bancnotelor iar in cazul in care se constata bancnote false, se va anunta imediat organele competente. Constatarea bancnotelor false dupa tranzactie fara a putea identifica persoana raspunzatoare de plasarea de bancnote false pe piata duce la imputarea prejudiciului de la personalul raspunzator, articol contabil prezentat mai sus!

d.Cecuri de calatorie: Se cumpara Cecuri de calatorie de la un client, valoare CEC 1500 curs BNR 4.4 Curs afisat de casa de schimb 4.2 lei/ pentru cumparare euro 5324 Alte valori analtic recomandat = 5311 Casa in lei 6300 lei (1500*4.2 curs afisat)

5324 = 708 Alte valori analitic recomandat Alte venituri activitati diverse 300 lei ( 6600 lei adica 1500*4.4 curs BNR 6300 lei adica 1500 *4.2 curs afisat) Remiterea CEC-ului catre banca emitenta, se face pe baza de borderouri: 5114 Efecte remise spre scontare 5324 Alte valori analitic recomandat 6600 lei (1500*4.4-valoarea CEC-lui la curs BNR din data remiterii) =

Incasarea CEC-ului prin banca curs BNR la data incasarii, 4.500 lei/ 5124 Banca devize 5124 Banca devize = = 5114 6600 lei Efecte remise spre scontare 765 150 lei Venituri din diferente de curs (1500*4.5 1500*4.4)

14.Studiu de caz privind importul de stocuri.

O societate comerciala specializata in activitati de import deruleaza intr-o perioada de gestiune, urmatoarele operatiuni: import de materii prime 5000 euro la cursul valutar 3,5 ron/euro; obligatiile vamale sunt: taxe vamale 10%, accize 2%, TVA 24%.

Aceste materii prime se transforma in produse finite, motiv pentru care firma achizitioneaza pe baza de facture fiscal urmatoarele stocuri: material auziliare 1000 ron + TVA, materiale consumabile 800 ron + TVA. Costul de obtinere al produselor finite este 30.000 ron. Produsele finite se vand prin depozit engross cu ados commercial 1% si TVA 24%. Pentru obtinerea valutei necesare achitarii furnizorului extern, firma participa la licitatie valutara, comision de licitatie 0,7% si curs valutar de 3,7 ron/eur. La inventariere se constata un minus de produse finite de 1000 ron, ce se imputa persoanei vinovate de paguba produsa. Observatii Cheltuielie in gestiune se preiau in grupa 92: activitati de baza si auxiliare sunt cheltuieli directe, iar cheltuielile cu utilitatile sunt cheltuieli indirecte de productie. Veniturile in gestiune se preiau in grupa 93. Cheltuielile si veniturile extraordinare nu se preiau in contabilitatea de gestiune. Nota interna de import: 1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron 2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron 3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron 4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron 5. TVA: 19.600 x 19% = 4.704 ron Inregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport): 301 = 401 17.500 ron Obligatiile vamale: 301 = % 2.100 ron 446.01/t.v. 1.750 ron 446.02/accize 350 ron Inregistrare TVA: 4428 = 446.03 /tva 4.704 ron Observatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil. Achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata): % = 5121 5.824 ron 446.01 1.750 ron 446.02 350 ron 446.03 4.704 ron 4426 = 4428 4.704 ron Achizitia altor stocuri(factura fiscala): % = 401 2.232 ron 3021 1000 ron 3028 800 ron 4426 432 ron Darea in consum a stocurilor (bonuri de consum): 6021 = 3021 1000 ron 921 = 901 21.400 ron 6028 = 3028 800 ron (daca face parte din obiectul principal de activiatate) 601 = 301 19.600 ron Obtinerea produselor finite (raport de productie):

345 = 711 30.000 ron 931 = 902 30.000 ron (cont colector de venituri) Vanzarea produselor finite: 4111 = % 35.137,80 ron 931= 902 30.300 ron 701 30.000+30.000 x1% = 30.300 4427 4.837,80 Descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute : 711 = 345 30.000 ron 931 = 902 -30.000 ron Achizitionarea de valuta prn licitatie: 5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ron Commision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron 5125 = 5121 18.629,50 ron 627 = 5125 129,50 ron 921 = 901 129,50 ron 5124 = 5125 18.628,50 ron Achitarea facturii externe prin valuta obtinuta prin licitatie valutara: Evaluarea obligatiei de plata la data importului: 5.000 euro x 3,50 ron = 17.500 ron Evaluarea obligatiei de plata la data platii: 5.000 euro x 3,70 ron = 18.500 ron Diferenta de curs negative 1.000 ron % = 5124 18.500 ron 401 17.500 ron 665 1.000 ron 921 = 901 1.000 ron Inregistrarea rezultatului inventarierii: 711 = 345 1.000 ron 931 = 902 - 1.000 ron Imputarea minusului: 4252 = % 1.171,26 ron 758 1010 ron 931 = 902 1.010 ron 4427 161,26 ron 931 = 902 1.010 ron Inchiderea contului 921: 902 = 921 22.529,50 Inchiderea contului 902: 903 = 902 -7.780,50 Inchiderea contului 901: 901 = 903 -7.780,50 Inchiderea contului 931: 901 = 931 30.310 Soldul contului 903 este acelasi cu al contului 121, cu exceptia cazului in care exista cheltuieli si venituri exceptionale.

14.Studiu de caz privind exportul de stocuri.

Se vand la extern, din stoc, marfuri la pretul de 20.000 euro in conditia de livrare franco fronitiera importatorului. Asigurarea 2.400 Euro, transportul extern 1.600 Euro. Cursul euro la data facturii este de 1 Euro = 4.2 lei, incasarea contravalorii marfurilor are loc la 20 de zile cand cursul euro este de 1 euro = 4,10 lei. Costul marfurilor respective este de 50.000 lei. Livrarea marfurilor: valoarea marfii: 20.000 euro x 4,2 = 84.000 lei; asigurarea: 2.400 euro x 4,2 = 10.080 lei

transport extern: 1.600 euro x 4,2 = 6.720 lei valoarea externa franco fronitiera: 100.800 Inregistrarea in evidenta contabila: 4111 = % Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse Inregistrarea cheltuielilor de asigurare: 613 = Cheltuieli cu primele de asiguarare

100.800 lei 84.000 lei 16.800 lei

401.2 10.080 lei Furnizori externi 2.400 euro x4,2 = 10.080 lei 10.080 lei 2.400 euro x4,2 = 10.080 lei 50.000 lei

Plata asigurarii cu ordin de plata: 401.2 = 5124 Furnizori externi Conturi la banci in devize Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Incasarea contravalorii marfurilor de la clientul strain la cursul de 1 euro = 4,10 lei Valoarea la data facturii: 20.000 euro x 4,2 = 84.000 lei; Valoarea la data incasarii: 20.000 euro x 4,1 = 82.000 lei Diferenta nefaorabila de curs valutar: 2.000 lei % = 665 84.000 lei 5124 Conturi la banci in devize Cheltuieli din diferente de curs valutar 82.000 lei 4111 2.000 lei Clienti Se inregistreaza si se achita cheltuielile de transport extern conform facturii trimise de furnizor (care a efectuat transportul): 624 = % Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 5124 Conturi la banci in devize 765 Venituri din diferente de curs valutar 1.600 euro x 4,1 = 6.560 lei 160

16.Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.

La nceputul lunii martie a anului 2010, societatea ALFA cumpr de la un furnizor cu sediul n Statele Unite ale Americii, materii prime n valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale naval, iar cumprtorul intr n posesia materiilor prime din momentul n care bunurile sunt ncrcate pe nav, n portul vnztorului. n data de 10 martie 2010, transportatorul efectueaz n numele cumprtorului, att ncrcarea, ct i recepia bunurilor. Cursul valutar utilizat la data recepiei este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar operaiunii privind recepionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepionate este de 3,0200 lei/dolar (acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei n data de 9 martie 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de recepie din data de 10 martie 2010). Cu aceast ocazie, vnztorul transfer cumprtorului, att proprietatea, ct i riscurile i beneficiile. Recepia bunurilor se face de ctre transportator n numele cumprtorului. La recepie nu se constat diferene fa de cantitatea livrat de vnztor, moment n care transportatorul confirm cumprtorului existena bunurilor solicitate i transmite o copie a facturii primite de la furnizor i o copie a procesului-verbal de recepie. Pe toat perioada transportului pn la predarea bunurilor ctre cumprtor, acestea se afl n proprietatea cumprtorului i n rspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face n 7 zile calendaristice de la ncrcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2010. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar. Bunurile ajung n ar n data de 12 mai 2010. Odat ajunse n ar, transportatorul pred cumprtorului materiile prime i factureaz ctre acesta cheltuielile de transport n valoare de 5.000 dolari. Data la care cumprtorul a acceptat factura de transport este 12 mai 2010, iar cursul valutar utilizat la reflectarea n contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000 lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR n data de 11 mai 2010). n perioada imediat urmtoare, cumprtorul vmuiete bunurile importate i pltete taxele vamale n sum de 12.800 lei i TVA n sum de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face n 2 zile calendaristice de la data facturrii, respectiv n data de 14 mai 2010, la cursul valutar de 3,2200 lei/dolar. Cursul valutar utilizat la data decontrii este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de BNR din 13 mai 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de decontare din data de 14 mai 2010. Odat ajunse la cumprtor, materiile prime importate sunt date n consum n vederea prelucrrii acestora. n contabilitatea cumprtorului, materiile prime n curs de aprovizionare pentru care s -au transferat riscurile i beneficiile aferente se reflect astfel: 1. Recunoaterea stocurilor la momentul transferului riscurilor i beneficiilor (10 martie 2010). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaiei transmise/confirmate de transportator, utilizndu-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancar anterioar operaiunii de recepie, respectiv cel din data de 9 martie 2010. Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,0200 lei/dolar). ntruct stocul deinut este n curs de aprovizionare, recunoaterea se face, dup natura acestuia, n conturile din grupa 32 stocuri n curs de aprovizionare. 321 Materii prime n curs de aprovizionare = 401 Furnizori 135.900 lei

2. n data de 17 martie 2010 se pltete furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR n data de 16 martie 2010). Contravaloarea n lei a sumei pltite n valut reprezint 130.500 lei (45.000 dolari x 2,9000 lei/dolar). Diferenele de curs valutar favorabile, nregistrate la data plii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200 lei/dolar 2,9000 lei/dolar)] 401 Furnizori = % 135.900 lei 5124 Conturi la bnci n valut 130.500 lei 765 Venituri din diferene de curs valutar 5.400 lei 3. Preluarea efectiv de la transportator, a materiilor prime importate, vmuirea acestora i recunoaterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziie prin nregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziie. Astfel, costul de achiziie al materiilor prime, n valoare de 164.700 lei, cuprinde: - pre de achiziie, stabilit la data recepiei, n valoare de 135.900 lei; - cheltuieli de transport-aprovizionare, n valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000 lei/dolar); - taxele vamale, n valoare de 12.800 lei. TVA pltit n vam n sum de 27.360 lei nu este inclus n costul de achiziie ntruct aceast tax este recuperabil. 301 Materii prime = % 164.700 lei 321 Materii prime n curs de aprovizionare 135.900 lei 401 Furnizori 16.000 lei 446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 12.800 lei 4. Plata cheltuielilor de transport n valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,2200 lei/dolar) i nregistrarea diferenelor de curs valutar nefavorabile, aferente plii acestora, n valoare de 100 lei [5.000 dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]: % = 5124 Conturi la bnci n valuta 16.100lei 401 Furnizori 16.000 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar 100 lei 5. Plata taxelor vamale i a TVA, calculate n vam: % = 5121 Conturi la bnci n lei 40.160 lei 446 Alte impozite, taxe i vrsminte assimilate 12.800 lei 4426 Taxa pe valoarea adugat deductibil 27.360 lei 6. nregistrarea consumului de materii prime: . 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 164.700 lei

18.Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoarea de 100.000 ron. Prelucrarea costa 20.000 ron la care se adauga TVA 3.800 ron. Dupa prelucrare materiile prime sunt returnate beneficiarului. Notele contabile care reflecta aceste operatiuni sunt: - transferul materiilor prime in gestiunea entitatii prelucratoare: 351 Materii si materiale aflate la terti = 301 Materii prime 100.000 ron - ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 23.800 ron. Suma fara TVA majoreaza valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel: % = 401 Furnizori 23.800 ron 301 Materii prime 20.000 ron 4426 Tva deductibila 3.800 ron - materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel: 301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti 100.000 ron presupunem ca un lot de materii prime in suma de 100.000 ron sunt trimise unei alte entitati in vederea efectuarii unor reparatii minore, facturate ulterior la suma de 1.000 ron plus TVA. Notele contabile in acest caz sunt: - trimiterea materiilor prime spre prelucrare: 351 Materii si materiale aflate la terti = 301 Materii prime 100.000 ron - facturarea reparatiei. Spre deosebire de cazul de mai sus, reparatia se inregistreaza direct pe cheltuiala (doar in cazul in care se aduce un plus de valoare unui activ (o imbunatatire a parametrilor initiali) valoarea lucrarilor efectuate asupra unui activ se inregistreaza ca o majorare a valorii acelui active. Daca in schimb are loc doar o mentinere a parametrilor normali de functionare (cum este cazul reparatiei) , contravaloarea lucrarii se inregistreaza direct ca si cost. % = 401 Furnizori 1.190 ron 611 Cheltuieli de intretinere si reparatii 1.000 ron 4426 Tva deductibila 190 ron - returnarea produselor entitatii : 301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti 100.000 ron 19.Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti 20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision. 21.Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.

23.Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.
O societate care nu a mai desfasurat activitate o perioada de peste 4 ani are in balanta stocuri de produse alimentare pe care ar vrea sa le inchida. Acestea sunt expirate si fizic aruncate. Vom vedea, in cele ce urmeaza, care este modalitatea corecta de a le scoate din gestiune cu costuri minime in ceea ce priveste taxele si impozitele. Pentru a beneficia de cheltuiala deductibila cu scaderea din gestiune a marfurilor degradate, deterioarate etc, precum si de a nu colecta TVA, se poate proceda la calcul de perisabilitati. Acestea sunt reglementate de HG 831/2004 , pentru aprobarea Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare. Din aceasta reglementare, pe scurt, rezulta urmatoarele: - perisabilitatile se aplica de catre societatile platitoare de impozit pe profit; - periabilitatile sunt scazaminte care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, farimitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica); -in cadrul perisabilitatilor nu se includ pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora; - perisabilitatile se calculeaza numai dupa efectuarea inventarierii, prin verificarea faptica a cantitatilor de produse existente in magazin, stabilite prin cintarire, numarare, masurare si prin alte procedee. Inventarierea trebuie efectuata conform Ordinul 2861/2009 ; - limitele maxime de perisabilitati, pentru activitatea dvs, s-ar regasi in Anexa 1, colona 5 (daca aveti comert cu amanuntul) sau coloana 4 (daca aveti comert engros) si se vor aplica, deci, la valoarea de inregistrare a marfurilor vindute intre doua inventare; - perisabilitatile se aproba de administratorul firmei, odata cu inventarierea marfurilor. Rezulta, asadar, ca primul pas este efectuarea inventarului, care trebuie consemnat in listele de inventariere. Comisia de inventariere stabileste rezultatele inventarierii prin compararea datelor inscrise in listele de inventar cu datele din evidenta tehnico-operativa si din contabilitate (plusuri, minusuri, marfa degradata etc) si le consemneaza in procesul verbal de inventariere. Elementele pe care trebuie sa le contina acest proces verbal sunt stipulate la art. 42 din Nrmele din 9 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin OMFP 2861/2009. In acest proces verbal, comisia propune modalitatile de valorificare a rezultatelor inventarierii. Procesul verbal de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data inchiderii operatiunii de inventariere, administratorului firmei in vederea aprobarii propunerilor comisiei de inventar. Dupa aprobarea de catre administratorul firmei a modalitatilor de rezolvare a rezultatelor

inventarierii, se intocmeste Procesul-Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasarea unor bunuri materiale(Cod 14-2-3/aA) - prevazut la punctul IV din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificarile si completarile ulterioare. Apoi se procedeaza la valorificarea inventarului astfel: - se compenseaza plusurile cu minusurile, la produsele fungibile (usor de confundat); - se verifica daca minusurile pot fi imputate si se emite decizia de imputare (cod 14-8-2) conform modelului din OMFP 3512/2008 ; - se verifica daca minusurile / produsele degradate se incadreaza in normele de consum tehnologic sau sunt determinate de cauze de forta majora; - apoi se determina minusul de inventar rezultat dupa eliminarea tuturor cauzelor de mai sus; - se determina perisabilitatile, prin aplicarea procentului prevazut in Anexa 1 la valoarea de inregistrare a marfurilor vindute intre doua inventare. Daca valoarea minusurilor este mai mica decit valoarea perisabilitatilor, atunci acest minus va fi scazut din gestiune si din contabilitate, generind o cheltuiala deductibila si fara a se colecta TVA. Daca valoarea minusului este mai mare decit valoarea perisabilitatilor, in contabilitate se va evidentia scaderea marfii cu intreaga valoare a minusului, dar deductibila va fi doar cheltuiala aferenta valorii perisabilitatilor. Pentru diferenta, cheltuiala este nedeductibila si se colecteaza TVA. Nota contabila pentru reflectarea descarcarii din gestiune a marfurilor lipsa (perisabilitati) este cea aferenta oricarei iesiri de marfa la un magazin de desfacere cu amanuntul: % =371 607 378 4428 Pentru contul 607, din punct de vedere fiscal, se va tine o evidenta extracontabila sau se vor crea doua analitice: pentru partea deductibila - care se incadreaza in perisabilitati - si pentru partea nedeductibila - care nu se incadreaza in perisabilitati si pentru care se va calcula tva 24%. TVA-ul se inregistreaza: 635=4427 (635estenedeductibil). Daca activitatea este de comert engros, atunci inregistrarea scaderii din gestiune va fi: 607 = 371 tinindu-se cont de partea deductibila (aferenta perisabilitatilor) din contul 607. La partea nedeductibila se va colecta TVA.

Insa, asa cum reiese si din conditiile de aplicare a perisabilitatilor, daca stocurile respective sunt de

foarte mult timp nedescarcate, nevalorificate etc nu se mai poate pune problema calculul perisabilitatilor, intrucit nu sunt indeplinite conditiile stabilite la art. (1) din Norma: "Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica)". Acestea s-ar incadra la art. 2: "Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora." Deci, stocurile avand o vechime foarte mare, acest lucru poate fi inclus in cauze de natura neglijentei sau imputabile (nu s-au luat masuri la momentul respectiv pentru valorificarea stocurilor a caror perioada de valabilitate se apropia de final sau nu au fost depozitate / tinute in conditii optime). Ca urmare, opinez ca nu se pot determina perisabilitati pentru aceste stocuri foarte vechi. Avand in vedere faptul ca din ceea ce mentionati rezulta ca marfurile nu mai exista fizic, nu se poate aplica art. 128 alin. (8) din codul fiscal , in sensul necolectarii TVA, deoarece nu sunt indeplinite conditiile mentionate la punctul 12 din norme, respectiv: " In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) bunurile nu sunt imputabile; b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii in cadrul antrepozitului fiscal; c) se face dovada ca bunurile au fost distruse." Ca urmare, descarcarea lor din gestiune, pe baza de inventar si Proces-Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasarea unor bunuri materiale(Cod 14-2-3/aA), va genera cheltuiala nedeductibila (contul 607), conform art. 21 alin. (4) litera c) din Codul fiscal si colectare de TVA, (635 = 4427, cheltuiala nedeductibila), conform art. 128 alin. (4) litera d) din codul fiscal . De asemenea, trebuie intocmita autofactura pentru TVA colectata, conform art. 155 alin. (2) din codul fiscal si punctului 70 alin. (1) litera d) din normele data in aplicarea acestui articol. 24.Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora. 25.Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.

26.Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

1. Se nregistreaz recepia de materii prime (200 mc lemn rotund rinos) n valoare de 32000 lei de la Ocolul Silvic Scuieni conform factura nr. 4567/25. 10. 2009, TVA 24% taxare invers:

301 Materii prime" = 401 Furnizori"32.000 lei 4426 TVA deductibil" = 4427 TVA colectat"... 7.680 lei

2. Se nregistreaz recepia de materii prime ( 10 mc lemn rotund rinos) de la persoan fizic Caragia Daniel, legitimat cu CI seria XG nr. 369396, n valoare de 1500 lei TVA 24% conform bon de vnzare nr. 98765/26. 11. 2009:

% = 401 Furnizori".. 1.860 lei 301 Materii prime" 1.500 lei 4426 TVA deductibil".. 360 lei

3. Se nregistreaz recepie la piese de schimb pentru maina de tiat lemn in valoare de 42000 lei. TVA inclus, de la SC SSAB Impex SRL. conform factura nr. 241/03. 11. 2009:

% = 401 Furnizori".42.000 lei 3024 Piese de schimb"..33.870 lei 4426 TVA deductibil".8.130 lei 4. Se nregistreaz recepia de combustibil ( 400 litri motorin) n valoare de 1720 lei, TVA 24% de la SC Mol-Petrol SRL, conform factura ne. 00123/07. 11. 2009:

% = 401 Furnizori"... 2.133 lei 3022 Combustibili"...1.720 lei 4426 TVA deductibil"... 413 lei

5. Societatea nregistreaz cheltuieli cu energia electric furnizat de SC Electrica SA, n valoare de 2000 lei plus TVA 24%, conform factura nr. 78943/28. 11. 2009:

% = 401 Furnizori"...2480 lei 605 Cheltuieli privind energia i apa"...2000 lei 4426 TVA deductibil"...480 lei 6. Se achit, la scaden, factura cu energia, din contul de disponibiliti, cu ordinul de plat nr. 789/8. 12. 2009, aa cum rezult din extrasul de cont primit de la banc:

401 Furnizori" = 512 "Conturi la bnci n lei"..2480 lei

7. Se emite bilet la ordin pentru furnizorul de materie prim, Ocolul Silvic Scuieni:

nregistrarea emiterii biletului la ordin

401 Furnizori" = 403 Efecte de pltit"..32000 lei nregistrarea plii biletului la ordin prin banc

403 Efecte de pltit" = 5121 Conturi la bnci n lei ".32000 lei 8. Societatea achiziioneaz n luna octombrie 2009, din Germania, un utilaj pentru prelucrare material lemnos in valoare de 18000 euro, la un curs valutar de 4016lei/euro. Pentru decontare, emite un bilet la ordin n favoarea furnizorului extern n valoare de 15000 lei, la un curs de 4.18lei/euro. La scaden. n cursul lunii noiembrie2009, cursul valutar este de 4.20lei/euro. nregistrarea recepiei utilajului de

2131 Echip.tehn.(maini,utilaje i instal. de lucru) = 404 Furnizori imobilizri"74880 lei

nregistrarea emiterii biletului la ordin n favoarea furnizorului extern

( valoarea nominala a datoriei este 74880 lei, valoarea nominal a biletului la ordin emis este 18000 euro x 4.18lei/euro = 75240 lei, diferena nefavorabil de curs valutar este 360 lei).

% = 405 Efecte de pltit pentru imobilizri .............................75240 lei 404 Furnizori de imobilizri"..................74880 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar"..360 lei nregistrarea achitrii la scaden a biletului la ordin emis (valoarea nominal a biletului la ordin este 752400 lei, valoarea actual a biletului la ordin este 18000 euro x 4.20lei/euro =75600 lei diferena nefavorabil de curs valutar este 300 lei). % " 5124 Conturi la bnci n valut"...75600 lei 405 Efecte de pltit pentru imobilizri"...75240 lei 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar"..360 lei 9. Societatea comercial Omiflores SRL acord societii Gabi Internaional SRL un avans comercial n valoare de 108000 lei, plus TVA 19% n vederea achiziionrii unei platforme remorc pentru transport buteni. Preul de facturare a mijlocului fix livrat ulterior este de 208000 lei; plus TVA 24%. Se deconteaz avansul comercial precum i restul de plat prin virament bancar.

nregistrarea acordrii avansului prin banc

% = 5121 Conturi la bnci n lei"...133.920 lei 409 Furnizori debitori"...108.000 lei 4426 TVA deductibil"..25.920 lei nregistrarea achiziionrii mijlocului de transport

% = 404 Furnizori de imobilizri"..257920 lei 2133 Mijloace de transport"...208000 lei 4426 TVA deductibil"..49920 Iei nregistrarea decontrii avansului acordat

% = 409 Furnizori debitori".108000 lei 404 Furnizori de mobilizri"........................................... 133920 lei

4426 TVA deductibil"............................................................... -25920 lei nregistrarea achitrii datoriei rmase 404 Furnizori de imobilizri" = 5121 Conturi la bnci n lei"....128520 lei

27.Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Cresterea creantelor: Cont debitor acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata 413 efecte de primit de la clienti diferente de curs favorabile la finalul anului 413 efecte de primit de la clienti Cont creditor Suma

4111 clienti 765 venituri din dif. de curs

1000

100

Micsorarea creantelor: Cont debitor la avalizarea cambiilor si biletelor la ordin 5113 efecte de incasat dif. nefavorabile de curs la finalul anului 665 chelt cu dif. de curs dif. nef. de curs la lichidarea efectelor de primit in devize 665 chelt. cu diferente de curs sume incasate de la clienti 5121 banci lei Cont creditor 413 efecte de primit de la clienti 413 efecte de primit de la clienti Suma

1000

100

413 efecte de primit de la clienti 413 efecte de primit de la clienti

45

450

Primirea si incasarea de cambii pt. creante create la vanzarea de marfuri: Cont debitor 4111 clienti 4111 clienti scoaterea din gestiune 607 chelt cu marfurile primirea cambiei 413 efecte de primit de la clienti incasarea cambiei 5113 efecte de incasat 5121 banci lei varianta : scontarea efectelor 5114 efecte remise spre scontare 5121 banci lei 666 chelt. privind dobanzile 627 chelt cu serviciile bancare Cont creditor 707 venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 371 marfuri 4111 clienti 413 efecte de primit de la clienti 5113 efecte de incasat 413 efecte de primit de la clienti 5114 efecte remise spre scontare 5114 efecte remise spre scontare 5114 efecte remise spre scontare Suma 1000 190

725

1190

1190 1190

1190 1000 100 90

Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor: Cont debitor 371 marfuri 4426 TVA deductibila emiterea cambiei 401 furnizori 401 furnizori 401 furnizori 403 efecte de platit Cont creditor Suma 1000 190

1190

plata la scadenta a cambiei 403 efecte de platit

5121 banci lei

1190

Reinnoirea efectelor de comert daca efectul comercial este inca la tragator: Cont debitor in contabilitatea tragatorului anularea efectului comercial (cambia) initial 4111 clienti contarea dobanzii penalizatoare 4111 clienti reinnoirea cambiei cu val. nominala+dobanda 413 efecte de primit de la clienti in contabilitatea trasului anularea efectului anterior 403 efecte de platit inregistrarea dobanzii penalizatoare 668 alte cheltuieli financiare crearea unui nou efect comercial (cambie) cu val. nominala+dobanda 401 furnizori Cont creditor Suma

413 efecte de primit de la clienti 766 venituri din dobanzi 4111 clienti

5000

150

5150

401 furnizori 401 furnizori

5000

150

403 efecte de platit

5150

Recuperarea efectului comercial de la andosist: Cont debitor in contabilitatea tragatorului remitere efect comercial 5113 efecte de incasat recuperare efect comercial 4111 clienti Cont creditor Suma

413 efecte de primit de la clienti 5113 efecte de incasat

5000

5000

cheltuieli suplimentare 627 chelt cu serviciile bancare imputarea chelt suplimentare clientilor 4111 clienti 401 furnizori Contabilitatea CEC-urilor Cont debitor facturare servicii 4111 clienti 4111 clienti primire CEC 5112 cecuri primite spre incasare incasarea efectiva a cecului la termen 5121 banci lei Contabilitatea decontarii prin forfetare Cont debitor valoarea creantelor vandute 5121 banci lei taxa de forfetare achitata inst. financiare 668 alte chelt. financiare sau retinerea taxei de forfetare din creanta 5121 banci lei 668 alte chelt. financiare

5121 banci lei 627 chelt cu serviciile bancare 403 efecte de platit

10

5000 5150

Cont creditor 704 venituri servicii prestate 4427 TVA colectata 4111 clienti 5112 cecuri de incasat

Suma

1000 190

1190

1190

Cont creditor 411 clienti 5121 banci lei 411 clienti 411 clienti

Suma

1000

50

950 50

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea negociata: Cont debitor contare suma negociata 5121 banci lei diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 668 alte chelt. financiare sau echivalent prin debitori 5121 banci lei 668 alte chelt. financiare Cont creditor 411 clienti Suma

1000

411 clienti 461 debitori diversi 461 debitori diversi

500

1000 500

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat cea negociata: Cont debitor contare suma negociata 5121 banci lei diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 5121 banci lei sau echivalent prin debitori 5121 banci lei 5121 banci lei Cont creditor 411 clienti Suma

1000

768 alte venituri financiare 461 debitori diversi 768 alte venituri financiare

500

1000 500

28.Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.

29.Studiu de caz privind impozitul pe profit.

Contabilizarea impozitului pe profit : (sumele sunt exemplificative) Cont debitor sumele datorate bugetului statului ca impozit 691 chelt cu impozitul pe profit plata impozitului la bugetul statului 4411 impozitul pe profit inchidere cu 121 121 profit sau pierdere in cazul impozitului minim forfetar ex: impozitul datorat calculat este 100 lei impozitul minim (forfetar) este de 500 lei 691 chelt cu impozitul pe profit 121 profit sau pierdere 4411 impozitul pe profit 5121 banci lei 691 chelt cu impozitul pe profit 300 Cont creditor Suma

300

300

4411 impozitul pe profit 691 chelt cu impozitul pe profit

500 500

30.Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

S.C. EVA S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2007, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2007, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 = 5311 "Cheltuieli privind "Casa in lei" protocolul" b) inregistrarea protocol facturi: % = 401 623 "Furnizori" "Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice, TVA 19%: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata"

impozite si taxe" Daca prin aplicarea unei variate de calcul descrise anterior constatam ca a fost depasit plafonul admis, acestea se inregistreaza ca atare. Modul de determinare a TVA aferenta depasirii: Conform reglementarilor legale, depasirea plafoanelor deductibile fiscal constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Trebuie sa determinam care este baza impozabila retinuta pentru autofactura de intocmit. Baza nu este egala deoarece a inregistrat in contabilitate cheltuieli de protocol avand la baza atat bonul fiscal, dar, mai ales, factura. Acesta este si motivul pentru care, mai intai, va trebui sa determinam ponderea cheltuielilor de protocol pentru care compania a inregistrat si taxa aferenta. In final, baza de impozitare se determina prin deducerea cheltuielilor de protocol pentru care s-a autofacturat in cursul exercitiului reprezentand c/val bauturilor alcoolice din cheltuielile nedeductibile taxabile. In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata" impozitesi taxe" In concluzie, entitatea va emite autofactura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: 1) in cursul exercitiului 2007 a efectuat activitati de protocol, pentru care a dedus TVA; 2) are loc depasirea plafoanelor de protocol deductibile fiscal, pentru care compania a dedus TVA si nu l-a colectat in cursul exercitiului. Pentru o corecta aplicare a reglementarilor legale in materie, va recomandam intocmirea unor situatii din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor de protocol pentru care compania a dedus, respectiv colectat TVA, in cursul exercitiului financiar 2007.