DREPT COMERCIAL ROMN Capitolul 1 Noiuni introductive 1.1.

Precizri prealabile Din punct de vedere economic, comerul este o activitate al crei scop este schimbul si circulaia mrfurilor de la productori la consumatori. Juridic, noiunea de comer are un coninut mai larg, deoarece, pe lang operaiunile de interpunere in schimb si circulaie a mrfurilor, cuprinde producia mrfurilor, executarea de lucrri si prestarea de servicii. Dreptul comercial cuprinde normele juridice care reglementeaz activitile comerciale:de producere, de circulaie si de prestri servicii. 1.2. Obiectul dreptului comercial Pentru stabilirea obiectului dreptului comercial in literatura de specialitate sau conturat dou teorii, ce ofer criteriile de comercialitate prin care se definesc actele, faptele juridice si operaiunilor economice comerciale . Potrivit primului criteriu, denumit obiectiv dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerului, adic actelor juridice, faptelor juridice si operaiunilor economice calificate de lege ca fiind de comer indiferent de persoana care le svrseste. Potrivit celui de-al doilea criteriu denumit subiectiv dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comercianilor. Din acest punct de vedere, dreptul comercial este un drept profesional care se aplic tuturor persoanelor care au calitatea de comerciant. Codul Comercial roman are la baz sistemul obiectiv. Articolul 3 Cod com. stabileste actele juridice, faptele si operaiunile considerate fapte de comer crora li se aplic dispoziiile codului comercial indiferent de persoana care le svarseste, indiferent c are sau nu calitatea de comerciant. Combinand cele dou criterii rezult c dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile atat faptelor de comer cat si comercianilor . 1.3. Definiia dreptului comercial Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat aplicabile raporturilor juridice izvorate din svarsirea actelor, faptelor juridice si operaiunilor economice considerate de lege fapte de comer precum si raporturilor juridice la care particip persoanele ce au calitatea de comerciani. 1.4. Izvoarele dreptului comercial Izvoarele formale sunt : Codul comercial si Codul civil. In funcie de natura lor deosebim : -izvoare normative: Constituia-legea fundamental a rii-care reglementeaz principiile de organizare ale activitilor economice, Codul Comercial care cuprinde reglementarea de baz a activitilor comerciale si reglementeaz instituiile fundamentale : faptele de comer, comercianii, obligaiile comerciale; legile comerciale speciale. Pentru c nu tot dreptul comercial se afl in Codul Comercial, art. 1Cod Com. face s se ineleag c principalul izvor al dreptul comercial il reprezint legile comerciale si legile comerciale speciale: Legea nr. 31/1990 cu privire la societile comerciale, republicat si modificat, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului, republicat si modificat, Legea nr. 11/1990 privind combaterea concurenei neloiale, modificat, Legea nr. 58/1990 asupra cambiei si biletului la ordin, Decretul nr. 139/90 privind infiinarea camerelor de comer si industrie, Ordonana nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, Ordonana nr. 70/1990 privind impozitul pe profit si norme, regulamente si ordine adoptate de organele competente. -izvoare interpretative: au rolul de a ajuta la interpretarea voinei manifestate in raporturile comerciale.In aceast categorie includem : - uzurile comerciale. Uzul comercial este o regul de conduit nscut din practica social. In dreptul comercial roman uzurile comerciale nu sunt izvoare normative dar doctrina si practica juridic recunosc uzurile interpretative

(convenionale) ca rezultand din voina prezumat a prilor cu rolul de a lmuri sensul si limitele acestei voine. - doctrina .Se admite c doctrina nu este izvor de drept, dar este un important instrument de interpretare a legilor comerciale si de aplicare a acestora. - practica judiciar. In mod tradiional nu a fost recunoscut ca izvor de drept, dar soluiile date de instanele judectoresti contribuie la interpretarea legilor comerciale fr s aib puterea precedentului judectoresc. Un rol important in interpretarea legilor comerciale tinde s-l dobandeasc deciziile Inaltei Curi de Casaie si Justiie. 1.5. Principiile dreptului comercial 1. Autonomia de voin - dreptul civil recunoaste libertatea contractual (in interpretarea actelor juridice prevaleaz voina intern a contractanilor, fundamentul fiind autonomia de voin). In dreptul comercial ins, voina declarat primeaz asupra voinei interne prin utilizarea inscrisurilor imprimate, a contractelor tip,etc. 2. Rolul aparenei in dreptul civil aparena este productoare de efecte juridice, in anumite cazuri, de exemplu eroarea comun, produce efecte juridice. In dreptul comercial necesitile creditului determin o recunoastere mult mai larg a efectelor aparenei prin sacrificarea realitii: titlurile comerciale de valoare (cambia) unde legea impune anumite condiii de form foarte riguroase pentru valabilitatea titlurilor. 3. Ordinea public in dreptul civil libertatea contractual este rmurit de normele privind ordinea public. In dreptul comercial ordinea public ca limit a libertii contractuale cuprinde domenii mai largi decat in dreptul civil: controlul judiciar al constituirii societilor comerciale, verificarea condiiilor cerute pentru desfsurarea activitilor comerciale.Doctrina recunoaste ca principii ale dreptului comercial : - in comer actele juridice sunt cu titlu oneros; - in comer intotdeauna banii sunt fructiferi, produc dobanzi; - in contractele comerciale in caz de dubiu se aplic regula care favorizeaz circulaia; - contractarea in favoarea celui de-al treilea este o activitate obisnuit in materie comercial. Capitolul 2 FAPTELE DE COMER 2.1. Noiune. Prin folosirea noiunii de fapte de comer legiuitorul romn se ndeparteaz att de modelul su, codul de comer italian ct si de codul comercial francez (ati de commercio, actes de commerce). Pentru cei ce apreciaz c reglementarea romn se deosebeste de cea de origine, argumentul const n aceea c n teoria dreptului actele juridice se disting de faptele cu semnificaie juridic. Actele juridice sunt manifestri de voin facute cu intenia de a produce efecte juridice, n timp ce faptele juridice (stricto sensu) sunt aciuni ale omului fcute fr intenia de a produce efecte juridice, acestea producndu-se n virtutea legii, independent de voina autorilor. Utilizarea de ctre legiuitor a noiunii de fapte de comer nu ramne fr consecine juridice, deoarece considerm c termenul ca atare are un nteles mai larg, desemnnd toate operaiunile de comer.Prin urmare, noiunea de fapte de comer cuprinde att actele juridice de comer, ct si faptele juridice, stricto sensu, de comer. Intenia legiuitorului este de a supune legii comerciale nu numai obligaiile izvorte din acte juridice, ci si obligaiile nscute din fapte juridice ilicite (mbogirea fr just cauz, plata nedatorat si gestiunea de afaceri) sau ilicite (fapte de concuren neloial). Reglementarea faptelor de comer. Interesul determinrii faptelor de comer permite: - stabilirea domeniului dreptului comercial ,adic faptele sau actele de comer (concepia obiectiv) si comercianii (concepia subiectiv) ,si

- definirea comercianilor, deoarece art. 7 C.com. prevede sunt comerciani aceia care fac fapte de comer avnd comerul ca o profesiune obisnuit si, societtile comerciale. Faptele de comer sunt reglementate n articolele 3, 4 ,6 si 56 din Codul Comercial. Art. 3 C.com. prevede: Legea consider ca fapte de comer... si enumera 20 dintre acestea, fr s le defineasc, ca atare. n opinia pe care o mbrism, enumerarea amintit are caracter enuniativ, exemplificativ iar nu limitativ. Aceasta inseamn c, la enumerarea facut de cod se pot adauga si altele, cu condiia s aib caracteristicile faptelor de comer reglementate de lege. n lumina acestei opinii doctrina si practica judiciara au recunoscut c fapte de comer si alte acte si operaiuni care nu sunt prevzute expres n Codul Comercial, dar n condiiile actuale ndeplinesc caracteristicile amintite: activitatea hotelier, publicitatea, producia de film, televiziunea , leasingul, franciza etc. Independent de cum este considerat caracterul enumerrii faptelor de comer de la art. 3 C. com., acestea au o caracteristic comun sunt calificate de comer indiferent de calitatea persoanei care le svarseste ,comerciant sau necomerciant. Iar n doctrin sunt considerate comerciale prin natura lor ,deoarece n coninutul lor exist, n mod obiectiv, una din operaiunile pe care legiuitorul nsusi o califica ,,de comer ,, de exemplu, intermedierea sau interpunerea n schimb si circulaie. Si cum potrivit sistemului (concepiei) obiectiv, dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile comerului, adic faptelor de comer indiferent de persoana care le savarseste, actele si operaiunile enumerate de art. 3 sunt denumite fapte de comer obiective. Art. 4 C.com. consider ca fiind de comer toate actele juridice si operaiunile comerciantului. Si cum potrivit sistemului subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comercianilor, actele juridice ndeplinite de acestia cu limitele prevazute de lege sunt denumite fapte de comer subiective. n lumina acestui articol, calitatea de comerciant a persoanei confer natur comercial si actului savarsit de acesta. Corobornd art.3 cu art.4 C.com.,apreciem c asa cum s-a afirmat si n doctrin - Codul comercial romn are la baza sistemul obiectiv de calificare a faptelor de comer (art. 3 C.com.) completat cu prezumia de comercialitate in privina celorlalte contracte si obligaiuni ale unui comerciant (art. 4). Art. 56 C.com. reglementeaz regimul juridic aplicabil actului comercial numai pentru una dintre pri, stabilind legea aplicabil acestuia. Astfel, dac un act este comercial numai pentru una din pari, toi contractanii sunt supusi, n ct priveste acest act legii comerciale, afar de dispoziiile privitoare la persoan chiar a comercianilor si de cazurile n care legea ar dispune altfel. Actul juridic avut n vedere de art. 56 C.com. este denumit mixt sau unilateral deoarece este comercial pentru una din pri si civil pentru cealalt. Prin urmare ,putem clasifica faptele de comer n trei categorii :fapte de comer obiective ;fapte de comer subiective ;fapte de comer mixte sau unilaterale. ncercnd s defineasc faptele de comer doctrina a propus urmtoarele teorii : a speculaiei, a circulaiei si a ntreprinderii.Aceasta, n-a adoptat ns o unic teorie n definirea actelor de comert,ci a facut sinteza lor folosind un criteriu mixt. Astfel, actele de comert, sau ,n sens larg, fapte de comert sunt: acte juridice de interpunere n circulaia marfurilor ca operaiuni izolate, acte juridice ndeplinite printr-o ntreprindere - privite n sens de activitate organizat, efectuate cu scopul de a obine profit. 2.2.Clasificarea faptelor de comer. Faptele de comer obiective sunt acele acte sau operaiuni juridice prevzute de legiuitor in art. 3 C.com. Ele sunt comerciale indiferent de calitatea persoanei care le indeplineste, comercialitatea acestora rezultnd din lege. Se mpart n trei grupe, pe baz unor criterii economice care au la baz: natura comercial, funcia economic si forma lor :

1. Operaiunile de intermediere n schimb asupra mrfurilor si titlurilor de credit (corespund accepiunii economice de comer); 2. Operaiunile de intermediere n schimb purtnd asupra muncii organizate ntreprinderile (corespund accepiunii economice de comer) prin activitatea de intermediere la care se adaug criteriul forma organizatoric- ntreprinderea.Aceste dou grupe sunt acte de comerprin natura lor . 3. Faptele de comer conexe (accesorii)- prin natura lor sunt civile, devin ns comerciale pentru c se afl ntr-o legtur strns cu un act de comer prin natura lui . A. Faptele de comer obiective. 1. Operaiunile de intermediere n schimb asupra mrfurilor si titlurilor de credit a) Cumprarea si vnzarea comercial (art. 3 pct. 1 si 2). Potrivit art. 3 pct. 1si 2 C.com. Legea consider ca fapte de comer: - cumprrile de producte sau mrfuri spre a se revinde fie n natura, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea si cumprarea spre a se revinde de obligaiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulnd n comer; - vnzrile de producte, vnzrile si nchirierile de mrfuri n natur sau lucrate si vnzrile de obligaiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulnd n comer, cnd vor fi fost cumparate cu scop de revnzare sau nchiriere. Potrivit art. 1294 C.civ., vnzarea este contractul prin care una din pri numit vnzator se oblig s transmit ,n principal,celeilalte pari numit cumprtor proprietatea unui bun, n schimbul unui pre. Definiia prezentat este valabil si pentru vnzarea comercial. Caracterul special, comercial, al vnzrii-cumprrii este dat de elementul de ordin economic, specific negoului, si anume interpunerea n schimbul bunurilor, care presupune intenia de revnzare. Asadar, cumprarea este comercial dac a fost fcut cu intenia de revnzare sau nchiriere (dup caz), iar vnzarea este comercial dac a fost precedat de o cumprare (comercial) fcut cu scop de revnzare. n doctrin s-a artat ca vnzarea-cumpararea comercial se prezint ca un inel n lanul produciei si al schimbului de mrfuri si produse n drumul lor de la productor la consumator. Intenia de revnzare sau nchiriere (considerat intenia iniial, nu cea nascut spontan, ulterior), ca trastur distinctiv a vnzrii-cumprrii comerciale: trebuie s existe la data cumprrii; s fie manifestat n exterior de cumprtor, deci, cunoscut de vnztor , sau s rezulte fra echinoc din imprejurarile actului; sa poarte, n principal, asupra obiectului cumparat. Obiectul vnzarii-cumprrii comerciale, potrivit art. 3 pct. 1, poate fi format numai din bunuri mobile (producte, mrfuri, obligaiuni ale Statului sau titluri de credit care circul n comer). Acestea pot fi revndute, astfel cum au fost dobndite, sau dup ce, n prealabil au fost prelucrate sau transformate (cofetarul cumpr ingrediente pentru a le revinde sub form produsului finit prajituri, de exemplu). b) Operaiuni de punere in consignaie a mrfurilor sau productelor n scop de vnzare. Contractul de consignaie este acel contract n temeiul cruia o parte numit consignant, ncredineaza celeilalte prti, numit consignatar anumite bunuri mobile spre a le revinde, n nume propriu, dar pe seama consignantului. c) Operaiunile pe termen asupra titlurilor de credit. Contractul de report (art. 3 pct. 3). Operaiunile de burs. Potrivit art. 3 pct. 3 C. com., sunt fapte de comer contractele de report asupra obligaiunilor de stat sau altor titluri de credit circulnd n comer. Contractul de report este reglementat de art. 74-76 C.com., pe care-l defineste ca fiind cumprarea pe bani gata a unor titluri de credit circulnd n comer si revnzarea simultanee cu termen si pe un pre determinat ctre aceeasi persoan a unor titluri de aceeasi specie. Operaiunile de burs se ncadreaz n categoria operaiunilor speculative de valori si sunt considerate fapte de comer alturi de contractele de report. d) Operaiunile referitoare la subscrierea, cumprarea si vnzarea de pri sociale si aciuni ale societilor comerciale (art.3 pct.4 C.com.). Prile sociale sunt diviziuni ale capitalului social al societaii cu rspundere limitat, iar aciunile sunt fraciuni ale capitalului social al societtii pe aciuni si n comandit pe aciuni. Cumprrile de pari

sociale sau aciuni intervin att la constituirea societaii comerciale si suntem n prezena unei subscrieri de pri sociale sau aciuni,ct si ulterior, pe parcursul funcionrii acesteia. n ambele situaii, operaiunile de cumprare sunt fapte de comer, n care cumprtorul dobndeste calitatea de asociat.Vnzarea aciunilor si prilor sociale conduce la pierderea calitaii de asociat a vnztorului (dac ,bine neles ,nstrineaz tot pachetul de aciuni sau pri sociale). Indiferent c operaiunile de vnzare, de cumprare, de aciuni si pri sociale, sunt sau nu fcute n scop de speculaie comercial, sunt fapte de comer. e) Operaiunile de banc si schimb (art.3 pct.11 C.com.). Banii si creditul pot constitui obiectul circulaiei. Operaiunile comerciale,ce au ca obiect banii si creditul vor fi guvernate, asa cum s-a precizat n doctrin, de aceleasi principii ca si cele care privesc circulaia mrfurilor si productelor. Aceste operaiuni ns, nefiind definite de Codul Comercial, urmeaz a fi precizate conform Legii nr. 58/ 1998 privind activitatea bancar. Activitatea bancar este realizat de Banca Naional a Romniei si de societaile bancare. Operaiunile de banc constau n : depozite de sume de bani sau de titluri, acordare de credite, operaiuni asupra titlurilor de credit, efectuarea de pli, plasament financiar. Operaiunile de schimb sunt operaiuni de schimb valutar : schimbul de monede, de bilete de banc naionale sau strine, transmitere de fonduri,etc. Regimul valutar este reglementat prin Regulamentul Bncii Naionale a Romniei nr. 1/ 2004 privind efectuarea operaiunilor valutare. f) Cambiile sau ordinele n producte sau mrfuri (art. 3 pct. 14). Cambia si biletul la ordin sunt fapte de comer prin natura lor, indiferent dac prile sunt sau nu comerciani sau dac sunt emise pentru acte civile sau comerciale. Cambia si biletul la ordin sunt reglementate de Legea 58/ 1934. n doctrin s-a precizat c ordinul n producte sau mrfuri, este tot o cambie care prezint particularitatea c obligaia de plat are ca obiect nu o sum de bani, ci o cantitate de producte sau de mrfuri. g) Operaiunile asupra imobilelor n scop de speculaie. n concepia Codului comercial romn, vnzarea-cumprarea comercial nu poate avea ca obiect bunuri imobile. S-a formulat n doctrin, opinia ca legiuitorul romn a nlturat operaiunile imobiliare din categoria faptelor de comer de la art. 3 C.com., deoarece valoarea imobilelor este mult mai mare dect cea a mobilelor. Aceasta excludere nu se mai justific, s-a precizat ntr-o alt opinie, deoarece n prezent exist unele bunuri mobile cu valoare mult mai mare dect a unor bunuri imobile. In sustinerea acestei opinii, s-au adus dispoziiile art. 1 lit. e din Legea 298/ 2001, potrivit crora imobilele sunt incluse n fondul de comer. Prin urmare, excluderea operaiunilor cu privire la imobile din categoria faptelor de comer, nu se mai justific. Acte de intermediere n operaiunile de schimb purtnd asupra muncii organizate intreprinderile. Noiunea de ntreprindere, nefiind definit de Codul comercial ,care doar enumer categoriile de ntreprinderi ca fapte de comer, urmeaz a fi precizat conform Legii 346/ 2004. Astfel, potrivit art. 2 din lege prin ntreprindere se nelege orice form de organizare a unei activiti economice, autonom patrimonial si autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte si fapte de comer, n scopul obinerii de profit ,n condiii de concuren, respectiv ,societti comerciale, societi cooperative, persoane fizice care desfsoar activitai economice n mod independent si asociaii familiale autorizate potrivit dispoziiilor legale n vigoare. Potrivit art. 3 C.com. ntreprinderile se mpart n doua grupe: de producie si de prestri servicii. ntreprinderile de producie. a) Intreprinderile de construcii (art. 3 pct. 8 C.com.).ntreprinderea de construcii are ca obiect de activitate : construirea, amenajarea ,transformarea, reparaia imobilelor ,etc. Acestea organizeaz fora de munca ,pe care o speculeaz n scopul obinerii de profit. ntreprinderea se interpune ntre client (beneficiar) si lucrtori.Ea este considerat fapt de comer, att n cazul n care ntreprinztorul procur materialele, ct si n cazul n care materialele sunt procurate de beneficiar. Toate actele si faptele juridice savrsite pentru realizarea lucrrilor de construcii au caracter comercial, de exemplu: contractele de vnzare-cumparare pentru procurarea materialelor, contractele de antrepriza ncheiate cu clienii etc.

b) ntreprinderile de fabrici, de manufactur (art. 3 pct. 9).Acest tip de ntreprindere are ca obiect transformarea materiilor prime, materialelor, inclusiv prelucrarea lor n vederea obinerii unor produse finite. Procurarea materiilor prime si materialelor poate fi fcut att de ntreprinztor ct si de beneficiar. n doctrin s-a artat c, sunt comerciale si acele ntreprinderi care transform (lucreaza materia prim oferit de client (beneficiar), chiar dac activitatea lor nu este de producie ci de prestri servicii, deoarece clientul plteste manopera. ntreprinderi de prestri servicii c) ntreprinderile de imprimerie (art. 3 pct. 9), au ca obiect operaiunile de multiplicare a operelor stiinifice, literare si artistice, prin folosirea oricrei forme de multiplicare, manual sau mecanic. d) ntreprinderile de furnituri de lucruri sau mrfuri.ntreprinderea de furnituri presupune o activitate organizat, prin care, n schimbul unui pre stabilit anticipat, ntreprinztorul asigur prestarea unor servicii sau predarea (livrarea) unor produse la termene succesive pe baza unui contract de furnizare. Contractul de furnizare are deci ca obiect livrarea de produse sau prestarea de servicii, n baza unui contract de locaie de servicii.n cazul livrrii ,ntreprinderea are obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra mrfurilor (obligatie de a da), de a le preda si de a rspunde pentru vicii si eviciune (obligaii de a face) ca si la vnzare-cumparare. Spre deosebire de vnzare-cumprare, predarea produselor (furnizarea de electricitate, a gazului metan, de exemplu) se face la mai multe termene succesive, iar preul serviciilor si produselor este stabilit anticipat. n cazul prestrii de servicii , ntreprinderea are obligaia de a face, adic de a presta servicii cu caracter continuu pe baza unui contract de locaie de servicii (de exemplu ridicarea gunoiului menajer). e) ntreprinderi de spectacole publice (art.3 pct.6).ntreprinderile de spectacole publice pun la dispoziia publicului, produciile culturale, sportive ,n vederea obinerii unui profit. n doctrin s-a artat c specificul acestei ntreprinderi este de a specula talentul artistilor sau spotivilor si curiozitatea publicului. ntreprinderile de spectacole publice organizeaz munca altora interpunndu-se ntre artist (sportiv) pe de o parte si spectator, pe de alt parte. Toate actele si faptele juridice ndeplinite pentru realizarea spectacolului : nchirierea de sli, contracte de publicitate, contracte cu artistii, procurarea recuzitei, etc., sunt calificate drept fapte de comer. f) ntreprinderile de comision, agenii si oficii de afaceri (art.3 pct.7). ncheierea tranzaciilor comerciale se face de cele mai multe ori printr-un intermediar a crui activitate este organizat n acest scop. n concepia legii, sunt fapte de comer numai operaiunile de intermediere realizate printr-o ntreprindere. ntreprinderile de comision ncheie afaceri (contracte de vnzare-cumprare, de transport etc.) n nume propriu, dar pe seama comitentului. Un act izolat de comision nu este act de comer. Ageniile si oficiile de afaceri intermediaza afaceri ntre comerciani si clientel : procurarea de clieni, obinerea de informaii, mijlocire n afaceri etc. ntreprinderile de agenii si oficii de afaceri sunt organizate n diverse domenii : turism, publicitate, , imobiliar etc. ntreprinzatorul intermediar poate fi comisionar, mandatar sau mijlocitor, cu toate consecinele ce rezult din calificarea respectiv. g) ntreprinderile de editur, de librrie si de vnzare a obiectelor de art (art.3 pct.9). ntreprinderea de editur are ca obiect reproducerea si difuzarea operei. Activitatea acesteia se ntemeiaz pe contractul de editare, n baza cruia autorul unei opere stiinifice (literare sau artistice) cedeaza ntreprinzatorului (editorul), n schimbul unei remuneraii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera. ntreprinderea de editur este un intermediar ntre autorul operei, pe de o parte si ntreprinderea de reproducere a operei (tipografia) si ntreprinderea de difuzare (libraria) pe de alt parte.Dac autorul, public opera pe riscul lui ncheind direct contracte cu tipografia si librria, nu savarseste fapte de comer ,deoarece lipseste elementul de interpunere specific comerului. h) ntreprinderea de vnzare a operelor de art este fapt de comer dac se interpune ntre autor si cumprtor, deoarece legea cere ca ntreprinztorul s fie o alt persoan dect autorul operei. Vnzarea operei de art direct de ctre autor nu este

fapt de comer ci act civil , prin interpretarea per a contrario a art. 3 pct. 10 C.com. cnd altul dect autorul sau artistul vinde. ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat (art.3 pct.13 C.com.). Desi Codul comercial reglementeaz transportul pe ap si pe uscat - prin enumerarea formelor de transport cunoscute la data adoptarii sale considerm c si transportul aerian poate fi avut n vedere ,deoarece Codul comercial, apreciem c avut intenia de a reglementa transportul n general, indiferent de calea pe care se realizeaz. Prin urmare, si transportul aerian de persoane si mrfuri constituie fapt de comer. Operaiunile de transport sunt fapte de comer dac sunt exercitate n condiiile unei ntreprinderi. Activitatea de transport se desfasoar, n principal n baza contractelor de transport. Toate actele si faptele juridice efectuate n cadrul acestei activitai sunt comerciale. Contractul de transport este reglementat de Codul comercial n art.413 411 C.com. Prin contractul de transport de mrfuri, ntreprinderea de transport numita crus se oblig n schimbul unui pre, fa de expeditor, s transporte anumite mrfuri, pe care s le elibereze la destinaie. Contractul de transport are ca obiect si persoanele. n acest caz ntreprinderea de transport (crusul) se oblig, faa de o persoan s o transporte pn ntr-un anumit loc n schimbul unui pre. i) ntreprinderile de asigurare (art.3 pct.17 18 C.com.). Sunt fapte de comer, potrivit art.3 pct.17 18 C.com. asigurrile terestre, chiar mutuale, n contra daunelor si asupra vieii, precum si asigurrile chiar mutuale contra riscurilor navigaiei. Desi legiuitorul foloseste termenul asigurri, sinonim cu operaiuni, n doctrina comercial s-a apreciat pe de o parte c nu se pot concepe asigurri fr existena unei ntreprinderi, iar pe de alt parte c ntreprinderea de asigurare este conform evolutiei comerului de asigurare. Activitatea de asigurare este realizat numai de ctre societile de asigurare ce se constituie si funcioneaz pe baza Legii 32/ 2000 modificat si a Legii 31/ 1990, republicat si modificat. Asigurrile sunt : obligatorii (au ca izvor legea) si facultative (au ca izvor convenia prilor). Codul comercial la pct. 17 18 are n vedere numai asigurrile facultative. Acestea se realizeaz n temeiul contractului de asigurare potrivit Legii 136/ 1995 privind asigurrile si reasigurrile n Romnia.n cadrul asigurrilor facultative, codul comercial prevede ca fiind fapte de comer si asigurrile mutuale. Acestea se realizeaz ntre mai multe persoane expuse unor riscuri similare, toate prile contractante (asociaii) obligndu-se la plata primei de asigurare numit cotizaie n vederea realizrii unui fond comun, din care urmeaz s plteasc la survenirea cazului asigurat, ndemnizaia de asigurare, asociatului n cauz sau altor persoane ndreptaite. j) Depozitele n docuri si antrepozite (art.3 pct.20). Sunt fapte de comer depozitele n docuri si antrepozite, precum si toate operaiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisorilor de gaj liberate de ele. Textul codului comercial are n vedere ,pe de o parte, activitatea de depozitare a mrfurilor n ntreprinderi specializate, cum ar fi docuri, antrepozite, silozuri si,pe de alta parte operaiunile de depozitare care privesc documentele de depozit si scrisorile de gaj emise de ntreprinztorul acestor stabilimente.Documentele ce formeaz obiectul operaiunilor prevzute n textul acestui articol si care dovedesc existena mrfii n depozit sunt : -recipisa de depozit, care se elibereaz deponentului (proprietar), atest dreptul de proprietate al titularului acestui nscris asupra mrfii depozitate ; -warantul sau scrisoarea de gaj, atest c marfa este gajat, titularul warantului are un drept de gaj asupra mrfii depozitate ; -talonul, rmne la administraia depozitului. Faptele de comer conexe (accesorii).Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau operaiuni care dobndesc caracter comercial datorit legturii lor cu un fapt de comer, prin natura lui, potrivit principiului accesorium sequitur principale. Au caracter accesoriu urmtoarele acte juridice : a) Operaiunile de mijlocire (smsrie) n afaceri comerciale (art. 3 pct. 12 C.com.). Mijlocirea const ntr-o aciune de intermediere ntre dou persoane, n scopul de a nlesni ncheierea unui act juridic pentru care acestea sunt interesate. Operaiunile de mijlocire sunt fapte de comer numai dac privesc afaceri comerciale. Prin urmare,

caracterul comercial al actului juridic mijlocit determin, prin conexiune, comercialitatea aciunii de mijlocire.Mijlocitorul, fr a fi un reprezentant al prilor, face demersuri pentru a pune n legatur dou persoane, n vederea ncheierii actului juridic comercial, care este principalul. b) Expediiunile maritime si toate contractele privitoare la comerul pe mare si la navigaiune (art.3 pct.15 si 16 C.com.). Sunt fapte de comer, potrivit legii comerciale, toate operaiunile ce privesc comerul pe mare si navigaia : construirea de vase pentru navigaie, cumprarea si vnzarea vaselor, actele juridice referitoare la echiparea, dotarea si aprovizionarea vaselor.Sunt calificate ca fiind comerciale: expediiile maritime si nchirierile de vase (pct.16), mprumutul maritim si ipoteca maritim etc.Cum activitatea principal este comerul pe mare, operaiunile n legtur cu aceast activitate, devin comerciale , prin conexiune, potrivit regulii amintite. c) Depozitele pentru cauza de comer (art. 3 pct.19). Aceste depozite (contracte de depozit) ca operatiuni izolate sunt fapte de comer, numai dac au cauza comercial, adic, ori de cte ori, privesc depozitarea unor mrfuri care au fost cumparate n scop de revnzare. n acest caz, contractul comercial de vnzarecumprare este faptul principal, iar depozitul este accesoriul, care devine fapt de comer prin legtura cu actul principal. d) Contul curent si cecul (art. 6 alin 2). Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fiind fapte de comer n ceea ce priveste pe necomerciani, afar dac ele nu au cauza comerciala. nseamna c, per a contrario, contul curent si cecul sunt fapte de comer dac au cauz comercial. Cauza comercial, s-a artat n doctrin, poate consta ,de exemplu, n contractul de cont curent ncheiat de prti n vederea prestaiilor reciproce rezultate din contracte comerciale, sau n cazul cecului emis pentru plata unor mrfuri cumprate n scop de revnzare. e) Contractul de garanie real mobiliar si contractul de fidejusiune. Aceste contracte sunt fapte de comer cnd obligaia garantat este o obligaie comercial.Comercialitatea obligaiei principale garantate determin comercialitatea si a contractului de garanie real mobiliar sau a contractului de fidejusiune, prin accesorietate.Potrivit art. 14 din Legea nr. 99/ 1999 (privind regimul juridic al garaniilor reale mobiliare), contractul de garanie real mobiliar este contractul n temeiul cruia se constituie o garanie real n bunuri sau drepturi n benefciul unui anumit creditor.Fidejusiunea este reglementat de art. 1652 C.civ. si reprezint contractul prin care o persoan, numit fidejusor, se oblig fa de creditorul altei persoane s execute obligaia debitorului, dac acesta nu o va executa.Doctrina comercial a ncadrat n categoria faptelor de comer accesorii urmatoarele:acte juridice,precum, promisiunea unilateral de a cumpra un fond de comer, contractul comercial de mandat; fapte juridice ilicite,precum, gestiunea de afaceri comerciale, plata nedatorat a unei datorii comerciale, mbogatirea fr justa cauz;fapte juridice ilicite (delicte si cvasidelicte)de exemplu, fapte de concuren neloial. B. Fapte de comer subiective. Potrivit art. 4 C.com.: Se socotesc afar de acestea (adic acelea prevazute la art.3), ca fapte de comer, celelalte contracte si obligaiuni ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din insusi actul. Prin urmare, faptele de comer subiective sunt acele fapte juridice sau operaiuni care dobndesc caracter comercial datorit calitaii de comerciant a persoanei care le ndeplineste. Legiuitorul stabileste n art. 4 C.com. o prezumie iuris tantum, de comercialitate ,cu privire la toate actele juridice ale unui comerciant.Prezumia de comercialitate este nlaturat dac obligaia ce rezult din actul juridic, are caracter civil sau necomercialitatea rezult din nsusi actul ndeplinit de comerciant.n prima categorie de acte intr actele juridice civile svrsite chiar de comerciant. Doctrina comercial a precizat c includem n aceast categorie actele de drept privat care prin structura si funcia lor esenial nu se pot referi la activitatea comercial si care rmn civile indiferent de calitatea pesoanei care le savrseste comerciant sau necomerciant.Amintim n acest sens: csatoria, adopia, testamentul, acceptarea sau renunarea la mostenire, recunoasterea unui copil din afara csatoriei, etc. Referitor la cea de-a doua categorie de acte a caror necomercialitate rezult din chiar actul

ndeplinit de comerciant, art. 5 C.com. prevede c nu se poate considera c fapt de comer cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaiunea cumprtorului, ori a familiei sale; de asemenea, revnzarea acestor lucruri si nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul sau cel cultivat de dnsul. Prin urmare, sunt acte civile - actele juridice care vizeaz nevoile personale ale cumprtorului sau familiei sale uzul sau consumaiunea individuala chiar ndeplinite de un comerciant actele juridice de vnzare ale proprietarului sau cultivatorului de teren agricol, ce au ca obiect rezultatul culturilor agricole : cereale, fructe, legume. n legtura cu intreprinderea agricol, opinia majoritara nclin spre caracterul civil al acesteia datorit caracterului imperativ al dispoziiilor art.5 C.com. care precizeaz c activitaile agricole nu sunt fapte de comer.Legea 36/ 1990 cu privire la societile agricole si alte forme de asociere n agricultur a creat o situaie special, deoarece aceste entitai juridice sunt considerate comerciale chiar dac obiectul social al lor este civil. n acest caz, comercialitatea societtii rezult nu din obiectul acesteia ci din forma sa juridic. C. Faptele de comer mixte sau unilaterale. Potrivit art. 56 C.com. dac un act este comercial numai pentru una din pari, toi contractanii sunt supusi n ce priveste acest act, legii comerciale afar de dispozitiunile privitoare la persoana chiar a comercianilor si de cazurile n care legea nu dispune altfel. Din textul codului comercial rezult c : un act poate fi de comer numai pentru una dintre parile raportului juridic,si c ,actul de comer numai pentru una din pari numit mixt sau unilateral, este supus legii comerciale cu doua excepii :legea comercial nu se aplic comercianilor;legea comerciala nu se aplica atunci cnd legiuitorul prevede expres acest lucru. Referitor la prima excepie, n doctrina juridic, s-a artat c legea comercial reglementeaz numai actul juridic ncheiat de pri, iar n privina statutului juridic al prii pentru care actul juridic nu este de comer, nu are nici o consecin juridic. Prin urmare, necomerciantul oricte acte juridice ar ncheia, nu devine comerciant. Referitor la a doua excepie, un caz n care dispoziiile legii comerciale nu se aplic este acela al faptelor de comer unilaterale care privesc obligaiile cu pluralitate de debitori.De exemplu, art. 42 C.com. stabileste prezumia de solidaritate a debitorilor n obligaiile comerciale, ca apoi s precizeze c aceast prezumie nu se aplic la comerciani pentru operaiuni care, nct i priveste, nu sunt fapte de comer, deoarece pentru ei faptul juridic din care izvorsc obligaiile are caracter civil, ori n dreptul civil, regula este c, obligaiile sunt divizibile (conjuncte).n literatura juridic s-a prezentat n acest sens, ca exemplu, contractul de vnzare-cumprare a unor produse agricole ncheiat de doi agricultori cu un comerciant. n situaia dat rspunderea agricultorilor fa de comerciant, n privina nerespectrii obligaiilor asumate nu va fi solidar, ci divizibil, deoarece obligaiile izvorsc dintr-un act care, pentru agricultori, nu este fapt de comer (potrivit art.5 C.com.). Un alt exemplu de act de comer ,mixt sau unilateral ,este prevzut n art.6 C.com care reglementeaz contractul de asigurare asigurrile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerului si asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai pentru asigurtor , ceea ce nseamn c pentru asigurat sunt acte civile. 2.3.Caracterul civil al operaiunilor din domeniul agriculturii In mod tradiional activitatea agricol nu intr sub incidena legii comerciale. In acest sens, art. 5 Cod .com. prevede : ,,Nu se poate considera ca fapt de comer ...vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pmntul su ,sau cel cultivat de dnsul. Soluia isi gseste justificarea in ideea de protejare a agricultorilor, care nu au obligaiile profesionale ale comercianilor, adic: de a se inmatricula in registrul comerului, de a ine registre comerciale, de a li se aplica procedurainsolvenei,etc. Prin urmare, potrivit art. 5 Cod.com. vnzarea produselor astfel cum au fost obinute de cultivator este considerat act civil, nu comercial . In privina caracterului civil sau comercial al ntreprinderii agrare opiniile sunt imprite.

In doctrina romaneasc a prevalat opinia imprtsit de jurisprudena din perioada interbelic . Referitor la societatea comercial agrar , prin Legea nr. 36/1991 privind societile agricole si alte forme de asociere in agricultur se precizeaz c proprietarii de terenuri agricole care beneficiaz de dispoziiile legii fondului funciar nr.18/1991,precum si ali proprietari de terenuri agricole pot s-si exploateze pmantul sub forme de asociere cum sunt : asociaia simpl ,contractul de societate reglementat de Codul civil , societatea comercial constituit in condiiile Legii nr.31/1990 privind societile comerciale si societatea agricol .Asociaia simpl , contractul de societate reglementate de Codul civil si societatea agricol (potrivit art.5 alin.2 din Legea 36/1991) nu au caracter comercial ci au caracter civil .Se recunoaste caracterul comercial actelor si operaiunilor de exploatare a terenurilor agricole de ctre o societate comercial organizat potrivit Legii nr.31/1991.Legea 36/1991consacr o derogare de la regula general potrivit creia caracterul comercial al societii este dat de obiectul ei , in sensul recunoasterii c societatea poate fi comercial datorit formei sale juridice ,chiar dac obiectul ei este civil Capitolul 3 Subiectele dreptului comercial 3.1.Precizri prealabile Subiecte ale raporturilor comerciale sunt comerciantii, fie persoane fizice, fie persoane juridice societati comerciale si necomercianii . Potrivit art 7 Cod com. Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuit - persoana fizic si societatile comerciale-persoana juridic. Prin urmare, dac svarsirea faptelor de comer are caracter profesional persoana fizic care le svarseste devine comerciant ( art.7 Cod com.).Odat dobandit aceast calitate toate actele juridice incheiate de aceasta sunt prezumate a fi comerciale (art.4 Cod com.).Ins ,dac actele svirsite au caracter accidental se supun legii comerciale ,fr ca persoana care le svarseste s devin comerciant (art.9 Cod com. .) Persoana fizic poate efectua activiti comerciale cu titlu profesional in condiiile stabilite de Legea nr.300/2004 cu privire la autorizarea persoanelor fizice a asociaiilor familiale care desfsoar activiti economice in mod independent In afara categoriilor de comercianti prevzute de codul comercial Legea 26/1990 republicat, include in categoria comerciantior asociatiile familiale si regiile autonome. Astfel ,art 1 alin 2 din Legea nr. 26/1990 dispune In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoane fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert,, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, regiile autonome si cooperative( Legea nr.1/2005 ). Nu pot avea calitatea de comerciani Statul si unitile administrativ teritoriale potrivit art 8 Cod com., meseriasii si ranii care isi desfac produsele din gospodaria proprie deoarece art. 1 alin. 3 din Legea 26/1990 coroborat cu art.5 Cod com. dispune ca acestia nu au obligatia inregistrarii in Registrul Comertului De asemnea, nu au calitatea de comerciant nici persoanele care presteaz o activitate in baza unui statut profesional propriu stabilit in temeiul unei legi speciale (art 1 alin 2 L. 300/2004) . 3.2. Comerciantul Persoana Fizica. Conditiile impuse comerciantului persoana fizica sunt de doua feluri: a) conditii referitoare la persoana: 1 Conditii necesare protejarii persoanei interesate in realizarea faptelor de comert referitoare la capacitate juridica a persoanei respective. 2 Conditii necesare protejarii intereselor generale, care se refera la

cauze de incapacitate sau incompatibilitate Potrivit art. 7 C.com. si Legii nr. 300/2004, pentru ca o persoan fizic s devin comerciant trebuie s indeplineasc urmtoarele conditii: 1. persoana fizic sa aiba capacitatea juridica cerut de lege ; 2. sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte de comert. 3. comertul astfel desfasurat sa se fi realizat in nume propriu 4. activitatea comerciantului sa aiba drept scop obtinerea de profit excluzandu-se in principal activitatea nelucrativa. 5. comerciantul persoan fizic sa actioneze pe riscul su 6. comerciantul persoan fizic sa fie autorizat de lege. 3.3. Comerciantul angajat propriu, potrivit Legii nr. 300/2004 Membrii asociatiei familiale si persoanele care desfasoara activitati economice in mod independent sunt denumiti expres de L. 300/2004 angajati proprii. Angajatul propriu nu presupune raporturi de munca fata de un angajator, ci aceasta calitate se refera la dreptul celui in cauza de a fi asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, al asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj in conditiile prevazute de legile speciale . L. 300/2004 in art. 3 alin.3, interzice in mod imperativ si expres atat pentru comerciantii independenti cat si pentru cazul asociatiilor familiale dreptul ca acestia sa incheie contract individual de munca cu salariati pentru desfasurarea activitatilor autorizate. 3.4. Comerciantul agent permanent, potrivit Legii nr. 509/2002 Potrivit 509/2002 agentul comerciant permanent este comerciantul pf sau pj care in calitate de intermediar independent est imputernicit in mod statornic: -sa negocieze afacerile pentru o alt persoan fizic sau persoan juridic, numit comitent -sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului. Agentul permanent isi desfasoara activitatea in schimbul unei remuneratii primite de la comitent. 3.5. Condiiile impuse comerciantului persoan fizic a. Capacitatea comerciantului persoan fizic O persoan fizic dobandeste capacitatea de a fi comerciant de la implinirea varstei de 18 ani. Nu au capacitatea de a fi comercianti: - minorul cu capacitatea de exercitiu restransa (14-18 ani), doar daca poate incheia anumite acte juridice (de la 16 ani) pentru care nu are nevoie de incuviintarea prealabila a reprezentantului legal. -interzisii judecatoresti, deoarece nu au capacitate de exercitiu deplina, neavand discernamantul faptelor pe care le realizeaza datorita starii de alienatie mintala. Art 5 C.com. precizeaza de altfel ca persoanele puse sub interdictie nu pot fi comercianti nici nu pot continua un comert. In aceasta lumina se regasesc si dispozitiile legii 300/2004 art 5 alin 1 litera a. Pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care au implinit varsta de 18 ani, in cazul pf care solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initierea constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiilor familiale. Prin urmare: -comerciantii persoane fizice pot presta activitatea economica in mod independent numai de la varsta de 18 ani, la aceasta varsta dobandind capacitatea comerciala. - persoanele fizice pot presta activitati in cadrul asociatiilor familiale de la varsta de 16 ani in calitate de angajati proprii (asa cum ii numeste Legea nr.300/2004 in cuprinsul art 3 alin 1), cu conditia sa nu aiba

calitatea de reprezentanti ai acelor asociatii familiale. In cadrul asociatiilor familiale se regasesc comerciantii persoane fizice. Asociatia familiala ca entitate juridica neavand personalitate juridica. Asociatia familiala se constituie din membrii de familie ce locuiesc in aceeasi localitate si care hotarasc asocierea pentru obtinerea unui profit. Potr. prezumtiei legii, membii de familie sunt: sotul, sotia si copii acestora care au implinit varsta de 16 ani, la data autorizarii aociatiei familiale precum si rudele acestora pana la gradul al 4-lea inclusiv. Asociatia familiala se constituie la initierea unor pf din cadrul familiei respective, aceasta persoana (sau un reprezentant al acesteia) fiind reprezentantul asociatiei in relatiile cu tertii. Reprezentantul asociatiei familiale (ca subiect colectiv de drept) trebuie sa fi implinit 18 ani. Femeia casatorita inainte de 18 ani daca a dobandit capacitate de exercitiu deplina nu poate dobandi si capacitatea comerciala. Persoanele cu privire la care s-a constituit curatela (art 152 C Fam.), desi au discernamant nu pot sa-si apere singure interesele datorita bolii infirmitati sau batranetii. Teoretic aceste persoane nu sunt incapabile cu privire la exercitarea comertului, practic, insa este greu de imaginat posibilitatea de a exercita activitati comerciale. a.1.Incompatibiliti. Nu pot fi comercianti, datorita functiei pe care o detin: parlamentarii, functionarii publici in conditiile impuse de statutul propriu, potrivit Legii nr. 188/19991, magistratii (judectorii si procurorii ), militarii etc. Nu pot fi comercianti, datorita profesiei, acele persoane care exercita profesiuni liberale: avocatii, notarii, medicii.Activitatea pe care o desfasoar nu are caracter speculativ, chiar dac obin castig. De asemenea Legea nr.300/2004 stabileste expres ca prevederile legii nu se aplica persoanelor fizice care au dreptul de a exercita profesiuni in baza unor legi speciale. a.2. Decaderi. Sunt deczute din dreptul de a fi comerciani persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infractiunile) prevazute de lege (art. 1 lit. i Legea nr.12/1990 modificata) .Trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca (de condamnare) in acest sens. Totodata Legea 300/2004, la art. 5 alin. 1 lit. d prevede ca o persoana sa poat dobandi calitatea de comerciant ( sau membru intr-o asociatie familiala) se impune ca aceasta sa nu fi fost condamnata prin hotarare judecatoreasca definitiv, pentru savarsirea unor infractiuni sanctionate de legile finainciare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal. a.3. Interdictii. Interdictiile pot fi legale si conventionale. Interdictiile legale se refera la anumite activitati care nu pot face obiectul comertului (particular) privat si care sunt monopol de stat (prelucrea tutunului, prospectarea si extractia carbunelui, a minereurilor feroase) sau activitati care sunt considerate infractiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice in alt scop decat de medicament). Interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte numai intre partile constractante. Spre ex.: 1) clauze de exclusivitate prin care un distribuitor se obliga fata 1 Legea funcionarului public, republicat in 22.03.2004. de producator sa nu vanda decat anumite produse in speta, cele fabricate de producator. 2) clauze de nonconcurenta cu privire la comerciantul agent comercial permanent, caruia i se impune o anumita restrangere de activitate prin aceasta clauza. b. Activitatea desfasurata de comeciantul persoana fizica

Persoana fizica trebuie sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte de comert. Potrivit criteriului obiectiv de definire a comerciantului, persoana fizic dobandeste aceasta calitate daca savarseste fapte de comert, si in mod exceptional fapte conexe (auxiliare) de comert. Ex: O persoana (comerciant) imputerniceste o alta persoana sa desfasoare comert in numele comerciantului. Persoana imputernicita nu poate fi calificata comerciant. Persoana fizic trebuie sa detina calificarea pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia. Calificarea se poate dovedi cu: a) diploma certificatul sau adeverinta de absolvire a unei institutii de invatamant preuniversitar sau universitar b) certificat de absolvire a unei forme de pregatire profesionala c) certificat de competenta profesionala d) cartea de mestesugar e) carnetul de munca al solicitantului din care sa reiasa ca acesta a fost incadrat in munca pe o durata de minimum 2 ani in activitatea, meseria sau ocupatia pentru care solicita autorizatia f) declaratia de notorietate c. Desfasurarea comerului n nume propriu Persoana care exercit o activitate de comert in numele si pe seama altei persoane, nu dobandeste calitatea de comerciant. Astfel, nu sunt comercianti auxiliarii de comert prepusul, procuristul, vanzatorul, comisul-voiajor. O situatie aparte o prezinta cazul agentilor comercianti permanenti potrivit Legii nr. 509/2002. In calitatea lor de intermediari sau imputerniciti ai beneficiarului (comitentului agentilor) sunt mandatai pentru: - a negocia afaceri pentru comitentul persoana fizica sau juridical; - a negocia si incheia afaceri in numele si pe seama comitentului. Chiar daca agentul (comercial permanent) realizeaza acte in numele si pe seama comitentului agentul nu este prepus al comitentului (art 1 alin 5). Agentul svarseste acte de intermediere. In condiiile in care le realizeaz in nume propriu, potrivit art 3 Cod Com., face acte de comert obiective. Agentul are obligatia de a actiona cu buna credint si cu diligenta unui profesionist (art 5 alin 2). d.Desfasurarea comertului pentru obtinerea unui profit Se exclude astfel o activitate nelucrativa. Ceea ce intereseaza este intentia comerciantului de a obtine profit. (Comerciantul poate fi angajat in cadrul unei unitati pe baza contractului individual de munca cu un salariu, concomitent cu activitatea comerciala.) e. Desfasurarea comertului pe riscul comericiantului Comerciantul actioneaza pe riscul sau si cu raspundere nelimitata. Raspunderea nelimitata este carcteristica pentru comerciantul persoana fizica. El raspunde cu intreaga sa avere, adica cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare care se gasesc in patrimoniul sau. Creditorii ale caror creante izvorasc din faptele de comert ale comerciantului se afla in concurs si e aceeasi pozitie cu ceilalti creditori ai comerciantului, creditori ai caror creante izvorasc din acte civile. f. Obtinerea autorizatiilor prevazute de lege Pentru ca o persoana fizica sa poata desfasura activitate economica in mod independent sau pentru a putea infiinta si a putea functiona intr-o asociatie familiala este necesar sa obtina in prealabil o autorizatie eliberata in conditiile legii. Autorizatia se alibereaza la cerere de catre primarii comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucuresti, pe a carui raza

teritoriala isi are domiciliul persoana fizica. Potrivit legii 300/2004 (art 1 alin 1 ) pot desfasura activitati economice in mod independent sau pot constitui asociatii familiale nu numai cetatenii romani ci si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state apartinand spatiului economic european (SEE). Cererea de autorizare este o cerere tip care trebuie sa cuprinda, obligatoriu semnatura solicitantului, iar in cazul asociatiei familiale este necesara pe cererea tip semnatura tuturor membrilor asociatiei. Cererea si documentatia astfel intocmita se solutioneaza de catre autoritatea competenta in termen de 10 zile lucratoare de la data inregistrarii sale. Exercitarea activitatilor economice fara autorizatia emisa in conditiile legii constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale. Autorizatia se poate completa daca persoana fizica sau juridica doreste sa desfasoare o alta activitate decat cea mentionata in autorizatie (potrivit procedurii urmate la obtinerea autorizatiei). O persoana fizica sau o asociatie familiala nu au dreptul sa detina decat o singura autorizatie principiul unicitatii autorizatiei : 1 cerere tip (semnata de toti membri asociatiei familiale ) 2 rezervarea denumirii la Oficiul Registrului Comertului. 3 certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante (si al fiecarui membru al asociatiei familale) 4 copii de pe actele de identitate 5 certificatul medical pentru persoana fizica (si pentru fiecare membru al asociatiei familiale care sa ateste ca starea sanatatii ii permite sa desfasoare activitatea pentru care se solicita autorizatia.) 6 declaratia pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectia muncii, protectia mediului. 7 copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala, experienta profesioanala referitoare la activitatea pentru care solicita autorizatia. Autorizatia poate fi anulata daca titularul incalca dispozitiile legale. Persoana fizica (sau asociatia familiala) poate renunta la autorizatie. Cererea de renuntare se adreseaza in forma scrisa acelorasi autoritati care au emis autorizatia. Cererea se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii ei. Capitolul 4 Obligaiile profesionale ale comercianilor 4.1. Precizri prealabile Cele mai importante obligaii ale comercianilor sunt : nregistrarea la Registrul Comerului si ntocmirea registrelor comerciale. Comercianii, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevzute in mod expres de lege, sunt obligai : 1) nainte de nceperea activitii acestora, s cear nmatricularea in registrul comerului. Prin inregistrare se inelege atat inmatricularea comerciantului, cat si inscrierea de meniunilor, care conform legii se menioneaz in Registrul Comerului; 2) n cursul exercitrii comerului, s cear nscrierea in acelasi registru a meniunilor privind actele si faptele a cror inregist are este prevzut de lege( art.1 din Legea nr.26/1990 republicat).Potrivit Legii nr.26/1990, comercianii sunt atat persoane fizice, cat si asociaiile familiale ce efectueaz in mod obisnuit acte de comer, societile comerciale, companiile naionale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial si organizaiile cooperatiste (societile cooperatiste, Legea nr.1/2005); 3) la ncetarea comerului, s cear radierea din Registrul Comerului;

Prevederile Legii nr.26/1990 referitoare la obligaia inregistrrii in Registrul Comerului nu se aplic meseriasilor si tranilor care-si desfac produsele din gospodria proprie (acest lucru reiese si din art.5 Cod comercial care prevede c: vanzarea de produse agricole de ctre productori/cultivatori nu este act de comer, deci meseriasii si ranii nu sunt comerciani). 4.2.Organizarea Registrului Comerului Oficiile registrului omerului, se organizeaz in subordinea Oficiului Naional al Registrului comerului si funcioneaz pe lang fiecare tribunal (art. 9 alin.1, Legea nr. 26/1990, rep. ). Oficiile registrului comerului comunic Oficiului Naional al Registrului Comerului orice inmatriculare sau meiune operat, in termen de cel mult 15 zile de la efectuare(art. 9 alin. 3, Legea nr. 26/1990, rep. ). Comercianii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comerului din judeul sau municipiul Bucuresti unde-si au sediul. Oficiul Registrului Comerului este obligat s elibereze pe cheltuiala persoanei care a fcut cererea, copii certificate de pe inregistrrile efectuate in registru si de pe actele prezentate, precum si certificatele constatatoare c un act sau fapt este, sau nu este inregistrat. Actele pentru care s-au solicitat de ctre persoane, copii, pot fi cerute si eliberate si prin coresponden. Inmatricularea si meniunile sunt opozabile terilor, de la data efecturii lor in Registrul Comerului, ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV- a. Actele ori faptele neinregistrate, pentru care legea cere s fie inregistrate nu pot fi opuse terilor, cu excepia cazului in care se face dovada c ele erau cunoscute de acestia. Inregistrrile in Registrul Comerului se fac in baza unei incheieri a judectorului delegat, sau dup caz a unei hotrari judectoresti irevocabile ( in afara cazurilor in care legea prevede altfel). Incheierile judectorului delegat privind inmatricularea sau la orice alte inregistrri in Registrul Comerului sunt executorii de drept si sunt supuse recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si pentru pri, curge de la data pronunrii incheierii. Pentru orice alte persoane interesate, termenul de recurs curge de la data publicrii incheierii, sau al actului modificator, actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. Recursul se depune si se menioneaz la Registru Comerului unde s-a fcut inregistrarea. Competena de soluionare a recursului revine Curii de Apel in a crei raz teritorial se afl domiciliul sau sediul comerciantului. In cazul sucursalelor infiinate in alt jude, competena de soluionare a recursului revine Curii de Apel in a soluiona recursul, revine Curii de Apel unde-i are sediul, sucursala. In termen de 3 zile de la data depunerii, Oficiul Registrului Comerului, inainteaz recursul Curii de Apel (in ambele cazuri). Motivele de recurs se pot depune la instan cu cel puin 2 zile inaintea termenului de judecat. Dac recursul este admis, decizia instanei de recurs va fi menionat in Registrul Comerului. 4.3. Efectuarea nregistrrilor Efectuarea inregistrrilor presupune o cerere de inmatriculare a solicitantului in Registrul Comerului: A. nmatricularea comerului la nceputul activitii 1. cererea persoanei fizice va cuprinde: nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul, cetenia, data si locul nasterii, starea civil, activitatea comercial anterioar; firma comercial si sediul acesteia; obiectul comerului, cu precizarea domeniului si activitii principale asa

cum sunt prevzute in autorizarea pentru exercitarea comerului; numrul, data si organul emitent al autorizaiei pentru exercitarea comerului. 2. cererea asociaiei familiale trebuie s cuprind: numele si prenumele fiecruia dintre asociai, codul numeric personal, domiciliul, cetenia, data si locul nasterii; calitatea de membru al familiei; starea civil si activitatea comercial anterioar; datele de identificare ale persoanei care reprezint asociaia in relaiile cu terii, care este de fapt membrul de familie din iniiativa cruia s-a infiinat asociaia, sau imputernicitul acestuia; firma comercial si sediul acesteia; obiectul comerului, cu precizarea domeniului si activitii principale asa cum sunt prevzute in autorizarea pentru exercitarea comerului. Pentru ambele cazuri (1,2), aceasta va trebui insoit de actele doveditoare ale datelor pe care le cuprind. Oficiul va inscrie la Registrul Comerului toate datele din cerere, iar pentru asociaiile familiale - codul unic de inregistrare atribuit conform legii. 3. cererea societii comerciale va cuprinde datele coninute in mod obligatoriu in actul constitutiv si va fi insoit de documentele doveditoare potrivit Legii nr./1990, modificat si republicat. Oficiul va inscrie la Registrul Comerului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii. 4. cererea de nmatriculare a unei regii autonome, companii naionale sau societi naionale va trebui s cuprind: actul de infiinare, denumirea, sediul si, dac este cazul, emblema acesteia; obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si activitii principale; unitile componente ce pot intra in relaii contractuale cu terii, persoanele imputernicite s le reprezinte, precum si limitele imputernicirii acordate; numele, prenumele, domiciliul si cetenia, data si locul nasterii persoanelor imputernicite s le reprezinte, precum si limitele imputernicirii conferite. Oficiul va inscrie la Registrul Comerului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii. 5. societile cooperative, reglementate de Legea nr.1/2005 (foste organizaii cooperatiste), se inmatriculeaz in Registrul Comerului cu respectarea reglementrilor privind cooperaia mestesugreasc, cooperaia de consum, cooperaia de credit (Legea nr.1/2005). Oficiul va inscrie la Registrul Comerului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii. Cererea de inmatriculare se face in termen de 15 zile, termen care incepe s curg diferit, in funcie de momentul constituirii solicitantului care cere inmatricularea: a) de la data autorizrii pentru comerciani, persoane fizice si asociaii familiale; b) de la data incheierii actului constitutiv pentru societile comerciale; c) de la data actului de infiinare - pentru regiile autonome, companiile naionale, societile naionale sau societile cooperative. Cererea de inmatriculare a unui comerciant persoan fizic va fi fcut personal sau prin imputernicit cu procur special si autentic. Cererea de inmatriculare a asociaiei familiale se face de ctre membrul de familie din iniiativa cruia s-a infiinat asociaia sau imputernicitul acestuia cu procur special si autentic. Pentru dovedirea specimenului de semntur, comerciantul persoan fizic, respectiv reprezentantul asociaiei familiale semneaz la Oficiul Registrului Comerului in prezena judectorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semntura. Semntura comerciantului persoan fizic, respectiv a reprezentantului asociaiei familiale poate fi inlocuit in absena

acestuia prin prezentarea unui specimen de semntur legalizat de notarul public. Cererea de inmatriculare in Registrul Comerului a unei societii comerciale va fi semnat cel puin de un administrator sau, dup caz, de reprezentantul acestuia sau de oricare asociat. Cererea de inmatriculare in Registrul Comerului pentru regiile autonome, companiile naionale, societile naionale sau societile cooperative va fi semnat de ctre persoanele imputernicite s le reprezinte. Pentru dovedirea specimenului de semntur a administratorilor, a reprezentanilor societilor comerciale si a persoanelor imputernicite s reprezinte regiile autonome sau societile cooperative, persoanele autorizate (administrator, reprezentant etc.) semneaz la Oficiul Registrului Comerului in prezena judectorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semntura. Cererea de inmatriculare va fi insoit de acte doveditoare. La orice inmatriculare se vor meniona numrul si data incheierii judectorului delegat. B. Pe parcursul exercitrii comerului, comerciantul este obligat s inregistreze meniuni referitoare la: a) donaia, vanzarea, locaiunea sau garania real mobiliar constituit asupra fondului de comer, precum si orice act prin care se aduc modificri inregistrrilor in Registrul Comerului sau care fac s inceteze firma in fondul de comer; b) numele, prenumele, cetenia si codul numeric personal pentru cetenii romani, seria si pasaportul pentru cetenii strini, data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal (dac este cazul). Dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal, meniunea se va face numai in Registrul unde va fi inscris sucursala, iar semntura imputernicitului sau reprezentantului fiscal va fi dat in aceeasi form ca pentru comerciantul persoan fizic, asociaia familial, societile comerciale, regiile autonome, companiile naionale si societile naional. c) brevetele de invenie, mrcile de febric, de comer, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma emblem si alte semne distinctive asupra crora societile comerciale, regiile autonome, societile cooperative, comerciantul persoan fizic sau asociaia familial are un drept; d) hotrarea de divor a comerciantului, precum si cea de imprire a bunurilor comune obinute in cursul exercitrii comerului (dac este cazul); e) hotrarea de punere sub interdicie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotrarea prin care se ridic aceste msuri; f) deschiderea procedurii de reorganizare juridic si de faliment, inclusiv inscrierea meniunilor corespunztoare procedurii; g) hotrarea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care-l fac nedemn sau incompatibil s exercite aceast activitate; h) orice modificare cu privire la actele, faptele si meniunile inregistrate. Comerciantul este obligat s solicite modificarea meniunilor prevzute mai sus in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligaiilor de inregistrare. De asemenea, orice persoan interesat poate cere inregistrarea meniunilor prevzute in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrrii. Meniunile se vor inregistra din oficiu in termen de 15 zile de la primirea copiei legalizate a hotrarii irevocabile, referitoare ins numai la actele si faptele prevzute la literele e), f), g). Comerciantul nu este scutit de obligaia de a cere inregistrarea meniunilor pentru faptul c efectuarea lor se poate face si la cererea altor persoane sau din oficiu. nregistrarea sucursalei si a filialei Comerciantul care are sucursale trebuie s cear inmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comerului de la sediul fiecrei sucursale. In cerere, pe lang datele prevzute de Legea nr.26/1990, pentru inmatricularea comerciantului se va arta si oficiul unde a fost inmatriculat firma sediului principal. Oficiul Registrului

Comerului de la sediul sucursalei va transmite Oficiului Registrului Comerului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe inregistrarea efectuat pentru a fi menionat in Registrul Comerului respectiv. nregistrarea n Romnia a sucursalelor sau a filialelor unui comerciant care au sediul principal n strintate Infiinarea in Romania a unei sucursale sau filiale de ctre comerciantul care are sediul principal in strintate este supus tuturor dispoziiilor referitoare la inmatricularea, menionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru comercianii din ar. In acest caz, cererile de inmatriculare vor indica si: a) denumirea sucursalei si numele sau denumirea, forma juridic si sediul comerciantului din strintate; b) numele si calitatea persoanelor care pot reprezenta fa de teri si in justiie pe comerciantul din strintate, precum si al celor dintre ele care se ocup nemijlocit de activitatea sucursalei; c) ultima situaie financiar a comerciantului din strintate aprobat, verificat sau publicat potrivit legislaiei statului in care comerciantul isi are domiciliul sau sediul. Se vor inregistra, dac este cazul, si urmtoarele meniuni referitoare la: a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extra judiciare de insolven asupra comerciantului din strintate; b) dizolvarea societii din strintate, numele si prenumele lichidatorilor; c) inchiderea sucursalei. Toate formalitile corespunztoare meniunilor se vor face la sediul Oficiului Registrului Comerului de la sediul sucursalei. Dac o societate cu sediul in strintate infiineaz mai multe sucursale in ar, documentele de constituire si alte acte ale aceleiasi societi necesare pentru inmatricularea unei sucursale se depun numai la una dintre sucursale. C. Radierea nregistrrilor Orice persoan fizic sau juridic prejudiciat ca efect al unei inmatriculri ori printr-o meniune in Registrul Comerului are dreptul s cear radierea inregistrrii pgubitoare in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia. Radierea se cere in cazul in care prin hotrari judectoresti irevocabile au fost desfiinate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrrii cu privire la care se solicit radierea dac prin hotrarea judectoreasc nu a fost dispus menionarea in Registrul Comerului. Cererea de radiere se depune si se menioneaz in Registrul Comerului la care s-a fcut inmatricularea comerciantului. Oficiul Registrului Comerului in termen de 3 zile de la data depunerii cererii o inainteaz tribunalului in a crui raz teritorial se afl sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiinate in alt jude tribunalului acestui jude. Tribunalul se pronun asupra cererii. Vor fi citai Oficiul Registrului Comerului si comerciantul. Hotrarea judectoreasc de soluionare a cererii poate fi atacat numai cu recurs. Termenul de recurs curge de la pronunare pentru prile prezente si de la comunicare pentru prile lips. Radierea va fi efectuat de Oficiul Registrului Comerului care va publica hotrarea judectoreasc irevocabil in Monitorul Oficial al Romaniei pe cheltuiala prii care a introdus cererea. Data inregistrrii in Registrul Comerului este data la care inregistrarea a fost efectiv operat in acest registru. Inregistrarea in registru se opereaz in termen de 24 de ore de la data incheierii judectorului delegat de autorizare a inmatriculrii. Comerciantul este obligat s menioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente intrebuinate in comer si numele sau denumirea, sediul comercial, codul unic de inregistrare si, dac este cazul, codul numeric personal. De la aceast cerin sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice care vor cuprinde elementele prevzute de legislaia in domeniu. Capitolul 5 Fondul de comer 5.1. Precizri prealabile

In dreptul roman ,expresia ,,fond de comer,, este prevzut in art. 21 si art. 42 din Legea 26/1990 privind registrul comerului ,republicat si modificat ,precum si in Titlul VI al Legii 99/1999 privind unele msuri de acelerare a reformei economice. In prezent, expresia este utilizat de legiuitor in Legea 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, asa cum a fost modificat si completat prin Legea 298/2001. Fondul de comer este un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaz desfsurrii unei activiti comerciale, in scopul atragerii clientelei si obinerii de profit. 5.2. Delimitarea noiunii fondului de comer de alte noiuni Fondul de comer si patrimoniul . Fondul de comer are ca izvor voina persoanei, iar patrimoniul are ca izvor legea. Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor si obligaiilor comerciantului ce au valoare economic. Fondul de comer a fost denumit in literatura economic drept patrimoniu comercial. Aceast opinie este eronat deoarece o persoan nu poate avea dou patrimonii, unul comercial si altul civil, ci numai unul singur. Fondul de comer si ntreprinderea. Intreprinderea priveste nu numai bunuri ci si capital si munc. Deci intreprinderea inglobeaz elemente care nu fac parte din fondul de comer, spre exemplu, fora de munc. 5.3. Elementele fondului de comer Elementele fondului de comer sunt, corporale si necorporale. Elemente corporale sunt : - imobile, prin natur (cladiri), prin destinaie (instalaii, utilaje, masini). Actele de vanzare-cumprare cu privire la aceste bunuri sunt acte de comer; - mobile corporale (materii prime, materiale, produse rezultate din activitatea comercial chiar dac rezultatul are o legtur mai slab cufondul de comer, fac parte din acesta). Elemente necorporale sunt: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevete de invenii, drepturi de autor, mrci de: fabric, comer, serviciu. a. Firma este element de individualizare a comerciantului si const in numele sau denumirea sub care un comerciant si exercit comerul si sub care semneaz (art.30 alin 1, Legea nr. 26/1990). Firma comerciantului persoan fizic se compune din numele comerciantului, scris n ntregime, sau din numele si iniiala prenumelui acestuia (art.31 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif. ) deci firma acestuia corespunde cu numele su civil. Firma unei asociaii familiale trebuie s cuprind numele membrului de familie la iniiativa cruia se nfiineaz asociaia familial, cu meniunea ,,asociaie familial,, scris n ntregime. Firma comerciantului societate comercial are coninut diferit in funcie de forma juridic a societii comerciale . Firma societii n nume colectiv - SNC - se compune din numele a cel puin unuia dintre asociai plus meniunea societate n nume colectiv scris n ntregime(art. 32, Legea nr.26/1990). Firma societii n comandit simpl - SCS - se compune din numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai (nume si prenume) plus meniunea ,,societate n comandit,, scris n ntregime (art. 33, Legea nr.26/1990). In scopul protejrii terilor, dac numele unei persoane strine de societate figureaz in componena firmei societii in nume colectiv ori a societii in comandit simpl aceasta devine rspunztoare nelimitat si solidar de toate obligaiile societii. Aceeasi regul se aplic si comanditarului al crui nume figureaz in firma unei societi in comandit (art. 34, Legea nr.26/1990). Firma societii pe aciuni - SA sau a societii in comandit pe aciuni SCA - se compune dintr-o denumire proprie, de natur a o deosebi de firma altor societi, plus meniunea scris n ntregime sau prescurtat societate pe

aciuni sau societate n comandit pe aciuni - dup caz (art. 35, Legea nr.26/1990). Firma societii cu rspundere limitat - SRL se comune dintr-o denumire proprie, la care se poate aduga numele unuia sau mai multor asociai, plus meniunea scris n ntregime SRL sau perscurtat(art. 36, Legea nr.26/1990). Firma sucursalei din Romnia a unei societi strine va trebui s cuprind si meniunea sediului principal din strintate (art. 37, Legea nr.26/1990). Firma comerciantului persoan juridic, se scrie in limba roman Firma se caracterizeaz prin noutate. Astfel, orice firm nou trebuie s se deosebeasc de cele existente (art.38 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Cnd o firm nou este asemntoare cu o alta, trebuie s se adauge o meniune care s o deosebeasc de aceasta, fie prin desemnarea mai precis a persoanei, fie prin indicarea felului de comer exercitat sau n orice alt mod. (art.38 alin. 2, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Legea prevede c Oficiul Registrul Comerului este obligat s refuze inscrierea unei firme care, neintroducand elemente deosebite in raport cu firme deja inregistrate, poate produce confuzie cu acestea (art.39 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif.).. Nici o firm nu va putea cuprinde o denumire folosit de comercianii din sectorul public (art.40, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Prin inregistrare comerciantul dobandeste un drept de folosin exclusiv asupra firmeii. Firma dobandeste si valoare economic. Poate fi instrinat numai impreun cu fondul de comer. Dac se instrineaz fondul de comer, cu orice titlu, dobnditorul acestuia va putea s continue activitatea sub firm anterioar, care cuprinde numele unui comerciant persoan fizic, sau al unui asociat al unei asociaii familiale, societi n nume colectiv ori comandit simpl, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor si n drepturi si cu obligaia de menionare n cuprinsul acelei firme a calitii de succesor (art.41 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Pstrarea firmei precedente este permis societii pe aciuni, n comandit pe aciuni sau societii cu rspundere limitat, fr menionarea raportului de succesiune(art.41 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). b. Emblema este un plus de de identificare a comerciantului. Dac firma are caracter obligatoriu, emblema are caracter facultativ. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art.30 alin.2, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Emblema se caracterizeaz prin noutate. Astfel, orice emblem va rebui s se deosebeasc de emblemele nscrise n acelai registru al comerului, pentru acelai fel de comer, precum si de emblemele altor comercianide pe piaa unde comerciantul si desfsoar activitatea (art. 43 alin.1, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Dac emblema cuprinde o denumire, firma va fi scris cu litere avind mrimea de cel puin jumtate din cea a literelor cu care este scris emblema. Emblema va putea fi folosit pe: panouri de reclam, facturi, scrisori, tarife, afise, publicaii i n orice alt mod, cu condiia s fie nsoit n mod vizibil de firma comerciantului(art. 43 alin.2, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Se instrineaz si separat si impreun cu fondul de comer. Dobanditorul va putea folosi emblema numai cu consimmantul transmitorului. c. Dispoziii comune cu privire la firm si emblem. Firmele si emblemele vor fi scrise n limba romn(art. 30 alin.3, Legea nr.26/1990, rep. si modif.). Prin inscrierea firmei si emblemei in registrul comerului titularul dobindeste un drept de folosin exclusiv asupra acestora. Verificarea disponibilitii firmei si a emblemei se face de ctre oficiul

registrului comerului inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dup caz, de modificare a firmei sau a emblemei. Firmele si emblemele radiate din registrul comerului sunt indisponibile, in principiu, pentru o perioad de doi ani de la data radierii2 d. Clientela si vadul comercial (achalandage-ul) legea nu cuprinde o reglementare referitoare la acestea. Clientela reprezint totaliatea. persoaneor fizice si juridice care apeleaz in mod obisnuit la acelasi comerciant (la FC al acestuia) pentru procurarea de mrfuri si servicii. Vadul comercial reprezint aptitudinea FC de a atrage clieni (locul unde se afl amplasat imobilul, calitatea mrfurilor, serviciile, preuri practicate, comportarea personalului comerciantului). Se nstrineaz numai mpreun cu fondul de comer . In timp ce clientela apare ca un factor obiectiv,ca un element material al fondului de comer , vadul comercial se prezint ca un factor subiectiv al acestuia . In concepia tradiional sunt considerate ca fiind elemente identice. Dup o alt opinie - pe care o imprtsim si care este majoritar in doctrina comercial cele dou elemente sunt distincte aflandu-se intr-o strans corelaie. Clientela este consecina vadului comercial. e. Drepturile de proprietate industrial si intelectual sunt :mrcile de fabric de comer si de servicii , brevete de invenie , desene si modele ale produselor , know-how(savoir-faire) , programe din domeniul informaticii ,drepturile de autor (ce rezult din creaia stiinific literar si artistic ). Aceste elemente sunt regelementate fiecare in parte de legi speciale mai puin know-how-ul. Astfel ,mrcile si indicaiile geografice sunt prevzute de Legea 84/1998,modificat ; brevetele de invenie de Legea 64/1991; desenele si modelele industriale de legea 129/1992 ; drepturile de autor de Legea 8/1996,modificat. f. Mrcile de fabric sau de comer .Sunt semne ,desene si chiar denumiri care individualizeaz produsele unui fabricant sau mrfurile unui comerciant ,deosebindu-le de ale altui fabricant sau comerciant. Condiiile de valabilitate ale mrcilor sunt de fond si de form . Condiiile de fond sunt : a. noutatea mrcii.Prin marc se vor deosebi produsele unui comerciant de ale altora ,si de mrcile legitim dobandite de alii. Condiia noutii este relativ ,spre deosebire de a brevetelor de invenie a crei noutate este absolut . b. specializarea mrcii const in calitatea mrcii de a individualiza si de a distinge mrfurile unui comerciant.Nu este suficient ca o marc s fie nou ,original,fa de toate celelalte inscrise si folosite in aceeasi ramur de comer 2 Cu excepia cazurilor prevzute in art. 41, Legea nr.26/1990, si anume, in situaia dobandirii fondului de comer cu orice titlu cand dobnditorul va putea s continue activitatea sub firm anterioar, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor si n drepturi, cu menionarea raportului de succesiune. Este ins vorba numai de firma care cuprinde numele unui comerciant persoan fizic sau al unui asociat al unei asociaii familiale, societi in nume colectiv ori comandit simpl. sau industrie, ci trebuie ca marca s disting proveniena mrfurilor sau produselor uniu anumit comerciant . Condiii de form Marca trebuie inregistrat la O.S.I.M.(Oficiul de stat pentru invenii si mrci) inregistrarea avind efect constitutiv cu privire la dreptul de proprietate asupra ei.Marca pote fi instrinat si impreun si separat de fondul de comer,prinacte juridice ca : vinzare cumprare,donaie ,testament etc.Marca se bucur de protecie dac afost inregistrat la O.S.I.M..Protecia juridic produce efecte timp de 10 ani . g. Brevetele de invenie, fac parte din creaiile noi (alturi de know-how, desene si modele ale produselor industriale).Condiiile de valabilitate ale acestora sunt de fond si de form. Condiii de fond .Noutatea trebuie s fie absolut,adic invenia s fie original . Brevetele se impart in dou categorii : principale si de perfecionare .

Condiii de form.Brevetul trebuie inregistrat la O.S.I.M. .Protecia asupra inveniei operez timp de 20 de ani.Acestea se transmit si impreun si separat de fondul de comer. h. Regimul creanelor si datoriilor . Creanele si datoriile comerciantului nu fac parte din fondul de comer pentru c , acesta este un ansamblu de elemente corporale si incorporale, deci nu constituie o universalitate juridic. Acestea nu se transmit impreun cu fondul de comer in cazul instrinrii acestuia. 5.4. Actele juridice privind fondul de comer Operaiunile juridice cu privire la fondul de comer sunt fapte de comer obiective conexe (accesorii). Fiind o universalitate de fapt mobiliar fondul de comer se poate transmite pe cale succesoral in condiiile prevzute de Codul civil. Vnzarea cumprarea fondului de comer presupune vinzarea acestuia in intregime cat si vanzarea separat a bunurilor mobile si imobile ce intr in componena fondului de comer . Referitor la instrinarea imobilelor componente ale fondului de comer ii sunt aplicabile regulile dreptului comun referitoare la instrinarea imobilelor (inclusiv cele de la publicitatea imobiliar). Vanzarea fondului de comer este un act care trebuie inregistrat in registrul comerului (meniunea devine opozabil terilor din momentul inregistrrii). Firma, clientela si vadul comecial se instrineaz numai impreun cufondul de comer . Dreptul de autor si emblema se instrineaz separat de acesta . Transmitera ca aport a fondului de comer ntr-o societate comercial acest act se deosebeste de vanzarea fondului de comer deoarece nu comport primirea unui pre, in schimbul fondului de comer. Asociatul va primi pri sociale si aciuni in funcie de forma juridic a societii. Locaiunea fondului de comer in schimbul unui pre, proprietarul fondului (ca locator) transmite locatarului folosina asupra fondului de comer. Locatarul are dreptul s continue exercitarea comerului sub firm proprie, exploatand fondului de comer, dar ,poate s continue activitatea si sub firma anterioar cu meniunea ins a calitii sale de succesor. Locatarul este obligat s respecte destinaia economic si funcional a fondului de comer. Nu poate aduce schimbri in organizarea si structura FC decat cu acordul locatorului. Locatorul are obligaia s nu fac concuren locatarului prin desfsurararea unui comer de acelasi gen. Despre locaiune se face meniune in Registrul Comerului. O aplicaie a acestui contract este locaia de gestiune; gestiunea presupune ansamblul de operaiuni care asigur administrarea bunurilor unei secii, uzine, si punerea lor in valoare. Garania real mobiliar asupra fondului de comer. Aceasta poate s aib ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile, inclusiv fondul de comer . Coninutul si caracteristicile garaniei vor fi determinate de pri. Se constituie pe baza unui contract de garanie. Se poate constitui cu sau fr deposedarea de bunul care face obiectul garaniei. Legea cere indeplinirea unei formaliti de publicitate, pentru protejarea dreptului real de garanie dobandit de creditor. Aceast cerin se consider indeplinit din momentul inscrierii avizului de garanie real la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare. Legea 26/1990 prevede obligaia comerciantului de a cere inscrierea in Registrul Comerului a meniunii privind constituirea garaniei reale mobiliare asupra fondului de comer. Meniunea devine opozabil terilor de la data efecturii ei in Registrul Comerului. Capitolul 5 AUXILIARII DE COMER 5.1.Precizri prealabile Auxiliari de comer sunt de dou categorii : dependeni si autonomi sau independeni.

Auxiliarii dependendeni, depind de comerciani aflndu-se n raporturi de munc cu acestia; n aceast categorie se includ : prepusii ,comisii pentru nego si comisii cltori pentru nego Auxiliarii autonomi sunt independeni fa de comercianii cu care coopereaz ; din aceast categorie fac parte : mijlocitorii (intermediarii) si agenii de comer. 5.2.Reprezentarea Pentru a nelege raporturile dintre comerciani si auxiliarii lor independeni este necesar s analizm instituia care st la baza acestor raporturi. Instituia se numeste reprezentare, si pentru dreptul comercial are o importanta covrsitoare. Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoan numit reprezentant ncheie un act juridic n numele si pe seama altei persoane numit reprezentat ,efectele actului astfel ncheiat producnduse direct n persoana celui reprezentat. n funcie de izvorul su reprezentarea este de 2 feluri: legal (mputernicirea de reprezentare izvorste din lege) si convenional ( mputernicirea de reprezentare izvorste din convenia prilor ).n funcie de ntinderea puterii de reprezentare, deosebim reprezentarea total(general ) care confer reprezentantului puterea de a ncheia pentru reprezentat toate actele juridice ale acestuia cu excepia celor strict personale si reprezentarea parial(special )care confer reprezentantului puterea de a ncheia fie numai un act juridic fie numai anumite acte juridice. Pentru a fi valabil, reprezentarea trebuie s ndeplineasc trei condiii : existena mputernicirii de reprezentare, intenia de a reprezenta, si voina valabil a reprezentantului. - mputernicirea dat de reprezentat este un act unilateral; ea pote fi constatat printr-un nscris numit procur. Reprezentantul trebuie s acioneze numai n limitele mputernicirii primite de la reprezentat . - reprezentantul trebuie s acioneze cu intenia de a reprezenta pe cel de la care a primit mputernicirea . Mai mult reprezentantul trebuie s aduc la cunostina terului calitatea sa de reprezentant . - la ncheierea actului juridic cu terul reprezentantul si manifest voina sa proprie. Din acest motiv voina sa trebuie s fie liber si neviciat, pentru ca actul juridic ncheiat s fie valabil . ncetarea reprezentrii. Reprezentarea are caracter intuitu personae. Dac acest caracter este afectat de anumite mprejurri, reprezentarea nceteaz. mprejurrile avute n vedere sunt: revocarea mputernicirii, renunarea la nsrcinarea primit, moartea, nterdicia, insolvabilitatea sau aplicarea procedurii insolvenei. Reprezentantul nu are voie sa depseasc limitele mputernicirii primite. Dac actele ncheiate de reprezentant depsesc mputernicirrea primit ,folosesc (sunt utile) reprezentatului, se ncadreaz n categoria reprezantrii aparente si sunt considerate valabile . Aceste acte pot fi ratificate ulterior de reprezentant. Reprezentarea indirect.Acest tip de reprezentare, presupune c reprezentatul d reprezentantului mputernicire ca acesta s ncheie actul juridic cu terul n nume propriu (proprio nomine),dar pe seama reprezentatului. Efectele actului juridic se produc astfel numai fa de reprezentant pentru c l-a ncheiat n nume propriu. Dar adevratul beneficiar al efectelor actului juridic este reprezentatul ,n temeiul raportului de reprezentare dintre reprezentat si reprezentant,deci efectele actului juridic se produc n patrimonial reprezentatului. Reprezentarea indirect cu consecinele artate ,a fost reglementat de lege n material contractului de commision ( art.405-412 C. com. ) 5.3.Auxiliarii dependeni .

Auxiliarii dependenti nu pot dobandi nicioadata calitatea de comercianti, chiar daca savarsesc acte de comert. Intermedierea realizat de acestia ntre patron (reprezentat) si tert are la baz, nu o imputernicire (procur) ci un contract de munc. Deci relaia patron( comerciant ) reprezentat este de subordonare. Din categoria auxiliarilor dependenti fac parte: prepusii comercianilor, comisii pentru nego(comer ), comisii cltori pentru nego sau comisul voiajor. Prepusii comercianilor. Potrivit art. 392 Cod com. ,,Prepus este acela care este nsrcinat cu comerul patronului su,fie n locul unde acesta l exerct, fie n alt loc,, .O persoan are calitatea de prepus dac : -este mputernicit s efectueze toate operaiunile pe care le reclam exercitarea comerului patronului su, -activitatea comercial este desfsurat la locul unde comerciantul si exercit comerul ( la sediul comerciantului ),sau n alt loc determinat (la sucursal,spre exemplu). Prepusul reprezint un alt ego al comerciantului.Puterile prepusului sunt generale fiind jalonate de obiectul comerului pe care este mputernicit s-l exercite si au caracter permanent, reprezentarea fiind exercitat pn la ncetarea calitii sale de prepus. Puterile prepusului au ns anumite limite ,n sensul c acesta nu poate face acte care sunt strine comerului pentru care a fost nsrcinat de comerciant. Cu ocazia ncheierii actelor cu terii ,prepusul este obligat s aduc la cunostina acestora calitatea sa de prepus ( de reprezentant), iar dac actul se ncheie n form scris este obligat,lng numele si prenumele su, si numele si prenumele sau firma comerciantului s scrie pe act meniunea ,,prin procur,, .n caz contrar actul va fi considerat n nume propriu, si l va angaja personal . Deoarece l nlocuieste pe comerciant n comerul su, prepusului i revin anumite obligaii profesionale specifice comercianilor. Astfel ,prepusul este obligat s in registre comerciale de contabilitate .Iar potrivit art. 397 Cod com. ,prepusul este obligat s nu-l concureze pe comerciant( obligat la cluza de nonconcuren),, prepusul nu poate,fr nvoirea expres a comerciantului ,s fac operaiuni n numele su propriu si nici nu poate s ia parte ,pe seama sa ori a altei personae,la un comer de felul aceluia cu care a fost nsrcinat. Asemenea operaiuni sunt considerate fapte de concuren neloial . Calitatea de prepus nceteaz prin revocarea mputernicirii, renunarea prepusului, prin moartea, interdicia, insolvabilitatea si aplicarea procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului comerciantului. Comisii pentru nego. Potrivit art.404 Cod com. ,comisii pentru nego sunt prepusii pentru vnzarea n detaliu a mrfurilor . Desi legea i denumeste prepusi, nu au calitatea de prepusi n sensul precizat anterior. Calitatea de reprezentant a comisilor pentru nego rezult din mputernicirea expres sau tacit a comerciantului ori din natura funciei ndeplinite. Puterile acestor reprezentani sunt limitate .Astfel, sunt salariai ai comerciantului, fiind obligai s exercite comerul numai n limita spaiului (localului)autorizat pentru acesta. Pentru operaiunile efectuate n afara localului are nevoie de mputrnicire special din partea comerciantului,altfel operaiunile sunt ncheiate pe riscul lor. Art.404 Cod com. precizeaz n acest sens, c ,,Afar de magazin ei nu pot cere plata creanelor patronului fr autorizaie special,, .n cazul vnzrii de bunuri ,ei pot cere si ncasa preul acestora, putnd da chitan valabil n numele patronului lor ( art.404 Cod com. ) Comisii cltori pentru nego sau comisi voiajori.Spre desebire de comisii pentru nego care asteapt ntr-un local autorizat clientela ,comisii

cltori pentru nego cltoresc n alte localiti pentru a gsi aceast clientel (localitile sunt stabilite de obicei de comerciant -patron). Ei sunt salarii ai comercianilor ,fiind pltii prin salariu fix sau cu un comosion pentru fiecare afacere ncheiat . Comercianii nsrcineaz pe comisii cltori pentru nego ,,s trateze sau s fac operaiuni de ale comerului su (art.402 Cod com.). Acesti reprezentani sunt nsrcinai s caute si s gseasc clieni ,s adune oferte sau comenzi ,iar actele juridice perfectate sunt ncheiate n numele si pe seama comerciantului. Calitatea lor de reprezentani, care poate rezulta din circulare scrisori avize sau alte documente ale comerciantului, trebuie adus la cunostina terilor n momenul ncheierii actelor juridice cu acestia ,n caz contrar sunt obligai personal fa de ei . Fa de teri ,comerciantul va fi angajat prin actele juridice ale comisilor pentru nego numai n limita puterilor conferite. Comisul voiajor nu ncheie actul juridic cu meniunea prin procur (aceast meniune revine exclusiv prepusilor), trebuie totusi s arate numele patronului pentru care lucreaz (potrivit art 403 C.com.). 5.4.Auxiliarii independeni autonomi Agenii comerciali permaneni. Activitatea de ntermediere comercial s-a realizat si prin intermediul unei alte categorii de auxiliari denumii ageni de comer .Deoarece Codul comercial n-a reglementat aceast categorie n mod expres ,statutul juridic al agenilor de comer a fost definit pe baza pricipiilor generale ale intermedierii comerciale si dispoziiilor art. 402 C.com. referitoare la comisii cltori pentru nego . n prezent, Legea nr.509/2002privind agenii comerciali permaneni este cea care reglementeaz statutul juridic al acestei categorii de comerciani profesionisti. Agentul comercial permanent este un comerciant persoan fizic sau persoan juridic ,care,n calitate de intermediar independent ,este mputernicit n mod statoric s negocieze sau s negocieze si s ncheie afaceri pentru o alt persoan fizic sau juridic ,denumit comitent ,n schimbul unei remuneraii . Raporturile dintre agent si comitent nu sunt raporturi de munc ( prepusenie ) ci se stabilesc prin contractul de agenie. Dreptul agentului la remuneraie din partea comitentului este condiionat nu numai de ncheierea prin intermediul su a operaiunilor cu terii ci si de executarea obligaiilor rezultate din contractele de intermediere . Mijlocitorul Desi activitatea de mijlocire este prevzut n Codul comercial la art.3 pct.12 ,ca fapt de comer nici condiia juridic a acestuia si nici contractul de mijlocire nu sunt reglementate de acesta .n dreptul comerului internaional ,mijlocitorii poart denumirea de curtieri iar activitatea acestora se realizeaz prin intermediul contractului de curtaj. Milocitorul urmreste s pun fa n fa dou persoane care vor s ncheie o afacere si, graie diligenelor sale, s le determine s ncheie contractul avut n vedere, deci, pune n contact cererea cu oferta . Statutul juridic al mijlocitorului are urmtoarele caracteristici : - mijlocitorul nu este un reprezentant al prilor ,el pune n legtur potenialii contractani si face demersurille pentru a-i determina s ncheie operaiunea ; -mijlocitorul este un auxiliar independent ,el presteaz serviciile sale unui numr nelimitat de persoane .Natura juridic a relaiei dintre mijlocitor si respectivele persoane este cea a unui contract de locaiune de servicii . -mijlocitorul este un comerciant profesionist, pentru c desfsoar activitate n nume propriu, si aceast activitate const n operaiuni pe

care codul comercial le consider fapte de comer - art.3 pct.12. n aceast calitate, mijlocitorului i revin toate obligaiile profesionale ale comercianilor . Pentru operaiunile ncheiate prin intermediul lor, mijlocitorii sunt remunerai, fie de ambele pri, fie numai de una din ele ,dup caz. Dreptul la remunaraie se naste din momentul n care prile puse n legtur au ncheiat contractul. Dreptul mijlocitorului la remuneraie nu este legat de executarea contractului ncheiat de pri . In mod tradiional, n categoria mijlocitorilor au fost inclusi agenii oficiali ai bursei, chiar dac n materie bursier exist reglementri specifice. Amintim n acest sens, legea 297/2004 privind piaa de capital. Mijlocitorii sau agenii oficiali ai bursei nu lucreaz n numele si pe seama bursei, ci n nume propriu, realiznd operaiuni de mijlocire potrivit insarcinarii primite. 5.5. Mijlocirea n operaiunile imobiliare. Activitatea de mijlocire n actele juridice care au ca obiect bunurile imobilea fost reglementat de O. G. nr.3/2000 privind organizarea activitii agenilor imobiliari. O.G. nr.3/2000a fost respins de Legea 581/2003. Astfel c n prezent ,activitatea de mijlocire n operaiunile mobiliare este supus regulilor generale privind mijlocirea n activitatea comercial. TITLUL II Capitolul 1. SOCIETILE COMERCIALE 1.1.Reglementare Deoarece reglementarea privind societile comerciale cuprins in Codul comercial era in mare parte depsit, ea a fost inlocuit cu o nou reglementare, ce face obiectul Legii 31/1990, republicat si modificat, privind societile comerciale Legea 31/1990, in prezent, este reglementarea general a societilor comerciale. Ins, pentru anumite domenii de activitate au fost adoptate reglementri speciale, cum ar fi spre exemplu Legea 58/1998, modificat, in materie bancar, Legea 32/2000 modificat, in domeniul asigurrilor,etc. Reglementarea general si special se completeaz cu dispoziiile codului comercial si a ale codului civil. Legea 31/1990 : - reglementeaz cinci forme juridice de societi comerciale - societatea in nume colectiv, societatea in comandit simpl, societatea pe aciuni, societatea in comandit pe aciuni, societatea cu rspundere limitat ; si -cuprinde atat regulile comune aplicabile acestora cat si regulile speciale fiecrei forme juridice ,indiferent de obiectul de activitate. Legea 31/1990 reglementeaz si societile comerciale cu participare strin, cu completrile dispoziiilor O.U.G. nr. 92/1997, privind stimularea investiiilor directe . Dispoziiile generale (Legea 31/1990) si dispoziiile speciale(Legea 58/1998, 32/2000 etc. ) cu privire la societile comerciale se completeaz cu prevederile Codului comercial, ale Codului civil, ale Codului muncii si ale legislaiei fiscale . Exist si societi fr personalitate juridic, ins, au reglementri proprii, spre exemplu, societile in participaiune (reglementate de Codul comercial) si asociaiile familiale, (reglementate de Legea 300/2004) . Societatea comercial este in acelasi timp contract si persoan juridic . Vom analiza in continuare societatea comercial din perspectiva laturii contractuale si apoi din perspectiva calitii sale de persoan juridic 1.2. Contractul de societate Condiii de fond .Condiii de form 2.I.Precizri prealabile.La baza societii comerciale st, indiferent de forma juridic a acesteia, contractul de societate si/sau statutul. Astfel, art.5din Legea nr. 31/1990 prevede c, societatea in nume colectiv sau in comandit simpl se

constituie prin contract de societate, iar societatea pe aciuni, in comandit pe aciuni sau cu rspundere limitat se constiuie prin contract de societate si statut. Societatea cu rspundere limitat se poate constitui si prin actul de voin al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul . Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui nscris unic ,denumit act constitutiv.Denumirea act constitutiv ,potrivit Legii nr. 31/1990 desemneaz atat inscrisul unic ,cat si contractul de societate si/ sau statutul societii . Pentru c, nici Codul comercial nici Legea nr. 31/1990 nu cuprinde o definiie a societii comerciale apelm la dispoziiile Codului civil respectiv la art.1491 care reglementeaz contractul de societate , adic societatea civil . Definiie. Art.1491 Cod civil dispune : ,, Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se invoiesc s pun ceva in comun , cu scop de a impri foloasele ce ar putea deriva ,, In continuare art.1492 Cod civil reglementeaz obiectul contractului de societate ,referire care intregeste definiia de mai sus . Astfel ,, orice societate trebuie s aib ca obiect un ce licit si s fie contractat spre folosul comun al prilor . Fiecare membru al societii trebuie s pun ceva in comun sau bani ,sau alte lucruri , sau industria sa,, . Potrivit dispoziiilor celor dou articole ( art.1491 si 1492 ) literatura de specialitate a definit societatea ca fiind un contract in temeiul cruia dou sau mai multe personae ( numite in continuare, in mod ,,generic,, asociai indiferent de forma juridic a societii )se ineleg s pun in comun anumite bunuri pentru a desfsura impreun o anumit activitate ,in vederea realizrii si impririi beneficiilor care vor rezulta . Din aceast definiie rezult c societatea presupune existena unor elemente de care depinde validitatea contractului si delimitatrea lui de alte contracte : aportul ( valoarea patrimonial pe care asociaii o pun in comun), obiectul societii ( activitatea comun la care se oblig asociaii si care constituie), realizarea si mprirea beneficiilor la care particip toi asociaii . Caracterele juridice ale contractului de societate sunt urmtoarele : - caracterul plurilateral, la incheierea contractului particip dou sau mai multe persoane ; - caracterul oneros, presupune urmrirea de ctre fiecare asociat a unui folos patrimonial ; - caracterul comutativ ,asociaii cunosc din momentul incheierii contractului intinderea obligaiilor lor ; - caracterul consensual , simplu accord de voin al prilor este sufficient pentru valabilitatea contractului ,iar forma scris este cerut numai pentru prob ( ad probationem ). Societatea civil si societatea comercial. Deoarece societatea civil si societatea comercial sunt dou forme ale societii, intre ele exist asemnri si deosebiri . Asemnri. - sunt grupri de persoane si de bunuri, cu scop patrimonial (economic sau lucrativ). Din acest motiv art. 1491 Cod civil defineste atat societatea civil cat si societatea comercial . - iau nastere prin contract de societate, ale crui elemente de valabilitate referitoare la aport, la obiectul de activitate, la obinerea si imprirea beneficiilor se regsesc atat in contractul de societate civil cat si in contractul de societate comercial . - urmresc realizarea si imprirea beneficiilor, au prin urmare scop patrimonial (pecuniar). - se deosebesc de asociaii sau fundaii ale cror membri urmresc un scop ideal, moral, nepatrimonial . Deosebiri. Deosebirile privesc, obiectul de activitate, personalitatea juridic, constituirea, funcionarea. -Obiectul de activitate al societii comerciale este comercial fiind format din

acte /fapte de comer .Din acest motiv in doctrina juridic s-a precizat c obiectul de activitate comercial d comercialitate societii comerciale .Societatea civil are obiect de acivitate civil cu excluderea actelor / faptelor de comer -Societatea comercial are personalitate juridic in timp ce societatea civil rmane un simplu contract ,nu devine subiect de drept . - Constituirea si funcionarea celor dou forme de societi. In timp ce Legea 31/1990 in art.2 stabileste pentru societatea comercial anumite forme juridice: societatea in nume colectiv, societatea in comandit simpl, societatea in comandit pe aciuni, societatea pe aciuni, societatea cu rspundere limitatat, societatea civil nu depseste cadrul contractual . - In plus fa de societatea civil, societatea comercial : are si anumite obligaii profesionale care revin numai comercianilor: obligaia de a se inmatricula in registrul comerului, de a ine registre de contabilitate, de a desfsura activitatea comercial in limitele concurenei licite, etc. . intr sub incidena Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei. Definiie.Societatea comercial este o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate, care se bucur de personalitate juridic, in care asociaii pun in comun anumite bunuri, pentru exercitatea unor fapte de comer, in scopul realizrii si impririi profitului care rezult. 2.II Condiiile de fond ale contractului de societate Contractul de societate face parte din categoria faptelor de comer obiective conexe . a.Ca orice contract si contractul de societate trebuie s indeplineasc condiiile de fond, generale, eseniale, de valabilitate ale oricrei convenii, condiii impuse de dispoziiile art. 948 Cod civil , referitoare la consimmantul valabil al prilor care se oblig, la capacitatea de a contracta, la un obiect determinat si la o cauz licit . b.Contractul de societate trebuie s indeplineasc si condiii ce il particularizeaz fa de celelalte contracte, numite condiii de fond speciale, referitoare la: aportul asociailor , intenia asociailor de a colabora in desfsurarea unei activiti comune ( affectio societatis) si realizarea si imprirea beneficiilor Condiiile de fond, generale si eseniale, ale contractului de societate a.Consimmantul prilor. Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de voin a prilor in acest sens. Prile contractului de societate sunt asociaii, in societile de persoane sau acionarii in societile de capitaluri. Pentru a produce efecte juridice voina prilor trebuie: s fie declarat, s fie fcut cu intenia de a produce efecte juridice, si s nu fie alterat de vicii. In cazul contractului de societate consimmantul prilor are o particularitate ce const in intenia de a desfsura in comun o activitate comercial numit si affectio societatis. Persoanele care incheie contractul (semnatarii acestuia ),si persoanele care au rol determinant in constituirea societii au calitatea de fondatori. Prile contractului de societate (asociaii) pot fi persoane fizice, persoane juridice, romane sau strine, comerciani sau necomerciani. De asemenea, persoana fizic-asociat poate avea in aceeasi societate si calitatea de salariat . Pentru a fi valabil consimmantul trebuie s nu fie alterat de urmtoarele vicii de consimimant: eroare, dol, sau violen. Eroarea (art.954 C.civil) reprezint falsa reprezentare a realitii la incheierea actului juridic. Dac falsa reprezentare a realitii cade asupra persoanei asociatului in cazul unei societi de persone, contractul este lovit de nulitate, pentru c la constituirea unei astfel de societi se au in vedere calitile personale ale asociailor. In cazul societilor de capitaluri, acest tip de eroare asupra persoanei nu are relevan pentru incheierea contractului, deoarece societatea se constituie in considerarea capitalului si nu a asociailor . Dolul ( art.960 C.civil ) reprezint inducerea in eroare a unei personae pentru a

o determina s incheie un act juridic. In cazul contractului de societate ,dolul viciaz consimmantu lunui asociat numai dac provine de la toi ceilali asociai sau de la personae care reprezint valabil entitatea colectiv si are o anumit gravitate, de exemplu, folosirea unui bilan fals pentru a determina subscrierea aciunilor unei societi . Violena este un viciu care nu se intalneste in practica constituirii unei societi comerciale. In cazul ivirii unei asemenea situaii, se vor aplica principiile dreptului comun( art.955-959 C.civil) Capacitatea prilor. Pentru incheierea contractului de societate ,persoana fizic trebuie s aib capacitatea cerut de lege pentru incheierea actelor juridice ,in condiiile dreptului comun ,adic trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu. Aceast opinie are ca temei legal art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 care prevede c nu pot fi fondatori persoanele care potrivit legii sunt incapabile . Obiectul contractului. Obiectul contractului in sensul dreptului comun (art.962 C civil) este acela la care prile se oblig. In materia societilor comerciale noiunea de obiect al contractului de societate este reprezentat de activitatea societii desfsurat prin intermediul faptelor de comer. Mai mult asociaii, potrivit art. 7 si 8, punct c din Legea 31/1990 trebiue s prevad in contractul de societate obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului si a activitii principale. Obiectul societii poate consta in producerea si comercializarea mrfurilor, executarea de lucrri ori prestarea de servicii . Cauza contractului. In privina cauzei contractului nu exist un punct de vedere unitar . Astfel ,dup unii autori cauza contractului se confund cu obiectul acestuia ,dup ali autori sunt elemente de fond distincte .Opinia pe care o imprtsim este aceea potrivit creia acest element psihologic care determin consimmantul si explic motivul incheierii actului juridic este participarea fiecrui asociat la rezultatele activitii comerciale desfsurate in comun,adic imprirea beneficiilor. Cauza contractului, potrivit art. 968 C.civil, trebuie s fie licit si moral, adic s nu incalce ordinea public si bunele moravuri . Nerespectarea condiiilor de fond ale contractului de societate atrage dup sine nulitatea acestuia . Condiiile de fond speciale- ale contractului de societate 1. Aportul asociailor. In sens juridic, prin aport se inelege obligaia pe care si-o asum fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimonial. Operaiunea este analizat in doctrin ca fiind un contract incheiat intre asociai si viitoarea societate comercial, numit si contract de aport. In sens etimologic, aportul inseamn bunul adus in societate de ctre asociat. Potrivit art.1492 C.civil fiecare asociat trebuie s pun in comun sau bani, sau alte bunuri, sau industria sa. Aportul poate orice obiect sau bun cu valoare economic: in numerar, in natur si in industrie (prestaii in munc). Aportul n numerar are ca obiect o sum de bani. Potrivit art. 16 alin.1 din Legea 31/1990, republicat si modificat, aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Aportul asociatului la capitalul social nu este purttor de dobnd (art.68 din L. nr. 31/1990 rep.). Aportul n natur are ca obiect: - bunuri imobile, prin natur (terenuri, cldiri), prin destinaie(instalaii, utilaje), - bunuri mobile corporale (materii prime, materiale, mrfuri, etc), bunuri mobile incorporale (creane, fond de comer, sau anumite elemente din fondul de comer care se pot transmite separat de acesta: emblema, brevete de invenie ). Aporturile n natur sunt admise la toate formele de societate comercial. Aporturile n natur sunt vrsate din momentul transferrii drepturilor corespunztoare (obligaie de a da) si al predrii efective a bunurilor aflate n stare de utilizare ctre societate (obligaie de a face), potrivit art.16 alin. 2 din Legea 31/1990.

Se poate transmite ctre societate atat dreptul de proprietate asupra bunului cat si dreptul de folosin asupra acestuia. Potrivit art. 65 alin. 1 din Legea 31/1990, bunurile constituite ca aport n societate devin proprietatea acesteia din momentul nmatriculrii ei n registrul comerului, n lips de stipulaie contrar. Aporturile m natur trebuie s fie evaluabile din punct de vedere economic (art.16. alin.2), in vederea stabilirii prilor de interes, a prilor sociale sau aciunilor cuvenite asociatului in scimbul aportului. Evaluarea se face fie de ctre asociai pe cale convenional, fie de ctre experi. Evaluarea se face in mod obligatoriu de ctre experi dac: - este vorba de o societate cu rspundere limitat cu unic asociat. Astfel, valoarea aportului n natur va fi stabilit pe baza unei expertize de speciaitate (art. 13 alin. 3, Legea nr.31/1990) ; - in cazul societii pe aciuni care se constituie prin subscripie public . dac exist aporturi n natur, . avantaje acordate oricrei persoane care a participat la constituirea societii sau la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei, . operaiuni ncheiate de fondatori pe seama societii ce se constituie si pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa. n aceste cazuri fondatorii vor solicita judectorului delegat numirea unuia sau mai multor experi (art. 26 alin.1) ; - n cazul societii pe aciuni, judectorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize n contul prilor. Acesta numeste unul sau mai muli experi din lista experilor autorizai. Expertul sau esperii va intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecrui bun aportat si vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului si valorii aciunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judectorul delegat(art. 37 si 38 alin. 1, Legea nr.31/19903) -in cazul majorrii capitalului social prin aporturi in natur. Astfel, adunarea general care a hotrt aceasta va propune judectorului delegat numirea unuia sau mai multor experi pentru evaluarea acestor aporturi (in condiiile art. 38 alin. 1, Legea nr.31/19904). Actul constitutiv al societii in nume colectiv, in comandit simpl si cu rspundere limitat trebuie s prevad printre alte clauze ,, valoarea aportului n natur si modul evalurii ,,(art. 7 pct.d, Legea nr.31/1990 ), iar actul constitutiv al socieii pe aciuni si in comandit pe aciuni, ,, natura si valoarea bunurilor constituite ca aport n natur,, (art. 8 pct.e, Legea nr.31/1990 ). Aporturile n creane, potrivit legii au regimul juridic al aporturilor n natur. Ele nu sunt admise : - la societile pe aciuni care se constituie prin subscripie public, - la societile n comandit pe aciuni, - la societile cu rspundere limitat.(art.16 alin.3, Legea nr.31/1990 ). 3 Dac exist aporturi in natur, avantaje acordate oricrei persoane care a participat la constituirea societii sau la tranzacii conducand la acordarea autorizaiei, operaiuni incheiate de fondatori pe seama societii ce se constituie si pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa. 4 Idem Aportul in creane se consider vrsat (liberat) numai dup ce societatea a obinut plata sumei de bani care face obiectul creanei. Dac plata nu s-a putut obine prin urmrirea debitorului cedat, asociatul, in afar de daune, rspunde de suma datorat, cu dobanda legal din ziua scadenei creanelor (art.84 alin.1 si 2, Legea nr.31/1990 ). Raporturile dintre asociat in calitate de cedent si societatea comercial in calitate de cesionar sunt carmuite de regulile cesiunii de crean din dreptul comun(art.1391 C.civil). Spre deosebire ins de dreptul comun, asociatul cedent rspunde de solvabilitatea debitorului, potrivit art.84 din Legea 31/1990. Prestaiile n munc sau servicii nu pot constitui aport la formare ori la majorarea capitalului social.

Acestea au ca obiect munca sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze pentru societate potrivit competenei si calificrii profesionale . Prestaiile in munc sunt permise, cu titlu de aport, fr a putea constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social, numai asociailor in societatea in nume colectiv si asociailor comanditai, deci asociailor cu rspundere nelimitat. Caracteristicile prestaiilor in munc : - nu sunt cuprinse in capitalul social, deoarece legea precizeaz,, nu pot constitui aport la formarea capitalului social (art.16 alin. 5 Legea nr. 31/1990). Prin urmare, nu constituie un element al gajului general al creditorilor societii ; - d dreptul asociatului s partcipe la imprirea beneficiilor si a activului social, si il oblig s participe la pierderi (art.16 alin. 5 Legea nr. 31/1990); - trebuie evaluat si precizat in actul constitutiv. Constituirea si executarea aportului. Asumarea obligaiei de aport se numeste subscriere5 la capitalul social. Acest angajament se naste - prin semnarea contractului de societate (in cazul societii in nume colectiv, in comandit simpl, si cu rspundere limitat si a societilor pe aciuni si in comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie simultan) sau - prin partciparea la subscripia public(in cazul societii pe aciuni si in comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie public) . Capitalul subscris reprezint totalitatea aporturilor cu care asociaii se oblig s contribuie la formarea capitalului social al unei societi comerciale. Efectuarea aportului poart denumirea de vrsare a acestuia. Prin urmare, capitalul vrsat reprezint totalitatea bunurilor intrate efectiv in patrimoniul societii comerciale, consecin a subscrierii asociatului la formarea capitalului social. Executarea 5Actul juridic al subscrierii de ctre asociat este un act de dispoziie, cu efecte asupra transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului de la asociat la societatea comercial respectiv. acestei subscrieri poart denumirea de vrsmnt, corespunztoare noiunii de liberare . Asociatul care intarzie s depun aportul social este rspunztor de daunele pricinuite iar pentru cazul in care aportul a fost stipulat in numerar legea prevede c asociatul este obligat la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia s se fac vrsmantul( potrivit art.65 alin. 2 din L. nr. 31/1990). Mai mult, potrivit art. 222 li. a din Legea 31/1990, nerespectarea obligaiei privind efectuarea aportului poate avea si consecina excluderii asociatului din societate6. Capitalul si patrimoniul societii. Aporturile asociailor in totalitatea lor, fr prestaiile in munc ,formeaz capitalul social. Capitalul social este denumit si capital nominal, reprezentand suma total a valorii bunurilor cu care asociaii la o societate comercial contribuie la constituirea patrimoniului acesteia. Aceste aporturi reprezint elemente ale patrimoniului societii. Capitalul social, ca sum a acestor aporturi, si patrimonial societii sunt dou concepte srtans legate intre ele care, nu trebuie confundate ins. Prin urmare: -patrimoniul include totalitatea drepturilor si obligaiilor societii comerciale, fiind alctuit din activ si pasiv; -capitalul social reprezint o valoare constant pe intrega durat a existenei societii putand fi majorat numai in condiii prevzute de lege, prin modificarea actului constitutive; -patrimoniul se mreste si se micsoreaz in funcie de operaiunile curente de inregistrarea profitului sau pierderilor inregistrate in activitatea societii; - capitalul este o parte a patrimoniului societii comerciale . Capitalul social are dubl semnificaie, contabil si juridic . Din punct de vedere contabil reprezint o cifr convenit de asociai. Ca valoare a totalitii aporturilor, capitalul este evideniat la pasiv in bilanul societii, pentru c la dizolvarea acesteia aporturile trebuie restituite asociailor. De asemenea, nu trebuie confundat capitalul cu activul patrimonial,pentru c in

timp ce capitalul figureaz la pasiv, dup cum am artat, bunurile si aporturile in numerar figureaz la activ. Din punct de vedere juridic, capitalul social constituie gajul general al creditorilor societii, reprezint limita urmririi de ctre creditorii societii, deoarece acestia au luat cunostin de capitalul social prin publicitatea contractului de societate . 6 Legea vizeaz asociaii din societatea in nume colectiv, din societatea cu rspundere limitat, si asociaii comanditi din ambele societi in comandit. 2. Intenia asociailor de a colabora pentru desfsurarea unei activiti comerciale . Acest element psihologic, intenional, il intalnim in literatura juridic sub denumirea de affectio societatis. Aceast voin de a colabora nu are relevan in cazul societii cu rspundere limitat cu unic asociat. In privina acestei societi, se poate vorbi doar de intenia de a constitui o societate pe calea aporturilor individuale ale unei singure personae in vederea desfsurrii unei activiti comerciale, in nici un caz de colaborare . In privina celorlalte societi, cu doi sau mai muli asociai, indiferent de forma juridic, affectio societatis presupune intenia de colaborare voluntar a acestora de a lucra in comun, suportand tote riscurile activitii comerciale. Colaborarea asociailor presupune egalitate juridic intre acestia si, in consecin, lipsa oricror raporturi de subordonare. Elementul psihologic affectio societatis constituie un criteriu de distincie intre societatea comercial si anumite grupuri economice sau contracte . 3. Realizarea si imprirea profitului. Scopul constituirii oricrei societi comerciale este acela de a realiza profit din activitatea comercial pe care o desfsoar si de a-l mpri intre asociai Cota-parte din profit ce se plteste fiecrui asociat se numeste dividend (art. 67 alin. 1, Legea 31/1990). Dac societatea nu inregistreaz profit, ci pierderi, asociaii trebuie trebuie s le suporte, datorit elementului psihologic, affectio societatis, care-i uneste . Noiunea de profit. Stricto-sensu profitul inseamn castigul evaluabil in bani rezultat din orice activitate economic, care mreste patrimonial asociailor. In sens larg, profitul reprezint nu numai castigul evaluabil in bani, ci si ,,serviciile sau bunurile procurate, in condiii mai avantajoase decit acelea care s-ar obine individual,,. In timp noiunea de profit a dobindit un ineles mai larg. Astfel, profitul reprezint si evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii, obinute spre exemplu prin intermediul societilor de asigurri mutuale. Prin reglementarea asociaiei de asigurare mutual (art.257-263) codul comercial roman consacr concepia larg a noiunii de profit . Pentru a putea fi repartizat, profitul trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii : - s fie real, adic, s se fi inregistrat un excedent fa de capitalul social, pentru c nu se vor distribui dividende dect din profituri determinate potrivit legii (art.67 alin.3 din Legea 31/1990) - s fie util, adic s reprezinte profitul rmas dup intregirea capitalului social, cand activul patrimoniului s-a micsorat in cursul exerciiului financiar. Astfel, dac se constat o pierdere a activului net, capitalul social va trebui rentregit sau redus, nainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit (art.69 din L. 31/1990) . Dac potrivit situaiei financiare anuale nu exist profit nu pot fi distribuite dividende asociailor. In caz contrar, dividendele sunt fictive, iar ceea ce se distribuie reprezint o parte din capitalul social, cu prejudicierea drepturilor creditorilor. Dividendele fictive repartizate astfel trebuie restituite societii, dac societatea dovedeste c asociaii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurrile existente trebuiau s o cunoasc (art.67 alin. 4, L. 31/1990). mprirea profitului. Actul constitutiv trebuie s prevad ,,partea fiecrui asociat la profit si pierderi,,(art.7 lit. f, din L. 31/1990) sau ,, modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor,, (art.8 lit.k, L. 31/1990),

ceea ce inseamn c asociaii sunt liberi s decid n privina mpririi profitului. Dac asociaii nu precizeaz in actul constitutiv modul de imprire a profitului si de suportare a pierderilor, art. 67 alin.2 din Legea 31/1990 prevede c ,,dividendele se distribuie asociailor proporional cu cota de participare la capitalul social vrsat,, . Deci fiecare asociat va avea beneficii si va suporta pierderi, in funcie de contribuia sa la constituirea capitalului social. In privina prestaiilor n munc(in industrie) in lipsa unei evaluri a acestuia, asociatul va avea dreptul la o cot din profit si pierderi, egal cu cea a asociatului care adus in societate cota cea mai mic de capital (art.1511 Cod.civil) . In actul constitutiv sunt interzise clauzele leonine, acele inelegeri care stipuleaz in favoarea unui asociat totalitatea castigurilor, sau prin care s-a convenit ca unul sau mai muli asociai s fie scutii s participe la pierder. Articolul 1513 Cod civil prevede c este nul contractul care stipuleaz o astfel de clauz . Plata dividendelor. Dividendele se pltesc in termenul satbilit de adunarea general a asociailor sau, dup caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobrii situaiei financiare anuale aferente exerciiului financiar incheiat7. In caz contrar, societate va plti daune-interese pentru perioada de intirziere la nivelul dobinzii legale, dac prin actul constitutiv sau prin hotrarea adunrii generale a acionarilor care a aprobat situaia financiar aferent exerciiului financiar incheiat nu s-a stabilit o doband mai mare( art. 67 alin.2, L. nr.31/1990). Dreptul la aciunea de restituire a dividentendelor, pltite contrar legii, se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor (art. 67 alin. 5, L. 31/1990.). Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesonarului, in afar de cazul in care prile au convenit altfel. (art. 67 alin.6, L. 31/1990.). 7 Intrucat dreptul la dividende se intemeiaz pe actul constitutive, obligaia societii privind plata devidendelor este o obligaie comercial. In consecin dobanda legal aplicabil societii comerciale care nu a pltit dividendele la termen este dobanda legal privind obligaiile comerciale 2.IV.Condiiile de form ale contractului de societate 2. IV.a. Forma scris a actului constitutiv. Actul constitutiv al societii comerciale se incheie in form scris, sub semntur privat, se semneaz de toi asociaii, iar in cazul societii pe aciuni si societii in comandit pe aciuni care se constituie prin subscripie public de fondatori (art. 5 alin.6 din L.nr. 31/1990 ) . Actul constitutiv imbrac form autentic obligatorie, dac : - printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren ; - se consituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl ; - se constituie o societate pe aciuni prin subscripie public . Prin depunerea la oficiul registrului comerului, sau dup caz, la autentificare actul constitutiv dobandeste dat cert (art.5 alin.7 coroborat cu art. 17 alin.1, L. nr. 31/1990). Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au rol determinant in constituirea societii sunt considerai fondatori(art.6 alin.1 L. nr. 31/1990). Calitatea de fondatori nu o pot avea persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile, sau care au fost condamnate pentru una din infraciunile economice8, si pentru infraciunile prevzute la art.143-145 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenei sau pentru cele prevzute de Legea nr.31/1990. 2.IV.b. Cuprinsul contractului de societate. Articolele 7 si 8 din Legea 31/1990 stabilesc cuprinsul actului constitutiv al societilor in nume colectiv, in comandit simpl, si cu rspundere limitat si respectiv al societilor pe aciuni si in comandit pe aciuni. Contractul de societate cuprinde clauze comune tuturor societilor comerciale dar si clauze

specifice, potrivit formei juridice respective . Clauzele comune privesc identificarea prilor, individualizarea viitoarei societi, caracteristicile societii, gestiunea acesteia, drepturile si obligaiile asociailor, dizolvarea si lichidarea societii, etc. Clauzele sunt: 1. Clauze referitoare la identificarea asociailor. Contractul de societate trebuie s prevad : - datele de identificare9 a asociailor; la societatea in comandit simpl se vor 8 Sunt avute in vedere infraciunile: gestiune frauduloas, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselciune, delapidare, dare sau luare de mit. 9 Datele de identificare includ, potrivit art.8, L, nr.31/1990, : - pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal si, dac este cazul, echivalentul aestuia, potrivit legislaiei naionale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetenia; arta si asociaii comanditai (art.7 lit.a) ; - datele de identificare a fondatorilor ; la societatea in comandit pe aciuni vor fi menionai si asociaii comanditai (art.8 lit.a ) ; 2. Clauze referitoare la identificrea viitoarei societi. Aceste clauze privesc forma juridic a viitoarei societi ( societate pe aciuni , societate in nume colectiv,etc.), denumirea (firma) si sediul social (art. 7 lit.b si art 8 lit.b). 3.Clauze ce privesc caracteristicile societi. Aceste clauze privesc : - obiectul de activitate al societii cu precizarea domeniului si a activitii principale (art.7 lit.c, art.8 lit.c) ; - la societile in nume colectiv, si in comandit simpl, se va preciza ,, capitalul social, cu menionarea aportului fiecrui asociat, in numerar sau in natur, valoarea aportului in natur si modul evalurii(art.7 lit.d) ; - la societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul si valoarea nominal a prilor sociale, precum si numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociatpentru aportul su(art.7 lit.d) ; - la societile pe aciuni si in comandit pe aciuni, potrivit art.8 lit. d, e, f, capitalul social subscris si cel vrsat si, in cazul in care are un capital autorizat, cuantumul acestuia, natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natur, numrul de aciuni acordate pentru acestea si numele sau dup caz denumirea persoanei care le-a adus ca aport, numrul si valoarea nominal a aciunilor, cu specificitatea dac sunt nominative sau la purttor. Dac sunt mai multe tipuri de aciuni, se vor arta, valoarea nominal si drepturile conferite fiecrei categorii de aciune, orice restricie cu privire la transferul de aciuni. numrul ac-iunilor comanditarilor in societatea in comandit pe aciuni ; 4. Clauze referitoare la conducerea si gestiunea societii . - la societile in nume colectiv, si in comandit simpl, se vor meniona, asociaii care reprezint si administreaz societatea sau administratorii neasociai,datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si dac ei urmeaz s le exercite impreun sau separate(art.7 lit.e), - la societile cu rspundere limitat, dac au fost desemnai cenzorii sau auditorul financiar, se vor meniona, datele acestora de identificare(art.7 lit.e), -la societile pe aciuni si in comandit pe aciuni, potrivit art.8 lit. g, se vor meniona, datele de identificare a primilor membrii ai consiliu de administraie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere, - pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nasionalitatea, numrul de inregistrare in registrul comerului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii naionale aplicabile. puterile conferite administratorilor si, dup caz, directorilor, si dac ei urmeaz s le exercite impreun sau separat ;

 datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar, clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea si controlul gestiuni societii de ctre organele statutare, numrul membrilor consiliului de administraie sau modul de stabilire a acestui numr( art.8 lit.i) puterile de reprezentare conferite administratorilor, si, dup caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si dac ei urmeaz s le exercite impreun sau separat . 5. Cauze privind durata societii (art.7 lit. h si 8 lit.j). Actul constitutiv trebuie s prevad durata societii, care poate fi determinat sau nedeterminat, in timp. 6.Clauze cu privire la modalitatea de participare la profit si pierdericoncretizate n drepturi si obligaii ale asociailor/ acionarilor . -societile in nume colectiv, in comandit simpl si cu rspundere limitat trebuie s precizeze ,,partea fiecrui asociat la beneficii si la pierderi ,, (art.7 lit.f) - societile pe aciuni si in comandit pe aciuni trebuie s prevad ,,modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor ,, ( art.8 lit.k ). 7. Clauze referitoare la nfiinarea de sedii secundare. Dispoziiile art.7 lit.g si 8 lit.l sunt identice, in privina acestei clauze. Astfel c, actul constitutiv al societilor comerciale indiferent de forma juridic, trebuie s cuprind meniuni in legtur cu constituirea de sedii secundare sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea entiti fr personalitate juridic, atunci cand se infiineaz odat cu societatea, sau condiiile pentru infiinarea lor ulterioar, dac se are in vedere pe viitor o atare infiinare de ctre asociai. 8. Clauze cu privire la unele drepturi pe care le au acionarii n societile pe aciuni si n comandit pe aciuni (art.8 lit. m). Acest tip de clauze privesc numai societile pe aciuni si in comandit pe aciuni, dup cum urmeaz : - orice avantaj special acordat, in momentul infiinrii societii sau pan in momentul in care societatea este autorizat s isi inceap activitatea, oricrei persoane care a participat la constituirea societii ori la tranzacii conducand la acordarea autorizaieiin cauz, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de investiii ; 9. Clauze privind ,,cuantumul total al sau cel estimativ al tuturor cheltuielor pentru constituire ,,(art.8 lit.o), pentru actul constitutiv al societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni. 10.Clauze referitoare la dizolvarea si lichidarea societii. Actul constitutiv al societilor comerciale indiferent de forma juridic a acestora, trebuie s prevad meniuni referitoare la condiiile in care societatea isi inceteaz activitatea, prin dizolvare si lichidare(art. 7 lit.i si art.8 lit. p). Asociaii, de cele mai multe ori, reproduc dispoziiile legale sau fac trimitere la ele. 2.V.Statutul societii Noiune. Statutul societilor comerciale este un act de natur consesual, cu excepia statutului care st la baza societii cu rspundere limitat cu unic asociat . Statutul, si contractul de societate pot fi incheiate separat sau pot imbrca forma nscrisului unic. Si impreun si separat se numesc acte constitutive. Ambele stau la baza societilor pe aciuni, in comandit pe aciuni si cu rspundere limitat. Societile pot opta intre a incheia dou acte constitutive distincte -contract de societate si statut sau a incheia unul singur, care s le cuprind pe amandou( art.5, L.31/1990). Statutul s-a impus societilor pe aciuni ,in comandit pe aciuni si cu rspundere limitat datorit complexitii acestor entiti juridice, si a necesitii dezvoltrii clauzelor contractului de societate . Fiind o convenie intre asociai, statutul trebuie s indeplineasc condiiile de valabilitate impuse de art. 948 Cod. civ. referitoare la: consimmant, capacitate, obiect si cauz . In privina condiiilor de form, statutul se incheie sub semntur privat sau in form autentic potrivit condiiilor cerute de art.5 din Legea 31/1990. Statutul nu repet clauzele contractului de societate, ci le dezvolt. Dispoziiile

Legii 161/2003, a adugat la art. 5din Legii 31/1990 c: ,,in cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urm va cuprinde datele de identificare ale prilor si clauze reglementand organizarea, funcionarea si desfsurarea activitii societii,, . 2.VI.Formalitile necesare constituirii societilor comerciale 2.VI.a.Precizri prealabile. Formalitile necesare constituirii societilor comerciale sunt urmtoarele : 1. ntocmirea actului sau actelor constitutive in forma cerut de lege ; 2. nregistrarea si autorizarea funcionrii societii . In cazul constituirii societilor pe aciuni si in comandit pe aciuni prin subscripie public aceste formaliti sunt precedate de anumite operaiuni speciale. ntocmirea actului sau actelor constitutive presupune : - redactarea actului sau actelor constitutive si , dac e cazul, - autentificarea nscrisurilor actelor respective. Redactarea actului constitutiv. Inscrisul este redactat de asociai in cazurile in care legea permite ca acesta s se incheie n form scris sub semntur privat . Actul intocmit sub semntur privat trebuie datat si semnat de toi asociaii, iar in caz de subscripie public de fondatori. Potrivit art.5 alin.7 din Legea 31/1990 actul constitutiv dobandeste dat cert si prin depunerea la oficiul registrului comerului. La autentificarea actului constitutive (in situaiile prevzute de art.5, L.31/1990)sau, dup caz, la darea de dat cert a acestuia se va prezenta dovada eliberat de oficiul registrului comerului privind disponibilitatea firmei si declaraia pe propria rspundere privind deinerea calitii de asociat unic intr-o singur societate cu rspundere limitat ( art.17 alin 1, L. 31 /1990 ). La acelasi sediu vor putea funcona mai multe societi, dac este indeplinit cel puin una dintre urmtoarele condiii: a)imobilul, prin structura lui, permite funcionarea mai multor societi in incperi diferite b)cel puin o persoan este, in condiiile legii, asociat in fiecare dintre societi; c) dac cel puin unul dintre asociai este proprietar al imobilului ce urmeaz a fi sediul societii( art.17 alin.2 L. 31 /1990 ).. Notarul public va refuza autentificarea actului constitutive sau, dup caz, persoana care d data cert va refuza operaiunile solicitate, dac din documentaia prezentat rezult c nu sunt indeplinite condiiile referitoare la disponibilitatea firmei si la declaraia pe propria rspundere . De obicei pentru redactarea actelor constitutive asociaii apeleaz la un avocat, notar sau la un serviciu specializat din cadrul oficiului registrului comerului. Autentificarea nscrisurilor actelor constitutive . Redactarea inscrisului pentru care legea impune forma autentic se face in condiiile legii nr. 36 /1995 a notarilor publici si a activitii notariale, potrivit art 44, numai de ctre notarii publici, avocatul prii interesate, consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice, ori de serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comerului . Inscrisul actului constitutiv este prezentat notarului public pentru autentificare de ctre persoana desemnat in calitate de administrator al societii comerciale ori de ctre un asociat anume imputernicit . Potrivit art. 5 alin. 5 din Legea 31 /1990, legea impune prezena tuturor asociailor, personal sau prin mandatar, cu procur special in form autentic . La autentificarea actului sau actelor consitutive (sau la darea de dat cert, in cazurile prevzute la art.5 alin.6 ) se va prezenta dovada eliberat de oficiul registrului comerului privind disponibilitatea firmei, iar in cazul unei societi cu rspundere limitat cu unic asociat declaraia pe propria rspundere privind deinerea calitii de asociat unic intr-o singur societate cu rspundere limitat. Verificarea disponibilitii firmei (si a emblemei) se face de ctre oficiul registrului comerului inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dup caz de modificare a firmei si/sau a emblemei (art. 39 alin.8 din Legea nr. 26/1990

republicat). Dac nu sunt indeplinite condiiile referitoare la disponibilitatea firmei () si la declaraia pe propria rspundere (), notarul public va refuza autentificarea actului constitutive sau, dup caz, persoana care d dat cert va refuza operaiunile solicitate . Procedura de autentificare a actelor constitutive ale societii comerciale este reglementat de Legea 36 /1995 referitoare la autentificarea inscrisurilor, in art.58-67. Potrivit acestei legi notarul public are competena s verifice legalitatea actelor constitutive a cror autentificare o face. Astfel, art.6 din Legea 36 /1995, prevede obligaia notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumenteaz pentru a nu cuprinde clauze contrarii legii si bunelor moravuri. Dac actul cuprinde asemenea clauze notarul public ii va refuza autentificarea. Notarul public, de asemenea, va verifica dac sunt indeplinite condiiile de fond si de form ale inscrisurilor redactate de pri ori de ctre reprezentanii lor, avand posibilitatea s le aduc modificri si completri corespunztoare cu acordul prilor. Pentru autentificarea actului sau actelor constitutive se vor plti onorariile notariale legale potrivit art. 282 din Legea 31 /1990 . Ca urmare a intocmirii actelor constitutive viitoarea societate comercial dobandeste anticipat capacitate de folosin restrans, mai exact de la data redactrii inscrisului sub semntur privat, respectiv de la data autentificrii acestuia. Capacitatea de folosin restrans are in vedere numai drepturile si obligaiile asociailor referitoare la constituirea valabil a societii comercial. Din momentul dobandirii capacitii de folosin societatea comercial dobandeste si capacitate de exerciiu. Aceasta din urm presupune posibilitatea indeplinirii actelor juridice necesare constituirii valabile a societii comerciale, de ctre administratorii societii (persoane anume desemnate prin actele constitutive), si in lipsa acestora de ctre oricare dintre asociai . 2.VI.c.nregistrarea si autorizarea funcionrii societii comerciale Societatea comercial este supus procedurii nmatriculrii n registrul comerului, nregistrrii fiscale si autorizrii funcionrii pe baza declaraiilor tip pe propria rspundere ale persoanelor juridice, care au obligaia s cear inmatricularea in registrul comerului, in temeiul Legii 359/2004 modificat si completat prin O.U.G.75/2004. Prin autorizarea funcionrii se inelege asumarea de ctre societatea comercial (numit de lege in art. 2 solicitant ) a responsabilitii privitoare la legalitatea defsurrii activitilor declarate . Prin nregistrarea n registrul comerului se inelege : - nmatricularea societilor comerciale(a societilor comerciale si companiilor naionale, a grupurilor de interes economic, a regiilor autonome, a organizaiilor cooperatiste si a sucursalelor infiinate de acestea); - nscrierea de meniuni, precum si - nregistrarea altor operaiuni care se menioneaz in registrul comerului potrivit legii. In vederea efecturii inregistrrii in registrul comerului, fondatorii, administratorii sau reprezentanii societii (sau orice persoan interesat) intocmesc o cerere de inregistrare, pe care o depun la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lang tribunal. Inregistrrile in registrul comerului se fac pe baza unei incheieri a judectorului delegat sau a unei hotrari judectoresti irevocabile . Societatea comercial - ca si celelalte persoane juridice prevzute de O.U.G.75/2004, numite solicitani - dobandeste personalitate juridic de la data nregistrrii n registrul comerului a ncheierii judectorului delegat, prin care se dispun autorizarea constituirii si nmatricularea societii . Actele inregistrate astfel in registrul comerului devin opozabile terilor ,cu excepia cazurillor in care legea prevede condiia cumulativ a publicrii acestora

in Monitorul Oficial al Romaniei . La inmatriculare, societii comerciale ( solicitantului )i se elibereaz certficatul de inregistrare, ce conine numrul de ordine din registrul comerului si codul unic de nregistrare atribuit de Ministerul Finanelor Publice, insoit de incheierea judecrorului delegate. La inregistrarea modificrilor actului constitutiv al societii comerciale i se elibereaz certificatul de nscriere de meniuni, insoit de incheierea judectorului delegat. Certificatul de nregistrare si dup caz, certificatul de nscriere de meniuni se elibereaz in termen de 3 zile, respective 5 zile, calculate de la data inregistrrii (potrivit dispoziiilor Codului de procedur civil dac judectorul delegate nu dispune altfel). Certificatul de nregistrare coninind codul unic de inregistrare reprezint dovada c societatea comercial ( persoana juridic solicitant )a fost luat in evidena oficiului registrului comerului de pe lang tribunal si in evidena organului fiscal. Legea (359/2004, in art.9 alin. 4 ) consider c, societatea comercial( persoana juridic solicitant) a fost luat in evidena organului fiscal dac certificatul de inregistrare al acesteia conine si atributul R. Extrasul de registru emis de oficiul registrului comerului de pe ling tribunal ( valabil 30 de zile de la emitere ) este actul care dovedeste pe parcursul existenei societii comerciale (persoanei juridice-solicitant) starea acesteia referitoare la : funcionare, insolven,reorganizare judiciar, faliment sau suspendare temporar a activitii. Extrasul de registru se elibereaz in cel mult 24 de ore de la data inregistrrii cererii. Atribuirea codului unic de nregistrare. Cererea pentru solicitarea inregistrrii fiscale se face prin depunerea acesteia la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lang tribunal, iar codul unic de inregistrare care se atribuie de Ministerul Finanelor publice, se acord dac cererea de inregistrare in registrul comerului este admis de judectorul delegate . Oficiile registrului comerului de pe lang tribunale transmit direct sau prinintermediul Oficiului Naional al Registrului comerului, pe cale electronic ,Ministerului Finanelor, datele referitoare la inregistrrile efectuate in registrul comerului si cele coninute in cererea de inrgistrare fiscal, in vederea atriburii codului unic de inregistrare fiscalde ctre Ministerul Finanelor publice . Ministerul Finanelor Publice atribuie pe baza datelor transmise codul unic de inregistrare in termen de maxim 8 ore. Pentru societile comerciale(ca si pentru celelalte persoane juridice solicitani)structura codului unic de inregistrare se stabileste de Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei, Ministerul Sntii, Ministerul Administraiei si Internelor si Ministerul Justiiei. Acest cod este utilizat de toate sistemele informatice care prelucreaz date privind societile comerciale (si celelalte persoane juridice - solicitani) precum si de acestea in relaiile cu terii, inclusive cu autoritile si instituiile publice, pe toat durata funcionrii lor. Publicarea n Monitorul Oficial. Dup efectuarea inmatriculrii societii comerciale in registrul comerului, un extras10 al incheierii judectorului delegate se comunic, din oficiu, Regiei Autonome Monitorul Oficial , spre publicare, pe cheltuiala solicitantului . Oficiul registrului comerului va meniona pe extrasul incheierii judectorului delegat codul unic de inregistrare atribuit si numrul de ordine in registrul comerului. Acest document poate fi transmis si pe cale electronic. Incheierea judectorului delegat se public integral in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a la cererea si pe cheltuiala solicitantului . Procedura autorizrii funcionrii societilor comerciale. In vederea eliberrii certificatului de nregistrare sau, dup caz, a certificatului de nscriere de meniuni de ctre biroul unic din cadrul Oficiului registrului comerului de pe

lang tribunal, societatea comercial( solicitantul ,potrivit art.15 din Legea 359/2004 ) are obligaia s depun, odat cu cererea de inregistrare si actele doveditoare, declaraia tip pe propria rspundere semnat de asociai sau de administratori din care s rezulte, dup caz (potrivit art 15 din Legea 359/2004 ) c : 10 Extrasul incheierii judectorului delegate cuprinde urmtoarele elemente: numrul si data incheierii; denumirea; sediul social si forma juridic, numele si adresa fodatorilor, administratorilor si, dac este cazul, a cenzorilor; domeniul si activitatea principal; capitalul social; durata de funcionare. - persoana juridic nu desfsoar la sediul social sau la sediile secundare, activitile declarate, o perioad de maximum 3 ani ; - persoana juridic indeplineste condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitarveterinar, proteciei mediului si proteciei muncii, pentru activitile precizate in declaraia- tip. Datele din declaraiile- tip se vor inregistra in registrul comerului de ctre oficiul registrului comerului de pe lang tribunal (potrivit art 15 din Legea 359/2004 ). Procedura de autorizare a funcionrii pe baza declaraiei-tip pe propria rspundere se desfsoar prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lang tribunal, la care societatea comercial (solicitantul)are obligaia inregistrrii sediului social secundar. Oficiile registrului comerului, efectueaz urmtoarele activiti : - primesc, verific, inregistreaz cererile de inregistrare si actele depuse, precum si declaraiile tip ; - incaseaz taxele si tarifele pentru operaiunile effectuate de oficiile registrului comerului, precum si cele datorate altor autoriti implicate in procedura de inregistrare ; - in evidena declaraiilor tip in sistem computerizat ; - transmit autoritilor publice competente declaraiile-tip, in copie si pe cale electronic, datele de identificare ale persoanelor juridice inregistrate in registrul comerului ; - completeaz si emit in termen certificatele constatatoare privind inregistrarea declaraiilor-tip; - urmresc termenele prevzute de Legea 359/200 modificat de O.U.G.75/2004 si elibereaz societilor comerciale (solicitanilor) certficatele de inregistrare, certficatele de inscriere de meniuni,incheierile judectorului delegate, ca si certificatele constatatoare . Certificatele constatoare se elibereaz de biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lang tribunal, pe baza declaraiilor-tip, odat cu certificatul de inregistrare sau certificatul de inscriere de meniuni . Certificatul constatator reprezint dovada c : - s-a inregistrat declaraia-tip pe propria rspundere din care rezult c la sediul social sau secundar nu se desfsoar activitile prevzute in actul constitutive sau modificator; - s-a inregistrat declaraia-tip pe propria rspundere din care rezult c sunt indeplinite condiiile de funcionare prevzut de legislaia specific(in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor P.S.I.- sanitar, sanitar - veterinar, proteciei mediului si proteciei muncii, pentru activitile declarate) ; - s-a inregistrat declaraia-tip pe propria rspundere din care rezult modificrile intervenite fa de declaraia tip anterioar; Oficiul registrului comerului de pe lang tribunal transmite autoritilor publice competente11 in vederea efecturii controlului copiile declaraiilor-tip si pe cale electronic, datele de identificare a societilor comerciale (solicitanilor ) in termen de 30 de zile de la data inregistrrii in registrul comerului . Dac autoritile naionale constat nu sunt indeplinite condiiile legale de funcionare ,notific acest fapt societii comerciale ( solicitantului ) respective ,la

sediul inregistrat ,acordand un termen in vederea remedierii neregularitilor constatate. In cazul in care nu sunt remediate neregularitile constatate ,autoritile publice competente notific oficiului registrului comerului de pe lang tribunal, actul prin care s-a interzis desfsurarea activitii ( in 3 zile de la emiterea acestuia). Arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a funcionrii pe baza declarailor tip pe propria rspundere este asigurat de oficiile registrului comerului . Preschimbarea certificatului de nmatriculare. Societatea comercial (persoane juridice - solicitani)a avut obligaia ca pan la dat de 31 decembrie 2004 s-si preschimbe certificatul de inmatriculare si cel de inregistrare fiscal cu noul certificate de inregistrare care conine codul unic de inregistrare, solicitand acest lucru oficiului registrului comerului de pe lang tribunalul din judeul in a crui raz teritorialisi are sediul su secundar . Procedura pentru autorizarea funcionrii pe baza declaraiilor-tip pe propria rspundere se aplic si preschimbrilor12 . Sanciunea pentru neefectuarea preschimbrii certificatului de inmatriculare si a celui de inregistrare coninand codul unic de inregistrare, este dizolvarea de drept a societilor comerciale (persoane juridice -solicitani ) respective . 11 Autoritile publice competente, potrivit art.17alin. 2 din O.U.G. 75/2004, sunt : - brigzile si grupurile de pompieri militari din subordinea ministerului Administraiei si Internelor ; - direciile de sntate public teritoriale din subordinea Ministerlui Sntii sau ministerele cu reea proprie de sntate public ; - Autoritatea Naional Sanitar-Veterinar si pentru Sigurana Alimentelor sau ministerele cu reea sanitar veterinar proprie ; - Autoritile publice teritoriale de protecie a mediului din subordinea Ministerului Mediului si Gospodririi Apelor; - inspectoratele teritoriale de munc din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei. 12 Autorizarea funcionrii societilor comerciale (persoane juridice -solicitani ) in cadrul procedurii de preschimbare sau la infiinarea sediilor sociale secundare din alte judee, se solicit la oficiul registrului comerului de pe lang tribunalul din judeul in a crui raz teritorial se afl acest sediu . Dizolvarea de drept se constat prin incheierea judectorului delegat, pronunat la cererea oficiului Naional al Registrului Comerului . Incheierea judectorului delegate se inregistreaz la registrul comerului si se comunic concomitant societii comerciale (persoanei juridice -solicitant )la sediul social, Ministerului Finaneor Publice, la Agenia Naional de Administrare Fiscal pe cale electronic, si se public concomitant pe pagina de internet a Oficiului Naional al Registrului Comerului precum si la sediul oficiului registrului comerului de pe lang tribunal . Oricare persoan interesat poate face recurs impotriva incheierii de constatare a dizolvrii de drept, in termen de 15 zile de la publicarea efectuat. Dac nu s-a declarat recurs sau recursul a fost respins societatea comercial intro in lichidare in condiiile Legii 31/1990 privind societile comerciale republicat cu modificrile si completrile ulterioare . Reprezentantul legal al societii copmerciale are obligaia numirii si inregistrrii in registrul comerului a lichidatorului, in termen de 6 luni de la data pronunrii incheierii de dizolvare, sau, dup caz, de la data respingerii recursului formulat impotriva acesteia . Dac societatea comercial nu numeste un lichidator (sau persoana juridic, asociaia familial nu are reprezentant ) in termen de 6 luni ,la cererea oricrei personae interesate, judectorul delegat numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare . Lichidatorul va fi remunerat din averea persoanei juridice dizolvate, sau in lipsa acesteia, din fondul de lichidare constitui potrivit Legii 85/2006 privind

procedurainsolvenei. Dac judectorul delegat nu a fost sesizat cu nici o cerere de numire a lichidatorului,i n termenul prevzut de lege societatea comercial(persoana juridic- solicitant ) se radiaz din oficiu din registrul comerului ,prin incheiere a judectorului delegate, pronunat le cererea Oficiului Naional al Registrului Comerului . 2.VII. Condiiile de form ale contractului de societat Formalitile specifice pentru constituirea societii pe aciuni 2.VII.a.Precizri prealabile Societatea pe aciuni si in comandit pe aciuni se constiuie prin contract de societate si statut (art 5 alin 1 din Legea 31/1990). Contractul de societate si statutul pot fi incheiate separat sau sub forma inscrisului unic, denumit act constitutiv(art 5 alin. 3 din Legea 31/1990). Potrivit art. 9 din Legea 31/1990 societatea pe aciuni se constituie prin dou modaliti: 1) subscripie integral si simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv, sau 2) prin subscripie public. In cazul constituirii prin subscripie public actul constitutiv al societii pe aciuni trebuie s imbrace forma autentic (art 5 alin. 6din Legea 31/1990). 2.VII..b. Constituirea simultan sau concomitent . Pentru ca o viitoarea societate s se constituie prin subscripie simultan trebuie s fie indeplinite urmtoarele condiii: - existena a minimum 2 acionari( art.10 alin.3); In cazul in care societatea are mai puin de 2 acionari pe o perioad mai lung de 9 luni, orice persoan interesat poate solicita insatnei dizolvarea societii. Societatea nu va fi dizolvat dac, pan la rmanerea irevocabil a hotrarii judectoresti de dizolvare, numrul minim de acionari prevzut de Legea nr.31/1990 este reconstituit. -vrsarea prealabil de ctre toi semnatarii actului constitutiv, a cel puin 30% din capitalul social subscris. Diferena de capital social subscris va fi vrsat : a) pentru aciunile emise pentru un aport n numerar, n termen de 12 luni de la data nmatriculrii societii ; b) pentru aciunile emise pentru un aport n natur, n termen de cel mult 2 ani de la data nmatriculrii ;(art. 9 alin. 2) - redactarea unui nscris/a actului constitutiv, n form autentic ; Prin aceast modalitate 13capitalul social se formeaz prin aporturile asociailor care infiineaz societatea. Capitalul social al societii pe aciuni si in comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 90 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dat la 2 ani, valoarea minim a capitalului social, inand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum s reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25 000 euro( art.10 alin.1, L.nr.31/1990). Cu excepia cazului in care societatea este transformat intr-o societate de alt form, capitalul social al societilor prevzute mai sus nu poate fi redus sub minimul legal prin adoptarea unei hotrari de majorare de capital in acelasi timp cu hotrarea de reducere a capitalului. In cazul inclcrii acestor dispoziii, orice persoan interesat se poate adresa instanei pentru a cere dizolvarea societii. Societatea nu va fi dizolvat dac, pan la rminerea irevocabil a hotrarii judectoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevzut de Legea nr. 31/1990. Dup subscrierea integral a capitalului si a efecurii vrsmantului de 30 % din capitalul social subscris, asociaii vor putea trece la constituirea societii pe aciuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitilor prevzute 13 Este o procedur simpl de constituire a societii pe aciuni, caracteristic de altfel si celorlalte societi comerciale: in nume colectiv, in comandit simpl si cu rspundere limitat . de lege. In cazul acestei modaliti capitalul social al societii se formeaz in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive .

2.VII.c.Constiuirea continuat sau prin subscripie public . Aceast modalitate de constituire se iniiaz de asociaii care nu au suficiente mijloace financiare pentru a vrsa minimul cerut de lege. nainte de nmatricularea socitii pe aciuni a.Condiiile referitoare la constituirea societii pe aciuni prin subscripie public sunt: - s existe minim 2 acionari ; - ntregul capital social a fost subscris ( art.21 alin.1, L.31/1990) ; - fiecare acceptant- persoan care accept subscrierea, numit in continuare acceptant sau subscriitor - a vrsat n numerar jumtate din valoarea aciunilor subscrise la C.E.C.-S.A. ori la o bancsau la una dintre unitile acestora. Restul de capital subscris va trebui vrsat in termen de 12 lunide la inmatriculare( art.21 alin.1, L.31/1990). -aciunile ce reprezint aporturi n natur vor trebui acoperite integral( art.21 alin.2, L.31/1990) ; Capitalul social se formeaz pe calea subscripiei publice, procedur iniiat de fondatori prin oferta de subscriere adresat oricrei persoane care are mijloace financiare si doreste s devin asociat prin cumprarea de aciuni . a. Prospectul de emisiune Primul act al fondatorilor este deci ntocmirea unui prospect de emisiune, care trebuie s cuprind o informare complet asupra datelor ce privesc viitoarea societate si care s permit publicului, ca in cunostin de cauz s fac subscrieri. Astfel prospectul de emisiune trebuie s conin aceleasi clauze prevzute si pentru actul constitutiv(de la art 8)mai puin cele privitoare la administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiiului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dup caz, pe auditorul financiar, si s stabileasc data incheierii subscripiei(art.18 alin.1 din L.nr. 31/1990). Semnat de fondatori in form autentic, prospectul de emisiune trebuie depus la registrul comerului din judeul in care se va stabili sediul societii, pentru ca judectorul delegat (la registru )s constate indeplinirea condiiilor prevzute de lege si s autorizeze publicarea lui (art. 18 alin.2 din Legea 31/1990). Prospectele de emisiune care nu cuprind toate meniunile sunt sancionate cu nulitate(art. 18 alin.4 din L.nr. 31/1990). Legea 31/1990 nu reglementaz coninutul si forma acestei publiciti. In practic publicitatea se face n pres. Subscrierea aciunilor. Luind cunostin, prin faptul publicrii, de coninutul prospectului de emisiune, persoanele interesate isi manifest voina de a deveni acionari ai viitoarei societi, prin cumprarea de aciuni. Actul subscrierii asimilat cumprrii aciunilor societilor comerciale si considerat fapt de comer obiectiv conex de Codul comercial (in art.3 pct.4) este un contract incheiat intre subscriitori si fondatori. Subscriitorii trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu pentru a indeplini un astfel act. Subscrierile de aciuni se vor face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judectorul delegat (art. 19 alin.1, Legea 31/1990 ) . Subscrierea va cuprinde : numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului ; numrul, in litere, al aciunilor subscrise; data subscrierii si declaraia expres c subscriitorul cunoaste si accept prospectul de emisiune (art. 19 alin.2, L.nr. 31/1990 ) . n cazul n care subscrierile publice depsesc capitalul social prevzut n prospectul de emisiune sau sunt mai mici dect acesta, fondatorii sunt obligai s supun aprobrii adunrii constitutive majorarea sau, dup caz, reducerea capitalului social la nivelul subscripiei( art.22,L.nr.31/1990) . Rolul adunrii constitutive n realizarea subscripiei. La adunarea constitutiv particip fondatorii si persoanele care accept subscripia(art.25 alin.1, art.24 alin.1,etc.).Adunarea constitutiv se intruneste in mod legal in prezena a jumtate plus unu din numrul acceptanilor. Hotrarile acesteia se iau cu votul majoritii

simple a celor prezeni . Fondatorii sunt persoanele care au obligaia s intocmeasc lista acceptanilor, cu menionarea numrului aciunilor fiecruia (art.23 alin.1). Lista va fi afisat la locul unde se va ine adunarea ,cu cel puin 5 zile inainte de adunare. Adunarea constitutiv alege un presedinte si doi sau mai muli secretari . Prezena acceptanilolor la adunarea constitutiv vafi constatat pe liste, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari (art.24 alin.1). Inainte de a intra in ordinea de zi a adunrii, oricare dintre acceptani are dreptul s fac observaii asupra listei afisate de fondatori, iar adunarea constitutiv este cea care decide asupra observaiilor .In adunarea constitutiv fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de aciunile subscrise .Acceptantul poate fi prezent la adunare, sau reprezentat prin procur special (art.25 alin.1). Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptani. Acceptanii care au constituit aporturi in natur nu au drept de vot in deliberrile referitoare la aporturile lor,chiar dac sunt si subscriitori de aciuni in numerar ori se prezint ca mandatari ai altor acceptani(art.25 alin.3). Rolul adunrii generale si al fondatorilor n procedura de constituire a societii pe aciuni prin subscrepie public. Dac exist aporturi in natur, avantaje rezevate fondatorilor,operaiuni incheiate de fondatori in contul societii care se constituie si pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa ,adunarea constitutiv numeste unul sau mai muli experi care isi vor da vizul asupra evalurilor (art.26 alin.1).Nu pot fi experi, potrivit art 39din Legea 31/1990 : - rudele sau afinii pan la gradul al patrulea inclusiv ori soii acestora care au constituit aportur in natur sau ai fondatorilor ; -persoanele care primesc sub orice form pentru funciile pe care le indeplinesc, alele decat aceea de expert ,un salariu sau o remuneraie de la fondatori sau de la cei care au constiuit aporturi in natur ( art. 39 din Legea 31/1990). Desemnarea experilor se va face de judectorul delegat ,la cererea oricrui acceptant ,dac majoritatea cerut nu poate fi intrunit (majoritatea simpl a celor prezeni). Judectorul delegat dispune astfel efectuarea unei expertize in contul prilor ,si numeste in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii unul sau mai muli experi din liste experilor autorizai . Acestia vor intocmi un raport de expertiz care va cuprinde descrierea si modul de evaluare a fiecrui bun si vor evideni dac valoarea acestuia corespunde numrului si valorii aciunilor acordate in schimb precum si alte elemente indicte de judectorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luat in considerare factura( art. 38 alin.1 din Legea 31/1990). In tremen de 15 zile de la intocmirea lui ,raportul de evaluare va fi depus la oficiul registrului comerului si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociailor sau de alte persoane ( art. 38 alin.2 din Legea 31/1990). Dup depunerea raportului de evaluare la registrul comerului ,fondatorii convoac din nou adunarea constitutiv ,cel mai tarziu in termen de 15 zile de la data inchiderii subscripiei ,printr-o instiinare publicat in Momitorul Oficial al Romaniei partea a IV,si in dou ziare de larg rspandire ,ci 15 zile de data fixat pentru adunare ( art. 20 alin.1 din Legea 31/1990).Instiinarea va cuprinde locul si data adunrii ,care nu poate depsi dou luni de la data inchiderii subscrierii si precizarea problemelor care vor face obiectul discuiilor . Dac valoarea aporturilor in natur ,stabilit de experi ,este iferioar cu o cincime aceleia prevzute de fondatori in prospectul de emisiune ,oricare acceptant da se poate retrage ,anunandu-i pe fondatori ,pan la data fixat pentru adunarea constitutiv ( art. 27 alin.2 din Legea 31/1990). Fondatorii sau alte persoane vor putea prelua aciunile ce reveneau acceptanilor care s-au retars ,in termende 30 de zile sau ulterior, pe cale de subscripie public . n cadrul acestei proceduri adunarea constitutiv are urmtoarele obligaii ( art. 28 din Legea 31/1990) :

- verific existena vrsmintelor ; - examineaz si valideaz raportul experilor de evaluare a aporturilor in natur ; aprob participrile la beneficii ale fondatorilor si operaiunile incheiate in contul societii ; - discut si aprob actul constitutiv al societii ,membrii prezeni, reprezentand in acest scop ,si pe cei abseni ,si desemneaz pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea fomalitilor cerute pentru constituirea societii ; - numeste pe administratori si cenzori . Tot adunarea constitutiv este cea care va hotr asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societi comerciale care se constituie prin subcripie public; cota parte din profit nu poate depsi 6% din profitul net si nu poate fi acordat pe o perioad mai mare de 5 ani de la data constituirii societii ( art. 32 alin.1 si 2 din Legea 31/1990). Dac se majoreaz capitalul social, fondatorii isi pot exercita drepturile numai asupra profitului corespunztor capitalului social iniial (art. 32 alin.3 din Legea 31/1990). De cota parte din profit de 6% beneficiaz numai persoanele fizice crora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv (art.33 din Legea 31/1990). Dac societatea se dizolv anticipat, fondatorii au dreptul s cear daune de la societate, numai in cazul in care dizolvarea s-a fcut in dauna drepturilor lor. Dreptul la aciunea in daune se prescrie in termen de 6 luni de la data publicrii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a a hotrarii adunrii generale a acionarilor care a decis dizolvarea anticipat . ndatoririle fondatorilor n procedura de constituire a societii pe aciuni prin subscripie public .Rspunderea fondatorilor si a primilor administratori. Rolul determinant in constituirea societii pe aciuni prin subscripie public il au fondatorii ,deoarece : -intocmesc si lanseaz prospectul de emisiune ; -organizeaz subscrierea aciunilor ; -convoac adunarea constitutiv . Indeplinind formalitile referitoare la constituirea societii, fondatorii iau asupra lor consecinele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii acesteia ,si dac societatea nu se constituie, din orice cauz, ei nu se pot indrepta impotriva acceptanilor(art.30 alin.1, L.nr. 31/1990). Dup consituirea societii, fondatorii sunt obligai s predea administratorilor documentele si corespondena referitoare la constituirea societii ,iar din momentul constituirii societii fondatorii si primii administratori sunt solidar rspunztori, fa de societtate si de teri pentru : -subscrierea integral a capitalului social si efectuarea vrsmintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv -existena aporturilor in natur -veridicitatea publicaiilor fcute in vederea constituirii societii (art.31 alin.1 din Legea 31/1990). Fondatorii sunt rspunztori de valabilitatea operaiunilor incheiate in contul societii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa . De asemenea ,alturi reprezentanii societii si de primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societii, fondatorii, rspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat(art.49din Legea 31/1990) prin neregularitile ce rezult din inclacarea cerinelor legale de constituire a societii (art.46-48 din Legea 31/1990) : - cind actul constitutiv nu cuprinde meniunile prevzute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalc o dispoziie imperativ a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerin legal pentru constituirea societii. In acest caz judectorul delegat, din oficiu sau la cererea oricror persoane care formuleaz o cerere de intervenie, va respinge, prin incheiere, motivat

cererea de inmatriculare, in afar de cazul in care asociaii inltur asemenea neregularitate. Judectorul delegat va lua act in incheiere de regularizrile efectuate. Dac au fost formulate cerei de intervenie, judectorul va cita intervenienii si se va pronuna asupra cererilor acestora potrivit art.49 si urmtoarele di codul de procedur civil - cand fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut inmatricularea societii in termen legal. In acest caz oricare asociat pote cere oficiului registrului comerului efecturea inmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus in intarziere pe fondatori si acestia nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. Dac totusi inmatricularea nus-a efectuat in termenul precizat mai sus, asociaii sunt eliberai de obligaiile ce decurg din subscripiile lor, dup trecerea a 3 luni de la data autentificrii actului constitutiv, in afar de cazul in care acesta prevede altfel. Dac un asociat a cerut indeplinirea formalitilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligaiile ce decurg din subscripie . - cand au fost constatate unele neregulariti dup inmatriculare .In acest caz societatea este obligat s ia msuri pentru inlturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatrii acelor neregulariti. Dac societatea nu se conformeaz, orice persoan interesat poate cere tribunalului s oblige organele societii, sub sanciunnea de daune cominatorii s se regularizeze .Dreptul la ciunea in regularizare se prescrie printrecerea unui termen de unan de la data inmatriculrii societii. Dup constituirea societii, adunarea general nu va putea da descrcare fondatorilor si primilor administratori pentru rspunderea ce le revine in cazurile precizate mai sus, timp de 5 ani, inclusiv in situaiile in care : -actele sau faptele, pentru nu s-a efectuat publicitatea prevzut de lege. Actele sau faptele respective nu pot fi opuse terilor, in afar de cazul in care societatea face dovada c acestia le cunosteau (art.50 alin.1din Lgea 31/1990). -operaiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicrii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a a incheierii judectorului delegat. Acestea nu sunt opozabile terilor, dac dovedesc c au fost in imposibilitate de a lua cunostin despre ele (art.50 alin.2 din Lgea 31/1990).Terii pot invoca ins actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afar de cazul in care omisiunea publicitii le lipseste de efecte . Potrivit att 52 din Legea 31/1990, societatea este obligat s verifice identitatea dintre textul depus la Oficiul Registrului Comerului si cel publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a sau in pres. Dac se constat neconcordan, terii pot opune societii oricare dintre texte, in afar de cazul in care societatea face dovada c ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comerului . De asemenea, fondatorii reprezentanii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societi in curs de constituire, rspund nelimitat si solidar fai de teri pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societii, in afar de cazul in care societatea, dup ce a dobandit personalitate juridic le-a preluat asupra sa. Pentru a se sustrage de la obligaiile asumate, nici societatea si nici terii nu pot opune o neregularitate in numirea reprezentanilor, administratorilor sau a altor persoane, care fac parte din organele societii, atunci cand aceast numire a fost publicat potrivit legii . Societatea pe aciuni constituit prin subscripie public trebuie avizat in mod obligatoriu de ctre Comisia Naional de Valori Mobiliare, iar aciunile emise de acestea cad sub incidena prevederilor Legii 197/2004 privind piaa de capital 2.VII.d.Efectele nclcrii cerinelor legale de constituire a societii . Inclcarea cerinelor legale de constituire a societii,chiar inmatriculat in registrul comerului ,are ca efect nulitatea .Aceast sanciune poate fi declarat

de ctre Tribunal numai dac (art.56 din Legea 31/1990) : - lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in form autentic ; - toi fondatorii au fost, potrivit legii , incapabili ,la data constituirii societii ; - obiectul de activitate al societii este illicit sau contrar ordinii publice ; - lipseste incheierea judectorului delegat de inmatriculare a societii ; - lipseste autorizaia legal administrativ de constituire a societii ; - actul constitutive nu prevede denumirea ,sediul societii ,obiectul su de activitate ,aporturile asociailor si capitalul social subscris si vrsat ; s-au inclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim,subscris si vrsat; - nu s-a respectat numrul minimde asociai ,prevzut de lege. Societatea comercial nu mai pote fi declarat nul ,in cazul in care cauza de nulitate invocat in cererea de anulare ,a fost inlturat inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal . Societatea inceteaz fr effect retroactive si intr in lichidare la data la care hotrarea judectoreasc de declarare a nulitii a devenit irevocabil .Lichidatorii societii se vor numi prin hotrare judectoreasc de declarare a nulitii .Hotrarea judectoreasc prin care se constat nulitatea va fi comunicat de Tribunal ,oficiului registrului comerului ,dup care va fi trimis in vederea publicrii ,Monitorului Oficial al Romaniei,partea a IV-a . 2.IX. Condiiile necesare constituirii sucursalelor si filialelor societilor comerciale 2.IX.a.Precizri prealabile Infiinarea sucursalelor si filialelor poate fi hotrat fie in momentul constituirii societii comerciale ,printr-o clauz expres in cuprinsul acului constitutiv ,fie ulterior ,dup constituirea societii,in cursul existenei acesteia ,printr-un act modificator ( act adiional ) al actului constitutiv ,in condiiile art.204 din Legea 31/ 1990. 2.IX.b. Sucursala Sucursala constituie o modalitate de extindere a societii comerciale fondatoare ,menit s produc sau s distribuie mrfuri ,s presteze servicii ori s execute lucrri pentru clientel ,contribuind la realizarea obiectului ei specific de activitate . Sucursala este un dezmembrmant fr personalitate juridic a societii comerciale ,,o modalitate de descentralizare a activitii societii mame care o patroneaz,,fcand parte din structura organic a acesteia .Totusi dispune de o anumit autonomie ,ins in limitele stabilite de societate . Sucursala se inmatriculeaz ,inainte de a-si incepe activitatea ,in registrul comerului din judeul in care va funciona .Dac se infiineaz intr-o localitate din acelasi jude sau in aceeasi localitate cu societatea fondatoare ,ea se va inmatricula in acelasi registru al comerului ,ins distinct ,ca inmatriculare independent (art.43 din Legea 31/1990).Neavand personalitate juridic ,sucursala nu particip in nume propriu la circuitul civil. Potrivit art.43 alin 3,regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundaragenii ,reprezentane, indiferent de denumirea lui cruia societatea care il infiineaz ii atribuie statut de sucursal. Celelalte sedii secundare(agenii ,reprezentane )se menioneaz numai in cadrul inregistrrii societii in registrul comerului sediului principal. Reprezentantul sucursalei trebuie s depun semntura sa la registrul comerului in aceleasi condiii prevzute de lege pentru reprezentanii societii (art.45 alin. 2din Legea 31/1990). 2.IX.c.Filiala Spre deosebire de sucursal,filiala este o societate comerci inzestrat cu personalitate juridic ,iar ,, particularismul care difereniaz filiala de o societate comercial fondatoare decurge din consideraiuni economice,, Astfel ,,capitalul filialei include in mod necesar aportul subscris si vrsat de una sau mai multe societi comerciale care o tuteleaz pe ce dintai,,.Asadar pe plan economic filiala este dependent de societatea fondatoare ,chiar dac din punct de vedere juridic

,este subiect distinct de drept ,autonom.Prin urmare ,filiala are patrimoniu propriu, distinct de cel al societii comerciale ,incheind contractele cu terii in numele si pe contul su. Potrivit art.43 alin.5din Legea 31/1990 nu se pot infiina sedii secundare sub denumirea de filial . Filialele se constituie in una din formele juridice prevzute de art.5 din Legea 31/1990 : societate in nume colectiv,in comandit simpl,pe aciuni,in comandit pe aciuni,si cu rspundere limitat .Condiiile de constituire si regimul juridic al filialelor sunt aceleasi ca pentru formele juridice de societate comercial care le infiineaz (art.42 din Legea 31/1990). Sucursalelor, filialelelor,ageniilor si reprezentanelor infiinate de societile comerciale strine in Romania le sunt aplicabile dispoziiile Legii 31/1990 referitoare la sucursale si filiale .Societile comerciale strine pot infiina in Romania astfel de dezmembrminte ,numai dac acest drept este recunoscut de legea statutului lor organic (art.44 din Legea 31/1990). OBLIGATIILE COMERCIALE Trasaturile obligatiilor comerciale. 1. Solidaritatea obligatiilor 1a. Solidaritatea codebitorilor (art 42 C.com.) Solidaritatea este definita ca acea modalitate a obligatiilor care impiedica diviziunea lor, chiar daca prin natura lor sunt divizibile. Solidaritatea debitorilor reprezinta in plus o garantie pentru creditori care poate urmari pe debitorul solvabil realizandu-si astfel creanta. Solidaritatea (in dreptul civil) este de doua feluri: I. solidaritate activa reprezinta o pluralitate de creditori II. solidaritate pasiva reprezinta o pluralitate de debitori In dreptul comercial exista dispozitii numai cu privire la solidaritatea pasiva. Caracterele soldaritatii sunt: o fiecare codebitor solidar este obligat la plata intregii datorii, fata de acelasi creditor, creditorul putand urmari pe oricare dintre codebitori (la alegerea sa) pentru intreaga creanta. o In raporturile dintre codebitorii solidari obligatia este divizata, fiecare raspunzand pro parte (numai pentru partea sa) o Debitorul care a platit intreaga datorie sau mai mult decat datora dobandeste un drept de regres impotriva celorlalti codebitori solidari. Solidaritatea poate fi: I. legala cand opereaza in virtutea legii II. conventionala este stabilita de comun acord de catre partile contractante In drepul civil obligatia solidara nu se prezuma si trebuie stipulata expres in contract. In dreptul comercial, insa obligatia solidara se prezuma, fiind o prezumtie legala potrivit art 42 CC: in obligatiile comerciale, codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune contrarie. Justificarea acestei prezumtii legale consta in necesitatea asigurarii creditului existent in relatiile comerciale. Codul comercial a instituit si solidaritatea fidejusorilor, ai garantilor persoanali ai debitorului. 1b. Solidaritatea fidejusorilor. In dreptul civil fidejusorul este tinut numai pentru obligatiile debitorului, numai in sibsidiar daca debitorul principal nu face plata si nu este solidar cu acesta recunoscandu-i-se beneficiul de discutiune si de diviziune (daca sunt mai multi fidejusori, potrivit art 1652 si urm C Civil).

In dreptul comercial, de regula, garantii personali ai debitorului raspund solidar (nemaiavand nici dreptul de discutiune nici de diviziune). De retinut ca prezumtia de solidaritate a debitorului poate fi inlaturata numai intr-o stipulatie expresa a partilor. Cu toate acestea nu se poate deroga de la solidaritatea instituita de legiuitor in privinta: o asociatiilor in societatile in nume colectiv (SNC) o asociatiilor comanditati in societatile in comandita simpla o a administratorilor societatilor comerciale o a lichidatorilor care nesocotesc dispozitiile referitoare la lichidare o a mandatarilor comerciali. Solidaritatea debitorilor in dreptul comercial este argumentul potrivit careia in aceasta materie se ocroteste in primul rand creditorul acordand prioritate creditului. 2. Fructificarea de drept a banilor Potrivit articolului 1073 C Civil, oricine se obliga la efectuarea unei prestatii, este indatorat sa o indeplineasca sub sanctiunea daunelorinterese. Daca prestatia consta intr-o suma de bani, daunele sunt prezumate (deci nu trebuie dovedite de creditor), ele se exprima sub forma dobanzilor aferente sumelor neachitate. In dreptul civil regula este ca daunele interese sub forma dobanzilor sunt datorate numai din momentul in care debitorul a fost pus in intarziere (cerere de chemare in judecata, somatie, notificare) Dobanda nu curge prin simplul fapt al ajungerii la termen (art 1088, alin 2 C Civil cu doua exceptii: o In cazul restituirii platilor sumelor nedatorate daca ............... este de rea credinta (art 937 Cod civil ) sau o In cazul neindeplinirii obligatiilor de varsare a aporturilor datorate de asociati catre societate. Numai in aceste doua situatii, in dreptul civil, dobanda curge de drept. In dreptul comercial, datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile (art 43 CC), ceea ce inseamna ca debitorul este de drept in intarziere prin simpla ajungere la termen. Orice suma de bani aflata in mana comerciantului trebuie sa produca bani. Acesta dispozitie (art 43 CC) se aplica numai daca este vorba de o obligatie comerciala care consta intr-o suma de bani. Dobanzile comerciale se aplica daca sunt intrunite conditiile: o Obligatia este comerciala (izvoraste dintr-un fapt de comert obiectiv art 3 CC, dintr un fapt de comer subiectiv art 4 CC, sau dintr un fapt de comert unilateral sau mixt art 56 CC) o Obligatia consta intr o suma de bani o Obligatia este lichida adica reevaluarea ei este determinata o Obligatia este exigibila adica a ajuns la scadenta Anatocismul Anatocismul sau dobanda la dobanda este acea intelegere prin care partile contractante convin ca dobanda sa se capitalizeze, adica sa se adauge la suma datorata si sa se calculeze din nou dobanda. Anatocismul a fost interzis prin Decretul lege privind stabilirea dobanzilor si inlaturarea cametei inca din 1938. Atat din raporturile de drept civil cat si in raporturile de drept comercial, cu exceptia contractului

de cont curent, reglementat de codul comercial, in art 370-373. Aceasta interdictie a fost prevazuta si prin decretul-lege nr. 311/1954. Anterior actelor normative din 1938 si D. 311/1954, anatocismul era permis in materie comerciala, iar in privinta raporturilor de drept civil, se aplicasera dispozitiile codului civil, respectiv, art 1089, alin 2: o Dobanda la dobanda sa fi fost prevazuta in contract sau prin cerere de chemare in judecata. o Dobanda la dobanda se putea acorda numai pe timp de un an implinit, cu exceptia veniturilor datorate cu titlu de amenzi, chirii, rente viagere, restituire de fructe, acestea producand dobanzi din ziua intelegerii contractuale sau din ziua chemarii in judecata. In materie comerciala anatocismul este permis. In prezent potrivit O.G. 9/2000, art 8, alin 1, dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate, cu exceptia prevazuta de art 8, alin 2: Dobanzile se pot capitaliza si se pot produce dobanzi in termenul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an. Asadar anatocismul este permis numai daca sunt indeplinite conditiile: Sa existe un contract de imprumut Sa existe o conventie speciala privind anatocismul Conventia privind anatocismul trebuie sa intervina dupa data scadentei Anatocismul se calculeaza numai pentru dobanzi datorate de cel putin un an Nu se aplica anatocismul in cazul contractului de cont curent si in cazul cand legea prevede astfel. (art 8, alin 3, OG 9/2000) Cumulul dobanzilor cu despagubirile: o Potrivit art 1088 C Civil cumulul dobanzilor cu desagubirile in principiu nu este admis, cu exceptiile: - I. Prevazute codul civil In privinta fidejusorului (cautiunea reala) care a platit datoria are dreptul de regres (recurs) impotriva debitorului principal (art 1669 C Civil) In materia contractului de societate asociatul care intarzie sa depuna capitalul social (in numerar) datoareaza pe langa dobanda legala din ziua in care trebuia sa efectueze scazamantul plus daune (despagubiri) cauzate societatii. 1 II. Prevazute de codul comercial si legislatia special: 2 Mandatarul care intrebuinteaza in alte scopuri sumele primite din contul mandatatului, datoreaza in afara de dobanzi si daune interese. (art 383 CC) 3 Art 84, alin 2 din L. 31/90 republicata 4 Art 65, alin 2 din L. 31/90 republicata Asadar in raporturile juridice de cod comercial dobanda poate fi cumulata cu despagubirile atat in cazul intarzierii in executare cat si in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale, care constau in sume de bani. Cumulul dobanzilor cu penalitatile. Problema cumulului dobanzilor cu penalitatile se simplifica potrivit reglementarilor actuale in materia dobanzilor (OG 99/2000 modificata prin

L. 356/6.06.2002). Daca fapta debitorului consta in intarziere in exectuarea obligatiilor contractuale sau legale banesti, debitorul datoreaza dobanzi sau penalitati care nicicum nu se pot cumula. 3. Neexecutarea contractelor bilaterale. Inexistenta termenului de gratie. In obligatiile comerciale judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art 1021 C Civil, potrivit art 44 CC. Daca una din parti si-a executat obligatiile, iar cealalta nu le-a executat si nici nu este pe cale sa le indeplineasca, partea care si-a onorat obligatiile are doua posibilitati (in dreptul civil): 1 Fie sa ceara executarea contractului (cat mai este posibil) 2 Fie sa ceara rezolutiunea contractului si daune interese compensatorii. In cea de-a doua situatie, judecatorul poate acorda un termen de gratie, inauntrul caruia partea care nu si-a indeplinit obligatia, sa o poata favoriza. (art 2 CC) Aceasta regula are caracter supletiv, partile pot prevedea in contract ca rezolutiunea sa se produca de drept. In dreptul comercial o asemenea regula, cea de la art 1021 C Civil, este incompatibila cu activitatea comerciala. Numai partea care si-a executat obligatiile poate acorda celeilalte un termen de gratie. Acest termen este unic si daca nici de aceasta data obligatiile nu sunt indeplinite, rezolutiunea opereaza de plin drept si orice executare peste termen devine inadmisibila. Rezolutionarea in cazul termenului esential. Termenul esential este acel termen care are o importanta decisiva in executarea constractului fiind considerat ca element determinant la incheierea acestuia. Termenul este esential in urmatoarele situatii: 1 Prin natura insasi a contractului spre exemplu, contractul de raport sau operatiunile la bursa si in special contractele de vanzare de titluri, de credit sau de valuta, la termen. Executarea la data stabilita in contract este esentiala fata de posibilitatea variatiei cursului valutar. 2 Prin vointa partilor contractuale exprimarea vointei trebuie sa fie neechivoca, spre exemplu, in contractul de vanzare, daca marfa trebuie transportata si icnarcata pe un anumit vas, la o data fixa. Codul comercial reglementeaza termenul esential in art 67 CC, in cazul contractului de vanzare cumparare ca modalitate a contractului. Practica a extins insa aceasta regula la toate obligatiile comerciale. Rezilierea contractelor cu executarea succesiva. In cazul contractelor cu executare succesiva, rezilierea pentru neindeplinirea obligatiilor de catre una din parti, produce efecte pentru viitor. La prima indeplinire executarea obligatiilor intervine rezilierea care desfinteaza contractul. 4. Proba obligatiilor comerciale. In principiu, in dreptul comercial, obligatiile se dovedesc cu aceleasi mijloace ca si obligatiile civile. In materie comerciala formalismul (reclamat de dreptul comun pentru mai multe operatiuni juridice) este diminuat, dar nu inlaturat in totalitate. Potrivit art 46 CC, obligatiile comerciale si libero-actiunile se dovedesc cu: acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate prin corespondenta, prin telegrame, prin registrele partilor, prin martori ori de cate ori instanta judecatoreasca ar crede ca trebuie sa admita proba

testiomoniala, chiar in cazurile prevazute in art 1191 CC. In sfarsit obligatiile comerciale pot fi dovedite prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila.