In textul lui Peter Winch, Nature and Convention, acesta ne informeaza cu privire la Etica Nicomahica a lui Aristotel in care

apare distinctia intre natural si conventional. Natural este atunci cand are aceeasi validitate peste tot si este neafectata de nicio perspectiva pe care am putea-o avea cu privire la justitie iar conventional cand nu este niciun motiv original pentru care ar trebui sa ia o form si nu alta si la regula pe care o impune este ajuns printr-un accord dupa care este luata de buna. Acesta il citeaza pe Aristotel thus fire burn here and in Persia. Aristotel a fost contrazis de multi filosofi printer care Karl Popper sustinand ca toate normele comportamentului uman sunt legate logic deciziilor sic a este un fel de dualism al faptelor si deciziilor. Peter Winch incearca sa combata aceasta perspectiva prin a arata, negative, ca Popper esueaza in a stabili doritul sau dualism iar apoi pozitiv, ca sunt anumite aspect ale moralitatii care fac necesar a spune ca nu este intru-totul bazat pe conventie ci ca, dimpotriva este presupus de orice conventie. Ca si ganditorii sofisti la care Aristotel se referee, Popper isi pune stresul pe faptul ca normele de comportament sunt variabile si alterabile, legile naturii nu sunt. Este o importanta relatie logica intre posibiliatea de a spune ca o norma de comportament tine bine intr-o societate si faptul ca oamenii in acea societate adera la norma mai des decat o incalca sau cel putin tind sa manifeste un fel de reactive ostila fata de incalcari, de exemplu, de condamnare sau remuscare. Totusi este cu siguranta adevarat ca o mare parte de norme importante de comportament uman sunt variabile si schimbatoare de la o societate sau de la o perioada istorica la alta. Stiinta se dezvolta si fizica moderna, de exemplu, nu pot fi exprimate intr-un set de propozitii care ar fi fost categorisit de Aristotel sau Newton, nu mai mult decat moralitatea moderna care poate fi exprimata intr-o serie de propozitii care ar fi fost categorisite de Abraham. Totusi logica dezvoltarii stiintei nu este aceeasi cu schimbarea morale, dar atunci, Winch nu sustine ca nu este nici o diferenta intre stiinta si moralitate, ci ca aceasta diferenta intre stiinta si moralitate nu poate fi elucidate in termenii conceptului lui Popper de alterabilitate. Cu toate acestea nu putem spune fara calificare ca teoriile stiintifice modern sunt despre aceleasi swturi de fapte ca si teoriile precedente dezvoltarii stiintifice. Conceptele si teoriile stiintifice pot fi intelese numai in contextual modului in care se efectueaza cercetari stiintifice si, a fortiori, schimbarile in sine pot fi intelese numai in contextual celorlalte schimbari. Bariera care sta in calea unui laic care vrea sa inteleaga ceva in fizica moderna este o bariera culturala. Ceea ce Peter Winch doreste sa sublinieze in acest text este faptul ca principal problema cu privire la aceasta este ceea de a intelege ceea ce implica, nu doar de a lua atitudine, pentru ca fara intelegere nu ar trebui luata o atitudine. Ar fi mai deschis pentru oricine sa propuna ca aceasta

practica ar trebui adoptata in societatea noastra decat ca cineva sa propuna respingerea celei de-a doua legi a Termodinamicii in fizica. Ceea ce doreste sa se evidentieze este nu numai faptul ca nimeni nu ar asculta o asemenea propunere ci ca nimeni nu ar intelege ceea ce se propune. Faptele sunt acolo unde deciziile trebuiesc facute, aceasta sugereaza Popper in discutiile sale. Exista in viata umana tipuri diferite de a face lucruri cu obiecte, precum si multe moduri in care faptele ar putea fi importante pentru oameni, in stiinta, moralitate, afaceru, drept, politica etc si cat mai multe tipuri diferite de fapt si moduri in care faptele pot fi legate de decizii. Cu toate acestea a renunta la dualismul faptelor si a deciziilor nu este in sine pentru a respinge idea ca normele de comportament sunt conventionale in character. Pentru ca, chiar daca admitem ca standardele a ceea ce este acceptabul in comportamentul social ne coloreaza mentalitatea, chiar si conceptiile despre ceea ce conteaza ca si fapte, totusi, aceste standard nu sunt fixe ci stabilite in timp. Hobbes sustine ca convenabilul este singura forma de posibil accord intre fiintele umane in care se face posibila rationalitatea care la randul sau este ceea ce exclude posibilitatea de orice alt tip de accord natural. Astfel, tot ceea ce vine din nou la analiza sa de rationalitate si convingerea sa ca aceasta poate fi elucidata in termini pur individuali, ce presupunere si fara nici un fel de viata sociala si institutionala. Winch retrateaza cazul pentru a spune ca rationalitatea umana este in esenta un character social, bazandu-se pe tratamentul lui Wittgenstein al conceptului de a urma o regula. Insa acesta continua argumentul la un nivel inaintat sugerand ca conditiile sociale ale limbajului si rationalitatii trebuiesc sa aiba un anumit fundament moral al conceptiilor. Acesta evidentiaza ca ceea ce a spus nu se angajeaza in evidenta greseala de cazuri in care veridicitatea egaleaza cu cazurile in care sunt facute doar declaratii adevarate, nu exemplifica in temeiul adevarului de fiecare data ca a spus ceva adevarat. Ceea ce doreste sa spuna este ca o anumita grija cu o virtute de adevar este necesara ca conditie fundamental intr-o societate in care este posibil ca oricine sa faca afirmatii adevarate. Peter Winch considera ca nu poate exista o societatea umana in care veridicitatea sa nu fie [rivita ca si virtute. Asta nu inseamna ca nimeni nu se poate justifica in faptul ca minte. Dar nu implica ca o minciuna sa implice justificari special daca nu este de condamnat, Ceea ce este privit precum justificare depinde de institutiile particulare ale societatii in cauza. Acesta mentioneaza de asemenea ca exista un concept mai general pentru care un argument ar putea fi adaptat si anume integritatea care este penrtu oameni o institutie generala cum este veridicitatea pentru institutia limbajului.