Abstract Scopul acestei lucrari este de a intelege fenomenul extremist de dreapta prin intelegerea conceptului de extremism si a ceea ce acesta

reprezinta. In cele ce urmeaza voi dezvolta ideea de extremism de dreapta, ceea ce reprezinta, tendintele si formele de manifestare iar mai apoi voi face o analiza a extremismului de dreapta in Romania.

Cuprins Originea etimologic a termenului de extremism provine din latin extremus extrem, ultimul. Termenul desemneaz idei sau aciuni considerate extreme, exagerate, utopice, n cadrul politicii aceast ideologie este adoptat de gruprile de margine, gruprile moderate fiind n centru, pe cnd extremitii pot fi de dreapta sau de stnga. ntr-o democraie sunt acceptate toate cele trei forme de grupri, care dac sunt ntr-o stare relativ de echilibru se vorbete de normaliatea unei democraii. Extremismul desemneaz idei sau aciuni considerate extreme i neadaptate la lumea real. Atunci cnd se vorbete de idei, este vorba despre partide sau grupri politice care laud valori contestate i care vor s pun n practic aciuni extreme. Atunci cnd se vorbete de aciuni, este vorba, cel mai adesea, de metode violente i agresive care au ca scop o schimbare radical. Teoriile totalitare sunt caracterizate printr-o poziie agresiv, care se pot termina cu conflicte militare interstatale. Termenii extremism de dreapta i extrem dreapt sunt folosii pentru a desemna micrile politice cele mai de dreapta. Termenul extrem, dei istoric i descriptiv, poart o conotaie de exces care face s varieze coninutul potrivit descriptorului, epocii i locului, partidele asfel desemnate prefernd un alt apelativ1. n practic, extrema dreapt corespunde dreptei non guvernamentale, situat la dreapta partidelor liberale sau consevatoare care particip n guverne.

Jean-Marie Le Pen au journal tlvis de la nuit sur TF1, 15 ianuarie 1982.

De notat c valorile acestor curente pot corespunde unui naionalism afirmat, uneori unui tradiionalism religios hotrt2, iar alteori, din contra, unui neopgnism. Xenofobia, belicismul ,rasismul sau nostalgia pot i ele s fie prezente n ideologia extremei drepte. Pentru a apra aceste valori, extremitii pot eventual s-i justifice mijloacele extreme sau revoluionare, cu schimbarea regimului politic, contra parlamentarismului. Termenul de extrem dreapt este, de cei n cauz, considerat ca fiind jignitor, fiind folosit de adversarii politici. Micrile de extrem dreapta sunt deseori caracterizate printr-o puternic form de naionalism i / sau de rasism. Caracteristici comune ale extremismului de dreapta sunt urmtoarele:

n principiu, rasele de oameni nu sunt considerate echivalente; Diferenele culturale sunt considerate mai importante dect diferenele sociale; Drepturile omului nu sunt considerate universal valabile; Propriile puncte de vedere nu pot fi puse n aplicare fiindc lipsete dreptul libertii de opinie;

Unele structuri democratice statale lipsesc; Conducerea cu mn forte este vzut ca o modalitate mai bun de guvernare dect democraia. n Raportul su pregtit pentru Comitetul Afacerilor Politice, privind amenintarea pe care o

constituie partidele si miscarile extremiste din Europa la adresa democratiei3 raportorul Henning Gjellerod (Danemarca, Grupul Socialist) facea o mpartire n cinci categorii: I. Miscari teroriste de extrema stanga, care au ca scop rasturnarea ordinii constitutionate prin mijloace violente; II. Miscari armate nationaliste si pro- sau anti-independenta, care urmaresc fie sa obtina, fie sa mpiedice secesiunea unor provincii sau

Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zstroiu, Noul dicionar universal al limbii romne, Ediia a doua, Editura Litera Internaional, Bucureti - Chiinu, 2007 3 1 Din data de 3 ianuarie 2000, cf. http://stars.coe.int/

grupuri etnice; III. Miscari armate musulmane fundamentaliste si ramurile europene ale partidelor fundamentaliste din nordul Africii si din Orientul Mijlociu; IV. Partide comuniste nereformate din Europa Central si de Est, care se opun oricarui compromis cu institutiile stabilite n procesul de democratizare; V. Partide si miscari de extrema dreapta, care promoveaza lipsa de ncredere n democratie laolalta cu rasismul, xenofobia, antisemitismul si revizionismul, toate n grade diferite. Raportorul nota marea eterogenitate a evolutiilor si manifestrilor asociate astzi extremismului n rile Consiliului Europei; cresterea spectaculoas a numrului partidelor nationalist-populiste n anii '90; importana unor demagogi talentatiei; faptul c populismul si xenofobia sunt armele de baz ale extremistilor, de asemenea uniti prin ostilitatea lor mpotriva integrrii europene; caracterul lor anti-american, date fiind anti-liberalismul si aversiunea fat de orice lucru cosmopolit. Aceast realitate complex face ca alegerea unui anumit concept al extremismului s fie determinat de utilitatea lui, cu alte cuvinte, de capacitatea sa de a cuprinde tendinele cele mai destabilizatoare dintr-o anumit ar. n cazul Romniei, acestea sunt reprezentate de multitudinea atitudinilor de tip rasist, sovin, antisemit, xenofob si de manifestarea lor politic. n Romnia, partea cea mai consistent, cea mai eficace si mai periculoas a atitudinilor extremiste a luat forma hipernationalismului/ ultranationalismului4. Una dintre ntrebrile uzuale cu privire la extremism ar fi dac avem de-a face cu un extremism de dreapta ori de stnga. Aceast ntrebare este de dou ori relevant n cazul Romniei. n ultimele sale decenii,
4

3 Dei folosit i n literatura romneasc, termenul de hipernaionalism este mult mai puin utilizat dect varianta ultranaionalism. Vezi Valentin Stan, Nationalism and European Security: Romania's Euro-Atlantic Integration, n International Studies, Bucharest, 1995, No. 1, pp.27 -48; Gabriel Andreescu, Renate Weber, Nationalism and its Impact upon the Rule of Law in Romania, n International Studies, Bucharest, 1995, No. 1, pp.49-64. Termenul ultranaionalism este preferat i n analiza cuprinztoare pe care o face asupra Romniei cercettorul englez Tom Gallagher, Democraie i naionalism n Romnia, 19891998, Bucureti, Edit. All, 1999. Un alt analist sistematic al manifestrilor extremiste din Romnia, Michael Shafir, folosete acelai termen (vezi Reports on Eastern Europe and East European Perspectives: www.rferl.org/eepreport/).

comunismul romnesc a mbrcat haina naional-comunismului, ntre atitudinile sale antimaghiarismul jucnd un rol tactic bine elaborat. Dup 1990, ultranaionalismul a fost condus de fostele elitele comuniste si ale fortelor de Securitate cele mai compromise, ca strategie de relegitimare5. Din punctul de vedere al categoriilor tradiionale, rasismul, sovinismul, xenofobia, antisemitismul, sunt considerate atitudini de dreapta6. Restrngerea actualei analize la atitudinile extremiste de dreapta pleac si de la faptul c extremismul de stnga a fost i pare s rmn, pentru o lung perioad de timp, o prezent obscura7. Cele cteva organizaii extremiste de stnga identificate la nceputul anilor 90 (Liga comunistilor romni, Comitetul de iniiativ pentru nfiinarea Partidului Comunist Romn, ziarul Scnteia socialismului) au fost absolut marginale n viata politic, n dezbaterea mediatic ori n manifestrile media8. Ele si mai fac cunoscut prezena, din cnd n cnd, printr-o luare de atitudine care cu greu si gseste loc n vreun ziar, ca apoi s dispar. Declaratiile lor ofensive contrasteaz cu totala lips de audient si mijloace a unor astfel de organizatii. n acest context, Raportul lui Henning Gjellerod face referire doar n trecere la extremismul de stnga. Atitudinile extremiste de dreapta acoper n esen fenomenul extremist n Romnia n Romnia, identificarea actiunilor totalitariste sau extremiste cade n competenta Serviciului Romn de Informatii, n conformitate cu Legea privind sigurana naional a Romniei.
5

Gabriel Andreescu, Ruleta. Romni i maghiari, 19902000, Bucuresti, Edit. Polirom, 2001. 6 Formularea unuia dintre specialitii europeni ai extremei drepte este urmtoarea: Termenul partidele de extrem dreapt se refer la partidele politice a cror ideologie de baz include (cel puin) elemente de naionalism, xenofobie, ovinismul distribuiei sociale, apelul la lege i ordine (Cas Mudde, Extreme-right Parties in Eastern Europe, n Patterns of Prejudice, Institute for Jews Policy Research, vol. 34, no. 1, 2000, p.5). 7 Conform Raportului SRI iunie 1998-iunie 1999, gruprile orientate ctre extrema stng au avut amploare redus, ndeosebi din cauza audienei modeste. Ele au vizat n special organizarea i legalizarea unor structuri ale Partidului Comunist Romn. La sfrsitul perioadei analizate, functionau 9 fundatii si asociaii care desfsoar activitti de aceast factur. Deoarece mijloacele materiale de care gruprile n cauz dispun sunt modeste, liderii fac demersuri s obtin finantare din strintate. 8 Gabriel Andreescu, Raportul Serviciului Romn de Informaii, n Revista Romn de Drepturile Omului, nr. 6-7, 1994, pp.17-25.

Astfel, drept amenintare la adresa siguranei naionale se consider si initierea, organizarea, svrsirea sau sprijinirea n orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunist, fascist, legionar sau de orice alt natur, rasiste, antisemite etc. Serviciul Romn de Informaii prezint Parlamentului Romniei rapoarte anuale. Lista principal a miscrilor extremiste ar trebui s apar chiar n rapoartele SRI. Primul raport de acest gen a fost dat publicitii n luna octombrie 1994, sintetiznd rezultatele activitii pentru perioada octombrie 1993-septembrie 1994. SRI a indicat, n materialul su, existenta unui extremism de dreapta, enumernd: Partidul Dreptei Naionale; fundaii precum Bunavestire, Asociatia Fostilor Presedinti si Fruntasi ai Organizatiilor Studentesti din Epoca 19191948; publicatiile Gazeta de Vest Timisoara, Puncte cardinale Sibiu; editurile Gordian, Marineasa. A identificat si manifestri ale extremismului de stnga, enumernd: Liga Comunistilor Romni, Comitetul de Initiativ pentru nfiintarea PCR si ziarul Scnteia socialismului. Din rapoartele SRI a lipsit ns, n toat perioada 19942001, referirea la cele mai virulente formaiuni si mijloace de tip extremist: Partidul Romnia Mare, Partidul Unitii Nationale a Romnilor, Miscarea pentru Romnia, fundatii cum ar fi Vatra Romneasc, Romnia Mare, publicatii de genul Europa, Romnia Mare, Totusi iubirea, Vremea, Miscarea. Prin asta, SRI si-a limitat activitatea n functie de interese politice. Partizanatul SRI a fost posibil si datorit unor vicii legislative. Drept urmare, rapoartele SRI nu asigur o viziune sistematic a extremismului din Romnia, desi SRI este abilitat s ndeplineasc tocmai acest obiectiv. Din contr, Serviciul Romn de Informatii a fost el nsusi una dintre sursele de incitare cele mai eficace ale unor forme de extremism n Romnia.

Miscri de extrem dreapt. Fondul tradiional legionar

Organizatiile pe care SRI le-a considerat drept ameninare (de tip extremist) la adresa ordinii de drept corespund (cel mai des) formelor tipice ale extremismului de dreapta. n Romnia, extremismul de dreapta urmeaz n esent tradiia legionar. Micarea legionar, care si asum dimensiunea crestin-ortodox, a fost o puternic fort politic ntre cele dou rzboaie mondiale. Ea a promovat teza identitii dintre romnism si ortodoxism, a susinut cultul istoriei glorioase

si a vzut n evrei, tigani, homosexuali un pericol pentru fondul naional traditional. Cu maghiarii se situa n competitie simbolic, acuznd ntreaga comunitate de revizionism. Legionarii au practicat asasinate, au declansat o rebeliune pentru obtinerea puterii care a esuat. Au militat pentru aliana cu Germania hitlerist. Actuala extrem dreapta reia majoritatea acestor teme. La ele se adaug cultul eroilor celui de-al doilea rzboi mondial, n fruntea acestora fiind asezat Marealul Ion Antonescu si reclamarea teritoriilor luate prin for de URSS la sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial (dar de facto, nc din 1939, n urma pactului Ribbentrop-Molotov). Este dificil de evaluat numrul gruprilor si manifestrilor extremismului de dreapta, pentru c nu ntotdeauna gruprile candidate la acest statut pot fi considerate, indiscutabil, extremiste. Anumite organizatii se concentreaz pe o tem dintre cele enumerate, altele se adreseaz unor teme complementare. Obiectivul eliminrii regulilor democratiei, odat preluat puterea aspect central al extremismului , nu este nici el asumat de toate gruprile care invoc temele extremei drepte. Cea mai vizibil organizaie, la nceputul anilor 2000, care se mobilizeaz n numele dreptei si si asum si simpatia legionar, este Noua Dreapt, prezent cu afise pe strzile Bucurestiului si ale altor mari orase, n special, prin Universitti. Tradiia legionar este promovat activ de exilati, fosti legionari care au fugit din Romnia. Miscarea Legionar din Romnia9 are o pagin de Internet, Miscarea Legionar, care public materiale ale legionarilor din lume. Garda de Fier-Gazeta de Exil apare ca publicaie pe Internet.Liga Aprrii Naionale, care public revista New Right (New York) este condus de un legionar activ, Constantin Burlacu, care a ncercat s fac o aliant cu PRM. Cea mai consistent, cea mai eficace si mai ameninttoare form a extremismului n Romnia a fost si rmne ultranaionalismul. Organizatia care a deschis aceast form de extremism este Vatra Romneasc, nfiintat la Trgu Mure la 1 februarie 199070. Iniiativa au avut-o ns noile autoritti de la Bucuresti, ai cror conductori cutau o nou legitimitate, fosta lor carier n Partidul Comunist Romn fiind un handicap, nu un argument pentru pozitia ocupat dup revolutia din luna decembrie 198971. Ideologia de baz a Vatrei Romnesti a fost antimaghiarismul, initiatorii ei crend provocri antimaghiare nc de la sfritul lunii ianuarie 1990, unele acoperite72, altele folosind ca mijloc de pres ziarul local, Cuvntul liber,
9

http://www.miscarea-legionara.net/

tribuna viitoarei organizaii, ori televiziunea local. Atmosfera antimaghiar, sustinut si de mijloacele mass-media din Capitala rii, a atins apogeul la jumtatea lunii martie 1990. La 19 martie, o demonstratie a Vetrei Romneti s-a transformat ntr-un atac al sediului UDMR din localitate, o personalitate a comunittii maghiare fiind btut crunt. PUNR a devenit pentru un numr de ani cel mai important partid ultranaionalist din Romnia. La alegerile locale din 1992, liderul su, Gheorghe Funar, a fost ales primar al celui mai mare oras din Transilvania, Clujul. Organizatiile care adopt atitudini revizioniste si antonescianiste10 se conjug deseori cu forte extremiste implicate n actul de putere.

10

4 O serie de analize relevante pe acest subiect a elaborat William Totok, dintre care citm doar cteva: Rumnien wird zur Hochburg der Antisemiten, n Die Tageszeitung (Taz), 27.10.1998; Schweigeminute fr einen rumnischen Patrioten, n Die Tageszeitung (Taz), 3.7.1999; Sehnsucht nach starkem Staat, n Taz, 9.12.2000; Der heilige Krieg des Antonescu, n Taz, 30.1.2001; Das Internet als virtuelle Internationale, n Die Neue Gesellschaft/Frankfurter Hefte, 48. Jg., Nr. 4, April 2001, S.216-220; Die Rckkehr der ofschranzen. Restauration und politischer Extremismus in Rumnien, n Kommune, 12. Jg., Nr. 7/1994, Faschisten als Hoffnungstrger der Demokratie? Rechtsradikale Tendenzen in Rumnien, n Kommune, 11. Jg., Nr. 6/1993, S .25-27; Rumnischen Faschismus, n HJS, 7. Jg., Nr. 1/1995, S.42-55; Cyberspacelegionre. Rumnischer Postfaschismus im Internet, n HJS, 9. Jg., Nr. 1/1997, S.7-23; Der alltgliche Antisemitismus. Tagebuchaufzeichnungen 19351944 des rumnienjdischen Autors Mihail Sebastian, n Halbjahresschrift fr sdosteuropische Geschichte, Literatur und Politik, 9.Jg, Nr. 2/1997, S.38-44; Der bleierne Vorhang, n HJS, 11. Jg., Nr. 1/1999, S.5-15; Postkommunistische Mrtyrologie, n HJS, 12. Jg., Nr. 1/2000, S.40-55