Proiectarea unui atelier de prelucrari mecanice Sa se proiecteze un atelier de prelucrari mecanice pentru fabricarea reperului piulita in cazul productiei

de serie ..... si sa se determine costul tehnologic si costul de productie al reperului respectiv. Cuprins 1. Determinarea ciclurilor de reparatie a masinilor unelte. 2. Determinarea fondurilor de timp de functionare si a normelor de timp pe tipuri de masini unelte 3. Determinarea productivitatii anuale pe tipuri de masini unelte 4. Determinare tipului de productie. Metoda indicilor de constanta 5. Amplasarea locurilor de munca a masinilor si utilajelor 6. Dimensionarea suprafetelor 7. Costul tehnologic. Costul de productie.

Cap 1. Determinarea ciclurilor de reparatie a masinilor unelte Intocmirea planului de reparatii era reglementata prin normative de intretinere tehnica ce reprezentau un ansamblu de norme tehnice privind planificarea si executarea lucrarilor de reparatie. In prezent, intocmirea acestui plan se realizeaza pe baza informatiilor care se regasesc in manualul de utilizare al utilajului. Sistemul de reparatii preventive impune lucrarilor de reparatii o succesiune riguroasa determinata de durata de serviciu a diferitelor componente constructive al utilajului. Utilajele sunt supuse in exploatare la urmatoarele tipuri de reparatii: - revizii tehnice Rt; - reparatii curente o de gradul 1 RCI; o de gradul 2 RcII; - reparatii capitale Rk Reparatiile capitale reprezinta interventiile ce se executa in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare din normativ/manual pentru mentinerea caracteristicilor tehnico-economice initiale si preintampinarea iesirii fondurilor fixe din functionare inainte de termen. Intre doua reparatii capitale utilajele sunt supuse mai multor revizii tehnice si reparatii curente. Intervalul dintre doua reparatii capitale succesive impreuna cu durata celei de-a doua reparatii capitale reprezinta ciclul de reparatie. Numarul, felul si succesiunea interventiilor de-a lungul ciclurilor de reparatie reprezinta structura ciclului de reparatie. Cunoscandu-se felul ultimei interventii suportate de utilaj in anul de baza precum si structura sa de reparatie se pot determina felul si succesiunea operatiilor ce vor avea loc in perioada ce urmeaza. Pentru intocmirea planului de reparatii trebuie determinate durata de serviciu normata, ciclul de reparatii si intervalul dintre doua interventii (in ore de functionare), numarul de interventii intr-un ciclu de functionare, timpul de stationare in reparatii (in zile lucratoare) numar de ore de lucru necesare executarii reparatiilor, cota anuala a reviziilor tehnice si reparatiile curente date ca procent din valoarea de inlocuire a fondurilor fixe. Sintetizarea acestor date pentru reperul dat este prezentata in tabelul 1 Pentru executarea reperului piulita se utilizeaza urmatoarele masini: - Masina de debitat - Strung normal SN400 - Masina de rectificat exterior RE350 - Masina de gaurit pe coordonate 4Gco

Tabel 1 Numarul de Rk ce se pot executa in timpul duratei de serviciu Costul unei Rk (%) din valoarea de inventar a fondului fix

Durata de serviciu normata [ani] 2 15 21 15 15

MD SN 400 RE 350 4GCo

Codul de clasificare si masura 1

Numarul de schimburi 3 3 2 3 2

Cota anuala Rt si Rc

Ciclul de reparare si intervalul dintre interventiile de reparare [ore]

Numarul de interventii intr-un ciclu de reparatii

Timpul de stationare pentru executarea reparatiei [zile]

Numarul de ore necesar pentru executarea reparatiei [ore]

Rt 4 1500

RcI 5 3000

RcII 6 9000

Rk 7 27000

Rt 8 9

RcI 9 6

RcII 10 2

Rk 11 1

Rt 13 1

RcI 14 6

RcII 15 12

Rk 16 18

Rt 17 21

RcI 18 140

RcII 19 480

Rk 20 850 21 15

12 3

22 55

1450

2900

8700

26100

15

23

33

230

720

1250

11

23

1500 1300

3000 3900

9000 11700

27000 35100

9 18

6 6

2 2

1 1

3 1

1 2

6 12

13 21

20 41

27 45

180 350

540

970

10 26

20 50

1050 1920

Pe baza acestor date (tabel 1) se determina: 1. Numarul interventiilor de acelasi fel (revizii si reparatii) ce se vor face in cadrul unui ciclu de reparatie, adica structura ciclului de reparatie pentru mijlocul fix determinat (tabelul 2) 2. Perioada de functionare intre doua interventii (tabelul 2) 3. Determinarea numarului maxim de ore pe fiecare luna cat ar putea functiona mijlocul fix in perioada de plan, tinand cont de numarul de schimburi si de durata lor (tabelul 3) 4. planul de reparatii pentru masini unelte folosite la realizarea reperului dat (tabelul 4) Tabel 2 FONDUL DE TIMP DISPONIBIL AL UTILAJELOR LUNA SI ANUL ZILE LUCRATOARE In doua schimburi In trei schimburi Ianuarie 2013 Februarie 2013 Martie 2013 Aprilie 2013 Mai 2013 Iunie 2013 Iulie 2013 August 2013 Septembrie 2013 Octombrie 2013 Noiembrie 2013 Decembrie 2013 Total 21 20 21 22 21 19 23 21 21 23 21 20 253 336 320 336 352 336 304 368 336 336 368 336 320 4048 504 480 504 528 504 456 552 504 504 552 504 480 6072 Tabel 3 a ORE DE FUNCTIONARE 1300 2600 3900 5200 6500 7800 9100 10400 11700 13000 14300 15600 16900 18200 19500 20800 22100 23400 24700 26000 27300 28600 29900 31200 32500 33800 35100 ORE DE TIPUL REPARATIEI Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI Rt Rt Rt,RcI,RcII,Rk TIPUL NUMARUL REPARATIEI Rt1 Rt2 RcI1 Rt3 Rt4 RcI2 Rt5 Rt6 RcII1 Rt7 Rt8 RcI3 Rt9 Rt10 RcI4 Rt11 Rt12 RcII2 Rt13 Rt14 RcI5 Rt15 Rt16 RcI6 Rt17 Rt18 Rk1 NUMARUL DURATA SI PERIOADA REPARATIEI 4GCo 29 aprilie 02 mai 28 august 30 august 23 decembrie 6 ianuarie Tabel 3 b DURATA SI PERIOADA REPARATIEI

FUNCTIONARE 1450 2900 4350 5800 7250 8700 10150 11600 13050 14500 15950 17400 18850 20300 21750 23200 24650 26100

REPARATIEI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII,Rk

REPARATIEI Rt1 RcI1 Rt2 RcI2 Rt3 RcII1 Rt4 RcI3 Rt5 RcI4 Rt6 RcII2 Rt7 RcI5 Rt8 RcI6 Rt8 Rk1

SN 400 13 mai 15 mai 23 septembrie 03 octombrie Tabel 3c DURATA SI PERIOADA REPARATIEI MD RE350 01 aprilie 02 aprilie 01 aprilie 02 aprilie 03 iulie 11 iulie 03 iulie 11 iulie 01 oct 02 oct 01 oct 02 oct

ORE DE FUNCTIONARE 1500 3000 4500 6000 7500 9000 10500 12000 13500 15000 16500 18000 19500 21000 22500 24000 25500 27000

TIPUL REPARATIEI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI Rt Rt,RcI,RcII,Rk

NUMARUL REPARATIEI Rt1 RcI1 Rt2 RcI2 Rt3 RcII1 Rt4 RcI3 Rt5 RcI4 Rt6 RcII2 Rt7 RcI5 Rt8 RcI6 Rt8 Rk1

Tabelul 4 Planul de reparatii LUNILE ANULUI Octombrie Septembri e Noiembrie Februarie Decembri e NR CRT DENUMIREA MASINII UNELTE Ianuarie August PLAN DE REALIZAT Martie Aprilie Iunie Iulie Mai

Masina de Debitat (MD)

SN 400

RE 350

4G Co

Felul lucrarii Ziua lucratoare cand incepe lucrarea Numarul zilelor de stationare Felul lucrarii Ziua lucratoare cand incepe lucrarea Numarul zilelor de stationare Felul lucrarii Ziua lucratoare cand incepe lucrarea Numarul zilelor de stationare Felul lucrarii Ziua lucratoare cand incepe lucrarea Numarul zilelor de stationare

Rt 1 1 Rt 13 2 Rt 1 1 Rt 29 2

RcI 3 6 RcI 23 8 RcI 3 6 Rt 28 2

Rt 1 1

Rt 1 1 RcI 23 12

Cap. 2 Determinarea fondurilor de timp de functionare si a normelor de timp pe tipuri de masini unelte Marimea fondului de timp disponibil al unitatilor de utilaj depinde de durata perioadei de timp considerate (an, trimestru sau luna), de pierderile de timp planificate ce se datoreaza regimului de lucru si repararii utilajului. In functie de acesti parametri deosebim urmatoarele categorii de fonduri de timp: a) Fondul de timp calendaristic: Fc=zc*Ns*Ds [ore /an] in care zc numarul de zile calendaristice din perioada considerata. In cazul nostru zc=365 zile Ns numarul de schimburi in care lucreaza utilajul. Ns= 2 sau 3 schimburi Ds durata unui schimb. Ds=8ore/schimb MD Fc = 365 * 3 * 8 = 8760 [ore/an] SN400 Fc = 365 * 2 * 8 = 5840 [ore/an] RE350 Fc = 365 * 3 * 8 = 8760 [ore/an] 4GCo Fc = 365 * 2 * 8 = 5840 [ore/an] b) Fondul de timp tehnic Ft=(zc-Rk)*Ns*Ds-(Rt+Rc) [ore/an], in care: Rk durata de stationare in reparatii capitale in perioada de timp considerata. Rk=0. Rt durata de stationare in revizii tehnice in perioada de timp considerata. Rc durata de stationare in reparatii curente in perioada de timp considerata. MD Ft= ( 350-0) * 3 * 8 (21+ 21+ 140) = 8578 [ore/an] SN400 Ft= ( 350-0) * 2 * 8 (33 + 230) = 1197 [ore/an] RE350 Ft= ( 350-0) * 3 * 8 ( 27+ 27+ 180) = 8526 [ore/an] 4GCo Ft= ( 350-0) * 2 * 8 (45 + 45 + 350) = 5400 [ore/an] c) Fondul de timp nominal Fn=zl*Ns*Ds [ore/an], in care zl numarul de zile lucratoare din perioada considerata. zl=zc-(zS+zD+zsl) zS numarul de zile de sambata din perioada considerata. MD Fn= 253 * 3 * 8 = 6072 [ore/an] SN400 Fn= 253 * 2 * 8 = 4048 [ore/an] RE350 Fn= 253 * 3 * 8 = 6072 [ore/an] 4GCo Fn= 253 * 2 * 8 = 4048 [ore/an] d) Fondul de timp disponibil Fd=(zl-Rk)*Ns*Ds-(Rt+Rc) [ore/a MD Fd= (253 0) * 3 * 8 (21+ 21+ 140) = 5890 [ore/an] SN400 Fd= (253 0) * 2 * 8 (33+ 230) = 3785 [ore/an]

RE350 Fd= (253 0) * 3 * 8 (27+ 27+ 180) = 2043 [ore/an] 4GCo Fd= (253 0) * 2 * 8 (45+ 45+ 350) = 3680 [ore/an] e) Fondul de timp efectiv Ff=Fd-Tp [ore/an], in care: MD Ff= 5890 0 = 5890 [ore/an] SN400 Ff= 3785 0 = 3785 [ore/an] RE350 Ff= 2043 0 = 2043 [ore/an] 4GCo Ff= 3680 0 = 3680 [ore/an] Tp pierderile de timp neplanificate datorate unor deficiente de natura tehnico organizatorica. In cazul nostru, consideram Tp=0 Schematic, structura fondurilor de timp arata astfel: Fc Ft Fn Fd Fef * ** *** **** **** *** ** *

pierderi datorate operarii utilajelor pierderi datorate regimului de lucru planificat pierderi datorate repararii utilajelor pierderi datorate planificarii

Se calculeaza astfel fondurile de timp pentru fiecare tip de masina unealta ce intervine in procesul tehnologic: 1. Grupa de masini unelte MD: a. Fc b. Ft c. Fn d. Fd e. Fef 2. Grupa de masini unelte SN 400 3. Grupa de masini unelte RE 350 4. Grupa de masini unelte 4G Co In cazul proceselor manuale sau manual-mecanice, norma de timp NT se calculeaza pornind de la elementele ei de baza: NT=Tpi/m + Top + Tdt +Tir NT=Tpi/m + (ta+tb)+(tdt+tdo)+(tto+ton), unde:

Tpi timp de pregatire/incheiere M marimea lotului de piese. M=300-500buc. Alegem m=500buc ta - timpi ajutatori (auxiliari) tb - timp de baza Top timpul operativ Tdt timp de deservire tehnico-organizatorica tdt timp de deservire tehnica tdo timp de deservire organizatorica Tir timp de intreruperi reglementate tto timp de intreruperi conditionate de tehnologie si organizarea muncii ton timp de odihna si necesitati fiziologice Daca Tdt si Tir se exprima in procente din Top, atunci relatia de mai sus devine: NT=Tpi/m + Top*(1+(Kdt+Kir)/100) [min], unde: Kdt = Tdt in % din timpul operativ Kir = Tir in % din timpul operativ Din normativele cuprinzand timpii necesari diferitelor operatii ale procesului tehnologic precum executarea reperului, avem: (NORMAREA TEHNICA PENTRU PRELUCRARI PRIN ASCHIERE carte C. Picos, Ed Tehnica, Buc 1979 - 1982) Norme de timp pentru masini unelte din carte. Cap 3. Determinarea productivitatii anuale pe tipuri de masini unelte Se calculeaza productivitatea anuala pentru fiecare tip de masina unealta pe baza relatiei Pa=Fef/NT Pa=Fef*60/NT [ore/an] sau [repere operatii / an] 1. Pentru grupa de masini unelte MD: Pa1=.... 2. Pentru grupa de masini unelte SN 400: Cap 4. Determinarea tipului de productie. Metoda indicilor de constanta. Tipul de productie este definit ca un ansambu de factori productivi si independenti care determminand principalele proportii ale desfasurarii procesului de productie in timp si spatiu, permit creearea unor conditii tehnico-organizatorice si materiale necesare analizarii fabricatiei la parametrii optimi de eficienta economica. Cunoasterea tipului de productie are o importanta practica deosebita deoarece aceasta influenteaza si determina urmptoarele: - Metoda de organizare a productiei si a muncii - Structura de productie a intrprinderilor si a sectiilor - Gradul de inzestrare tehnica al intrprinderilor - Pregatirea fabricatiei - Conducerea activitatii intreprinderii Se cunosc trei tipuri de productie: - De serie; - De masa; - Individala. Pentru determinarea tipului de productie cele mai utilizate metode sunt: - Metoda indicilor gglobali;

Metoda indicilor de constanta. In cadrul proiectului se va utiliza, pentru determinarea tipului de productie, metoda indicior de constanta. Aceasta este o metoda analitica ce se aplica la nivelul reperului operatie pentru a stabili gradul de omogenitate si stabilitate a lucrarilor ce se executa la locul de munca. Radul e omoenitate a lucrarilor poate fi masurat cu ajutorul indicelui de constanta. Indicele de constanta a fabricatiei Tgi arata constanta in timp a executarii unei operatii i a reprului g ce se realizeaza la locul de munca in perioada considerata (un an). Indicele de constanta al fabricatiei este raportul dintre timpul efectiv necesar executarii operatiei i pentru reperul g si ritmul mediu anual al reperului rg Tgi=Nti/rgi unde rgi=Fni/Ng)*60 unde g= numarul de repere i = numarul grupei de masini unelte Ng = volumul anual de productie (se stabileste Ng = 500000 buc/an) 1. Pentru grupa masini de debitat MD: 2. Pentru grupa... Pentru stabilirea tipului de producte se foloseste un coeficient Kgi = 1/Tgi = rgi/NTi In functie de valoarea coefucientului Kgi se stabileste tipul de productie astfel: Daca Kgi<1 ne incadram in tipul productiei de masa; Daca 1=<Kgi<10 ne incadram in tipul prodctiei de serie mare; Daca 10=<Kgi<20 ne incadram in tipul productiei de serie mijloce; Daca Kgi>=20 ne incadram in tipul productiei de serie mica.

(pentru situatia in care toti coeficientii Kgi calculati se incadreaza in acelasi interval: ) Intrucat Kgi ..... , ne incadram in tipul productiei .... (pentru situatia in care coeficientii Kgi calculati se incadreaza in intervale diferite: ) Intrucat nu toate operatiile se incadreaza in acelasi tip de productie, trebuie ca in functie de frecventa cu care Kgi se incadreaza in limitele precizate pentru un anumit tip de productie, sa se stabileasca tipul de productie predominant pentru fiecare reper / subansamblu / produs in parte. Pentru aceasta se calculeaza ponderea operatiilor ce se incadreaza intr-un anumit tip de productie astfel: A=(SM/n)*100 [%] B=(Sm/n)*100 [%] C=(sM/n)*100 [%] D=(sm/n)*100 [%] Unde A, B, C, D repreznta ponderile operatiilor ce se incadreaza in cele patru tipuri de productie. SM, Sm, sM, sm reprezinta numprul operatiilor ce se incadreaza in cele patru tipuri de productie n reprezinta numarul total de operatii (grupe de masini unelte) Ca urmare, ne incadram in tipul productiei ..... Cap 5. Amplasarea locurilor de munca si a masinilor unelte Prin amplasarea utilajelor pe suprafetele de productie existente sau proiectate se intelege fixarea pozitiei acestora intr-o anumita dispunere unele fata de altele pe baza unor reguli. Printr-o amplasare optima se urmareste asigurarea unei utilizari rationale a unei suprafete de productie, limitarea deplasarii materialelor sau produselor pe suprafete,

creearea unor conditii optime pentru executie si asigurarea posibilitatii efectuarii unor modificari viitoare in cazl schimbarii profilului productiei. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de aplasare: Pe baza pozitiei fixe; Pe baza procesului sau functiunii Dupa produs sau liniile de flux.

In cadrul proiectului se va folosi tipul de amplasare pe baza procesului sau functiunii. Conform acestuia locurile de munca sea amplaseaza dup natura activitatilor productive ce trebuie desfasurate, toate operatiile sau procesele similare executandu-se pe suprafete bine delimitate corespunzatoare unor ateliere sau sectii. In cadrul acestora se grupeaza diferite masini asemanatoare sau asociate Aventajul acestui tip de amplasare este fabricarea unei nomenclaturi variate de produse ce permite utilizarea rationala a utilajelor si a fortei de munca. Dezavantajele acestui tip de amplasare sunt: Circuite lungi pentru transportul materialelor Durate mari ale ciclului de fabricatie Stocuri mari de produse neterminate Necesitatea unei forta de munca cu calificare inalta

Metodele de determinare a necesarului de utilaje se stabilesc in functie de fell elementelor si particularitatilor procesului tehnologic din ramura industriala considerata. In cazul unitatilor tehnologice la care produsul se obtine ca urmare a efectuarii unui numar limitat de operatii prin parcurgerea lor in mod succesiv trebuie sa se determine numarul de masini unelte pentru fiecare operatie prin folosirea unei metode corespunzatoare urmarinduse asigurarea proportionalitatii intre capacitatile de productie ale masinilor si utilajelor necesare realizaarii diferitelor operatii. Numarul de masini unelte se determina cu urmatoarea relatie: mij=Ng*NTi/(Fdi*6) mij-reprez numarul de masini din grupa i a produsului j Ng-cantitaea anuala de produse (500000buc/an) NTi-norma de timp pentru prelucrarea pe grupa de masini unelte i Fdi-fondul de timp disponibil pentru grupa de masini unelte i Stbilirea necesarului de masini pentru procesele auxiliare se face in stransa corelare cu capacitatile de productie ale masinilor din procesele de baza pentru a se asigura continuitatea si ritmicitatea proceselor de productie si reducerea la minimum a intreruperilor.

Se calculeaza numarul de utilaje din sectie de prelucrari mecanice pe care o avem de proiectat astfel: 1. pentru grupa de masini de debitat MD:

m1=.... 2. Pentru grupa...

Se rotunjesc numerele in plus. Rezlta ca sectia de prelucrari mecanice va fi formata din patru ateliere. Primul atelier va fi format din .... masini de debitat Al doilea atelier va fi format din ... stunguri universale SN 400 Al treilea atelier va fi ........ Cap 6. Dimensionarea suprafetelor Pentru stabilirea suprafetelor necesare se folosesc diverse metode. Alegerea unei metode se face in fuunctie de gradul de exactitate si de timpul disponibil avut pentru stabilirea suprafetelor necesare. Se pot utiliza urmatoarele metode: a. Dimensionarea suprafetelor pe baza unui calcl analitic. Se foloseste cnd se impune o dimensionare exacta a suprafetelor si cand exista timp suficient pentru realizarea acestei dimensionari b. Dimensionarea suprafetelor pe baza unui proiect sumar de amenajare. Se elaboreaza un plan de amenajare in care se specifica amenajarea propusa a utilajelor conturandu-se pe aceasta baza proportiile pe care le implica solutiile propuse. Se obtine astfel o orientare aproximativa asupra amplasarii si asupra proportiilor spatiilor. c. Dimensionarea suprafetelor prin transpunere in cadrul unei unitati economice similare, facandu-se unele ajustari in functie de obiective. d. Dimensionarea suprafetelor pe baza normativelor. In constructia de maisini, normativele recomanda: Pt masini mici, 10-12 m2 Pt masini mijlocii: 15 25 mp Pt masini mari: 30 45 m2 Pt masini foarte mari: 50 100 m2 pt masini de ascutit: 7 9 m2

pt magazii: 1 1,25 mp / tona de material

Aceste normative se aplica in functie de conditiile create de dezvoltarea tehnica. Pentru sectia de prelucrari mecanice proiectata se va face urmatoarea dimensionare pe baza calculului analitic:

St supr totala Sp- sup de productie Ssa supr social administrativa

Ss- supr statica Sg- supr de gravitatie Se- supr de evolutie

Aceste date se extrag din normative, intocmindu-se tabelul 5:

Tabel 5 normative utilaje

Distanta minima intre masinile unelte De la elementel Din Frontala e spate cosntructi ve 400 400 500 600 500 800 500 400 500 500 400 500 Suprafata socialadministr ativa Ssa [m2] 2,3156 1,94625 1,8775 1,807855

Nr crt.

Denumire a masinii unelte MD SN 400 RE 350 4GCo

Simbol grafic

Dimensiuni de gabarit ale masinii unelte [mm] 2320x1320x1820 1450x900x1100 1800x700x2700 1487x660x2680

Suprafata sttica Ss [mm2] 3.062.400 1.305.000 1260000 981420

Suprafata de gravitatie 200000 480000 250000 250000

Supr de productie Sp [m2] 9,2624 7,785 7,51 7,21342

Suprafata totala St [m2] 11,518 9,73125 9,3875 9,039275

Greutatea masinii unelte [kg] 4320 1500 2300 1100

Capitolul 7