Luand drept exemplu influenta limbii engleze, primul fapt demn de mentionat este ca vorbim de un fenomen international (nu

numai european, ci si mondial). Imprumutul masiv de termeni anglo-americani s-a manifestat dupa al doilea razboi mondial in majoritatea limbilor europene si nu numai.Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul ca aceste imprumuturi si influente sunt necesare, chiar pozitive, atata timp cat nu devin exagerate. Imprumutul de termeni anglo-americani reprezinta un fenomen desfasurat in limba noastra mai ales in ultimele decenii. E o patrundere masiva, care continua sa creasca intr-un ritm accelerat, dar care isi gaseste motivatia in necesitatea de a desemna anumite realitati extralingvistice. Aceste realitati au uneori nevoie de termeni neechivoci(in special termeni tehnici ce necesita precizie) pentru a fi desemnate.

Un rol foarte important in difuzarea inovatiilor lexicale il are presa, care, pe langa faptul ca este considerata a patra putere in stat, este si un important factor cultural-educativ. Prin larga sa audienta, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisa si audio-vizuala ia parte la educarea lingvistica a publicului, dar si la diversificarea si difuzarea inovatiilor lexicale. Aspectele influentei engleze in limba romana poate fi abordata din perspectiva normativa: pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica. Norma socio-culturala reglementeaza motivatia si functia imprumutului in raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor doua categorii stabilite de Sextil Puscariu, anglicanismele care apar in presa actuala se pot incadra in: necesare sau de lux.

1. Imprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice care nu au un corespondent in limba romana sau care prezinta unele avantaje in raport cu termenul autohton. In acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocventei si nu in ultimul rand al circulatiei internationale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. In acelasi timp, luam in calcul si o motivare denotativa si, chiar una conotativa (stilistica), in anumite situatii, chiar daca mai putine la numar. Anglicismele denotative nu au, in general, echivalente in limba roman, intrucat denumesc realitati aparute recent in diferite domenii ale culturii materiale si spirituale. 2. Anglicismele ,,de lux sunt imprumuturi inutile, care tin de tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic in acest mod. Asemenea termeni nu fac decat sa dubleze cuvine romanesti, fara a aduce informatii suplimentare. IMPRUMUTURILE NECESARE -LISTA DOMENIILOR Terminologia economica, financiara, comerciala si a profesoriilor -Baby-sitter, cu sensul generic de ingrijitor de copii, apare in anunturile publicitare cu un sens specializat ce include tehnici pentru ingrijirea, supravegherea si educarea copiilor prescolari si scolari. -Broker si dealer intermediar. -Drive-in cinema, restaurant sau alt local care ofera servicii clientilor fara ca acestia sa-si paraseasca masinile, in timpul unei stiri fiind numit si Fast Food la volan.

-Duty-free apare ca adjectiv avand semnificatia de marfuri cumparate pe aeroporturi, nave sau in avion, la preturi mici, fiind scutite de taxe. In presa actuala poate aparea si ca substantiv: taxe de infiintare a unui duty-free. -Non-profit care nu cauta sa obtina profit. -Rating categorie, clasificare, clasa, rang. -Tour-operator companie care organizeaza si vinde vacante prin intermediul unui agent turistic. -Voucher document care poate fi folosi, in loc de bani, pentru a plati ceva.

Terminologia tehnica -Airbag perna gonflabila destinata sa protejeze, in caz de ciocnire, pasagerii de pe locurile din fata ale unui automobil. -Hard si soft termeni din cibernetica. -Lap-top calculator portabil. -Screening examen medical realizat cu raze X. - A scana verbul din engleza to scan(a examina ceva in detaliu, cu ajutorul unui fascicul de raze X). -Shipping expediere de marfuri cu ajutorul navelor. -Site spatiu, pagina de Internet. -Walkman casetofon portabil cu casti, la care pot fi ascultate din mers inregistrari muzicale. Termeni din domeniul comunicatiilor si presei -Banner fasie lunga de panza pe care este scris un mesaj, un slogan. -Clip scurt film publicitar difuzat la televizor. -Hot line linie telefonica prin care publicul poate contacta politia sau alte servicii pentru a da informatii despre anumite situatii speciale. Termeni din domeniul invatamantului si cercetarii -Curriculum programa scolara pentru o anumita disciplina. -Grant suma de bani nerambursabila acordata unui cercetator individual, echipe de cercetare, institut de cercetare pentru realizarea, intr-o perioada de timp determinata, a unei activitati de cercetare stiintifica sau a unei activitati conexe activitatii stiintifice. -Master studii aprofundate. Terminologia sportiva -Snow-board - sportul si suportul cu ajutorul caruia este practicat. -Skateboard sportul practicat cu ajutorul plansei pe role. -Skate patinaj pe role. -Canyoning sport extrem constand in coborarea pe vaile unor torenti din munti. Domeniul vietii mondene -Body obiect de lenjerie feminina. -Bodypainting pictura pe corp. - gratar. -Roll on recipient de uz cosmetic, medical cu bila.

-Stripper persoana care castiga bani facand striptease. -High-life elita. -Party petrecere.

ANGLICANISMELE DE LUX LISTA DOMENIILOR Termeni din domeniul economic-financiar, comercial si al profesiilor -Advertisig - publicitate. -Agreement acord financiar, economic. -Showroom magazin de expozitie. Termeni din domeniul comunicatiilor -Briefing conferinta de presa. -Key speaker vorbitor principal. Domeniul invatamantului -Training pregatire, instruire. -Item intrebare, punct dintr-un test. -Visitig professor profesor oaspete. Domeniul artistic -Band orchestra, formatie muzicala. -Evergreen slagar. -Performance spectacol. -Teleplay piesa de teatru la TV. Domeniul sportiv -Draftat transferat. -Pole-position pozitie de favorit intr-o competitie sportiva. -Soccer fotbal. Domeniul vietii mondene - meseria de manechin. Domeniul gastronomiei -Snaks gustari. -Steak carne pentru friptura. Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet adaptati la sistemul limbii, studiile spcializate au pus in evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si repetabil, pot fi considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica, morfologica).

1. Normele ortografice si ortoepice Tendinta generala a limbii literare actuale este de a pastra imprumuturile din engleza intr-o forma cat mai apropiata de cea din limba sursa. Pastrarea aspectului din limba de origine reprezinta si o conditie a fortei de sugestie(presa si limbajul tinerilor). In cazul revenirii la scrierea etimologica a unor imprumuturi vechi, perfect similare sub aspect fonetic si grafic reprezinta o dovada de snobism. Exemple clare intalnim in presa: leaderul, meeting. Tot in presa actuala intalnim tendinta de imitare a manierei anglo-americane de scriere cu majuscule a cuvintelor din componenta titlurilor(exemplu: Produse Lactate De Cea Mai Inalta Calitate). Probleme de scriere apar adesea in cazul scrierii compuselor englezesti cu sau fara cratima, dar si in utilizarea cratimei in cazul formelor articulare enclitic, flexionate sau derivate. Exemple: -skateboard si skate-board -work-shop si workshop -punk-ist si punkist 2. Normele morfologice O consecinta a patrunderii masive a cuvintelor din engleza ar putea fi subminarea caracterului flexionar al limbii romane prin cresterea numarului adjectivelor invariabile si stergerea granitelor dintre partile de vorbire. 3. Norma lexico-semantica Definirea sensului imprumuturilor se face, in general, printr-un sinonim sau o expresie echivalenta romaneasca. Anglicanismul mai poate fi introdus in text dupa echivalentul sau romanesc sau, intr-o maniera jurnalistica, prin alternarea termenilor sinonime in titluri si subtitluri. In asimilarea anglicanismelor putem intalni diferite capcane: falsi prieteni, constructii pleonastice, termeni prost formati. Falsii prieteni desemneaza teremni straini cu forma identica sau foarte apropiata, dar cu semnificatie distincta fata de corespondentele lor romanesti. Exemple: -a acomoda si to accomodate(a asigura cuiva cazarea) -agrement si agreement(acord) -audienta si audience(public) -a observa si to observe(a respecta o lege, o traditie) -suport si support(sprijin financiar). Necunoasterea sensului unor anglicanisme, neatentia, graba sau neglijenta genereaza in presa constructii pleonastice. Exemple: -leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare (alaturarea unui anglicanism si a echivalentului sau romanesc) -mijloace mass-media -hit de mare succes -conducerea manageriala a unitatii

Este unanim recunoscut faptul c limbajul constituie,incontestabil,cea mai nalt creaie a geniului uman.Odata cu aceast genial creaie,omul a reuit s se desprind din rndul animalelor,s se organizeze n grupuri,i astfel,s domine ntregul regn.Pe baza limbajului, folosit ca principal mijloc de comunicare,oamenii au putut ntemeia societatea uman. Fr ndoial i ,,limbajul animalelor este un instrument de comunicare.i acesta este un ansamblu de semne care se servete pentru a exprima ce simt,ce doresc i poate,ce ,,gandescanimalele.Exprimarea aceasta,realizat sonor i gestural,este spontan,direct,legat strns de momentul producerii. Limbajul omenesc este i el un ansamblu de semne cu ajutorul cruia pot fi exprimate sentimente,dorine,gnduri.Dar,spre deosebire de celelalte animale,oamenii pot folosii limbajul nu numai subiectiv,ci i obiectiv,adic fcnd abstracie de ceea ce se raporteaz la vorbitorii nii.Ei pot s dea semnelor,care constituie ansamblul,valori generale i obiective.n felul acesta,prin limbaj,oamenii au posibilitatea s i mparteasc ideile despre tot ceea ce i nconjoar,s cunoasc,s conserve i s transmit experiena acumulat de generaii de-a lungul veacurilor. ,,Limba+spuneau Marx i Engels+se nate,ca i contiina,tocmai din nevoia,din necesitatea de a comunica cu ali oameni. Limba pe care o vorbesc tinerii din Romnia n prezent nu mai seamn deloc cu cea nvaat la coal. O discuie ntre doi elevi de liceu din autobuz sau metrou te poate pune serios pe gnduri i te face s te ntrebi dac mai tii limba romn sau ce limb vorbesc cei doi. Termenii de argou sau de jargon, pe care i folosim cu toii de fapt, au ptruns din ce n ce mai mult n limba vorbit n mod curent, fcnd ca limbajul anumitor grupuri s devin inaccesibil celor mai muli. Am optat pentru aceast tem deoarece consider c argoul i jargonul reprezinta un pilon important n limbajul omului. mi propun n aceast lucrare s abordez argoul si jargonul dintr-o perspectiv normativ,dar i una descriptiv care prezint contexte sau domenii n care se manifest.Exemplele din aceast lucrare au fost preluate din emisiunile principalelor posturi de televiziune, publicaii pentru tineri(Bravo girl,Cool girl) ,ziare(Adevrul,Romania liber),dar i navigri pe internet i discuii libere cu tineri. CAPITOLUL I ,,A vorbi despre limba n care gndeti,este ca o srbtoare.Limba romn este patria mea.De aceea, pentru mine,muntele munte se numete,de aceea.pentru mine,iarba iarb se spune,de aceea,pentru mine,izvorul izvorte,de aceea,pentru mine,viaa se triete. ( Nichita Stnescu) Argou i jargon privire general JARGONUL este un limbaj cu circulaie restrns,legat de o activitate sau profesie i care conine termini tehnici sau neologici,la mod sau mprumuturi neadaptate. Ex: ,,Te opresc,magariule s faci mauvaises plaisantereis pi conta doamnei Cregoraskho,soia me! ( I.L.Caragiale) ,,Du veste,asta este i prerea efului i a lui Nicu,n fine a tuturor -Sapristi!Zice amicul meu srind din loc (I.L.Caragiale) ARGOUL Elementele de argou sunt utilizate de anumite grupuri sociale(elevi,studeni,delincveni) i au semnificaii specifice.

Ex: cuie (igri), lingur (brichet), a mangli( a fura), babac,marf,napa,ucar. Expresii argotice:mic-i mobilierul, plimb ursu, simplific peisajul. E recunocut faptul c stilul cult actual se apropie de oralitatea familiar,din care mprumut masiv cuvinte,locuiuni,modele sintactice,proceder stilistice.Ptrunderea masiv a elementelor de oralitate n stilul scris e un fenomen foarte evident,care a fost de mai multe ori comentat din punct de vedere lingvistic i care a trezit reacii contradictorii:de la satisfacia n faa expresivitaii,a vivacitii inventive i a pitorescului pe care le adduce n scris registrul colocvial,pn la iritarea produs de neglijenele exprimrii,de inclcarea normelor,de prezena unui lexic considerat de obicei vulgar.Invazia oralitii familiar mi s-a parut de la nceput semnificativ i inutil mai ales prin aspectul ei subversive:n msura n care contrasta cu dominaia publicistic a tonului serios-birocratic sau a celui liricsmntorist,dinamiandu-le clieele.n momentul de fa,cnd stilul vioi pare s fi ctigat btlia,e probabil nevoie ca excesele sale ludice s fie din cnd n cnd temperate. C stilul jurnalistic actual preia numeroase elemente din oralitate,fixnd n scris forme populare i argotice,e un fapt evident,repetat i deja banalizat.Caracterul oral este una dintre principalele inovatii produse n acest registru la noi,dupa 1989.n privina variantelor non-convenionale ale limbii se ridic,mai nti,o problem terminologic.Se poate discuta de la caz la caz,daca cuvintele i expresiile cu sensuri.adesea i cu forme de negsit n dicionarele de limb contemporan,care apar n conversaia relaxat a tinerilor sau mai puin tinerilor sunt ncadrabile n categoria argoului,a jargoanelor sau a limbajului familiar.

Prerile lingvitilor n privina acceptrii sau respingerii anglicismelor sunt mprite. Cei maimuli (Mioara Avram, tefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana Stoichioiu Ichim .a.) au manifestat mai curnd permisivitate n recomandrile lor normative, ns , opteaz pentru impunerea unor tipare stric te de adaptare morfologic a acestor cuvinte. O opinie contrar estecea a regretatului senator i lingvist George Pruteanu care afirm c Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte repet: binevenite! s fie scrise romnete. Nu putemscrie nici franuzete, nici ungurete, nici englezete limba romn. Atta timp ct va exista,limba romn trebuie scris romnete. n toate cazurile n care e posibil fr pierderi semnificative, orice cuvnt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de scriere i de pronunie ale limbii romne. n era globalizrii, pe care o trimacum, acest lucru trebuie s se petreac mult mai prompt, mai rapid, i un rol serios l joac, pede o parte, presa, pe de alta, lucrrile normative, dicionarele. Dac ele nc propun, din ineriesau timiditate, s scriem, n romglez, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii romne. O limb nu se mbogete cu xenisme, cu cuvinte care rmn strine. Nu se poate ca zone ampledin limba romn s fie, grafic, colonii

adverbe, expresii karoce mai n scurt, n fine, gluha ru de tot, blin interjecie ce exprim stupoarea, na haleavu, na aru pe gratis, po paniatiam corect, conform nelegerii / tradiiei, a avea sdviguri a fi nebun, a face o padl/padleank a face un lucru ru, a aprinde farele la pavarot a fi atent, a umbla nalevo a fi infidel(), v nature serios, adevrat, a spune macaroane (a pune macaroane pe urechi) a mini .a.

Pe lng aceste elemente mprumutate din limba rus, n argoul basarabean apar i alte barbarisme ruseti, folosite, de asemenea, n scopul de a obine mai mult expresivitate i de a intensifica ponderea oralitii, de a da limbajului un aspect ct mai deosebit de forma literar. La aceasta contribuie i numeroasele cuvinte stilistic marcate populare, regionale, peiorative, ironice. Un asemenea limbaj se afl n opoziie total fa de limbajul standard, purtnd o puternic amprent a oralitii. Dup cum menioneaz cercettorii [a se vedea: Rodica Zafiu, 2001, p. 200], e mai greu de identificat o situaie n care s fie folosii n exclusivitate termeni argotici, de pild o conversaie care pentru un vorbitor de limb romn literar neavizat totul s fie de neneles; se poate vorbi, mai curnd, de anumite elemente expresive care se insereaz n limbajul de toate zilele. i totui unele secvene comunicative pot fi att de puternic ncifrate n argoul basarabean, nct, fr glosar, nelegerea lor es te aproape imposibil, cf.: Ai fost ieri la diskaci cu paanii? Bi, ne-am kalbasit toat noaptea. A fost un muzon kliovi i tioli to nada. A venit i Alik cu otacic nou, tare krutaia. i ganeti, bi, n-ai vzut c-i levaia? Vrei s m prikaleti ? Datorit acestor trsturi expresive, argoul contemporan, variant de circulaie destul de larg, n care latura practic, de pstrare a secretului, definitorie pentru argoul clasic al hoilor e nlocuit de spiritul de frond i de nevoia de expresivitate, e tot mai atestat n ultima vreme n scris (subl. n. I.C.): n cri care reconstituiesc universul cotidian i n ziare i reviste, n momentele n care i permit (sau chiar i propun) un stil dezinvolt, neconvenional [Rodica Zafiu, 2001, p. 199]. Presa chiinuian cocheteaz intens cu oralitatea ntruchipat n argou, ca mijloc de captare a ateniei unui public mai larg, mai de-al nostru, pentru care conteaz s i se vorbeasc pe limba lui. De aceea expresiile argotice trec n paginile presei direct din limba rus, cci pentru vorbitorii basarabeni anume rusa este principala furnizoare a elementelor de argou. Exemple se gsesc din abunden, mai ales c unii ziariti i fac un stil propriu bazat anume pe efecte de oralitate, inclusiv de argou. Oralitatea debordant a unor materiale din presa de la Chiinu se manifest nu numai prin adoptarea elementelor de argou, ci i prin utilizarea ntregului arsenal al substandardului, inclusiv a vulgarismelor, i din rus i din romn, dar se pare c se mizeaz totui foarte mult pe expresivitatea mat-ului rusesc (rus: mat njurtur). Cele mai tari expresii marcate de libertatea oralitii pot fi ntlnite n ziarul Sptmna, de ex..: i ca s nu par padl n ceea ce afirm, v pun la curent cu faptul...; ns peste doar cteva zile Marele Zavhoz cheam purttorul de cuvnt i-i spune s scrie cerere de concediere; : nu chiar din capul nostru am scris prpstiile iestea, ci din mila lui Dumnezeu i cu acceptul celor Trei dini din fa. Cnd se cheltuie nite bani pentru ara asta, pentru nite Memoriale, e tare hrenovo; e posibil s mearg i vreo basarabeanc nalevo, ori e imposibil pn nu se d voie (Sptmna, 17.02.2007); mon la primrie titlu (Sptmna, 19.01.2007). n 9 meciuri Aston Villa acumulase doar 4 puncte... Dar este o vorb: vrabia visai mleaz. , , pentru c : Mourinho pn la urm a trebuit s se mulumeasc doar cu un punct. Excuse me, Andrei evcenko, ns nu eu te-am sftuit s pleci pe Urlai de la Milan...Iar dup asta n-a vrea s se cread c vpendriojul nostru e o critic la adresa celor care fac Sportul la PRO TV Chiinu. Mititica n limba romn nu nseamn doar mc, precum se exprim tiritii de la Nord. Cuvntul, ca argou, nseamn i nchisoare. Exemplific... Banditul Mititelu tot la mititica va ajunge... ( Tricolorul, 26 mai, 2006). Prin urmare, cei trei bravi romni nu pot fi su spectai de grupovuh sau de pedofilie. ... Sau ce frige? Conecyno? Cu Ucraina nu-i de jucat. Ucraina d la bot (Sptmna, 12 ianuarie 2007). ...a fcut atac direct la Legea fundamental a R.M., iar legislatorii moldoveni ; Dar hai s fim i noi mecheri cu do hrena msele n gur (Sptmna, 02 martie, 2007). n alte cazuri, argotismele, barbarismele sunt folosite n special pentru a persifla exprimarea agramat a unor persoane, ca n fragmentele urmtoare: Cine va crede n lacrimile lui de crocodil... va fi kidnit cnd i va fi lumea mai drag (Timpul, 28.11.2003). Sunt paani de-ai notri, i cretem nc di la iasli, di la sadik. Toi s oleac zici. Karoce, bazaru o fost lung. Oleac an balit, da stoit. Las-c i-art io. I-am dat, blin, un kamaz dejin bun, da el o ine pe-a lui. ine-o, muha, dac ai vrut s ai bazar cu bcii mei. S-i dai, blin, un kamaz di jin, da el s s amestii n delele noastre. Nu, nu-i po ponetiam. Gata,paani, am terminat bazaru (Timpul, 26.02.2007).

Aceast ofensiv a limbajului periferic, substandard, a elementelor oralitii n mass -media atest amploarea fenomenului n limba vorbit. i dac pn nu demult presa din Republica Moldova a respins cu vehemen i a criticat rusismele i sovietismele, publicnd sistematic i materiale de cultivare a limbii, astzi putem constata c aspectul corectitudinii cedeaz n faa necesitii de expresivitate. Zeflemeaua, ironia, umorul, sarcasmul, persiflarea sunt procedee stilistice de oc i mijloacele folosite pentru realizarea lor sunt pe msura scopului urmrit, astfel nct n paginile ziarelor noastre se poate atesta cu uurin ultimul rcnet n materie de argou basarabean.

ROMN SAU ROMGLEZ?

Calificarea de anglicism, spune Adriana Stoichioiu Ichim; ni se pare nepotrivit n cazul unor mprumuturi deja asimilate i frecvent utilizate, inclusiv n limba vorbit, precum: fan, job, hit, star, stres, ort, top. Carmen Vlad, consider anglicismele cele mai recente mprumuturi, care se disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic i fonologic al limbii romne i care prezint fluctuaii n grafie i pronunie (Vlad 1974: 34). n majoritatea lor, aceti termeni, de origine englez nu au echivalente n limba romn, fiind mprumutai odat cu realit