Rzboiul cel Mare, Rzboiul Natiunilor, re-numit, n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mo ndial, Primul Rzboi Mondial, a fost

un conflict militar de dimensiuni mondiale. Cronologic, evenimentele s-au desfsurat astfel: n 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Un gar a atacat Serbia (n 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei - considerat responsabil pentru at entatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914); n 30 iulie 1914, Rusia, sustinnd Serbi a, decreteaz mobilizarea general; n replic, Germania, aliata Austro-Ungariei, declar, la 1 august 1914, rzboi Rusiei si, apoi, o zi mai trziu, la 3 august 1914, Frante i; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia si dominioanele sale a u declarat rzboi Germaniei (5 august 1914) ; la rndul su, Austro-Ungaria declar rzboi Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei (6 august 1914); Franta declar rzbo i Austro-Ungariei (11 august 1914), urmat de Anglia (12 august 1914); la 23 augus t 1914, Japonia declar rzboi Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declar, la 12 noiembrie 1914, rzboi Triplei ntelegeri; n 23 mai 19 15, Italia declar rzboi Austro-Ungariei; n 16 august 1916, Romnia a intrat n rzboi alt ri de Tripla ntelegere (Antanta), iar la 6 martie 1917 si Statele Unite ale Ameri cii intr n rzboi mpotriva Puterilor Centrale Combatantii rzboiului au fost Antanta si Puterile Centrale Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, mar cnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman si Rus CAUZELE n ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand, arhiducele Austriei si mostenitorul tron ului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student na tionalist srb-bosniac. Acesta a fcut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, sustinuti de Mna Neagr, o societate secret fondat de nationalisti pro-srbi, cu legtur i n armata Serbiei.Rebeliunile de la Sarajevo provocate de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au fost instigate de minoritatea srb. Desi acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul Rzboi Mondial, cauzele reale trebu ie cutate n deceniile premergtoare Cauzele Primului Rzboi Mondial constituie o problem complicat din cauza multitudini i factorilor implicati, ntre care: nationalismul, disputele anterioare nerezolvat e, precum lipsa surselor de materie prim si de piete de desfacere pentru industri a central-european, sistemul de aliante, guvernarea fragmentar, ntrzieri si nentelege ri n comunicatia diplomatic, cursa narmrilor etc.

PRIMELE BATALII Unele din primele actiuni ale rzboiului au avut loc departe de Europa, n Africa si n Oceanul Pacific. n 8 august 1914, un contingent mixt, compus din unitti franceze si britanice, a atacat protectoratul Togo. La 10 august, forte germane din Nami bia au atacat Africa de Sud. Noua Zeeland a ocupat Samoa german (30 august 1914), iar o fort australian la 11 septembrie, a debarcat pe insula New Britain, care era o parte a Noii Guinei n Europa, Germania si Austro-Ungaria au avut dificultti de comunicare privind inte ntiile exacte ale celor dou armate aliate Liderii Austro-Ungariei credeau c Germania va apra flancul lor nordic contra Rusie i, ns Germania planificase ca Austro-Ungaria s-si concentreze fortele contra Rusiei , astfel nct Germania s poat lupta contra Frantei pe Frontul de Vest. Aceast stare in stabil a fortat armata austro-ungar s-si diminueze rezervele n sud, pentru a ntlni for tele ruse la nord.

Srbii au ocupat pozitii defensive contra austriecilor. Primul atac a avut loc la 16 august, ntre elemente ale Diviziei XXI austro-ungar si elemente ale Diviziei Co mbinate a Serbiei. Trei zile mai trziu, fortele austriece s-au retras peste Dunre, dup ce au suferit p ierderi de 21.000 de morti si rniti, n timp ce Serbia de doar 16.000. Acest punct a marcat prima victorie a Aliatilor n rzboi. Austria nu a putut s-si ating imediat s copul (eliminarea Serbiei) si, astfel, Germania a fost nevoit s pstreze soldati pe dou fronturi.

Planul Germaniei pentru rzboi (numit Planul Schlieffen) consta dintr-un atac rapi d si distructiv contra Frantei, astfel nct Germania s-si poat transfera forsele pe F rontul de Est, contra Rusiei (care se mobiliza mai lent). n loc de o invazie dire ct a Frantei dinspre est, strategii germani considerau c era mai prudent s atace Fr anta dinspre nord. Pentru a proceda astfel, armata german trebuia s treac prin Belg ia. Germania a cerut dreptul de trecere de la guvernul Belgiei neutre, cu promis iunea c, dac acesta va consimti, vor trata Belgia ca pe un aliat al Germaniei. Cnd Belgia a refuzat propunerea, Germania i-a declarat rzboi, si armata german, dup inv adarea Luxemburgului, a nceput s treac prin teritoriul belgian spre Franta. Armata german a ntlnit rezistent la forturile de lng orasul belgian Liege, cu toate c element le principale ale armatei continuau s se miste rapid nspre Franta. Marea Britanie a trimis un contingent n ajutorul Frantei, care a mers direct nspre Belgia. Rusia a atacat Prusia Oriental, atrgnd forte germane destinate Frontului de Vest. G ermania a nvins Rusia ntr-o serie de lupte, care sunt cunoscute sub denumirea de Btl ia de la Tannenberg (17 august-2 septembrie). Aceast diversiune a intensificat pr oblemele miscrii lente ale fortelor germane, care nu erau anticipate de generalii germani, si a permis fortelor franceze si britanice s opreasc avansarea fortelor germane nspre Paris n Prima Btlie de la Marne (septembrie 1914). Astfel, Antanta a fortat Puterile Centrale s lupte pe dou fronturi. Turcia si Italia Intre timp, venit mai taziu in razboi Imperiul Otoman s-a alipit Puterilor Centr ale n octombrie-noiembrie 1914, datorit aliantei secrete turco-german semnat pe 2 au gust, 1914, amenintnd teritoriile ruse din Caucaz si mijloacele de comunicare bri tanice cu India si cu estul Oceanului Indian, prin Canalul Suez. Actiunile Imper iului Britanic au deschis un alt front la sud, la Gallipoli (1915) si Mesopotami a, Mai departe, nspre vest, n Campania Palestinian, n ciuda esecurilor initiale, fortel e Britanice au capturat Ierusalimul Decembrie 1917 si forta, comandandat de gener alul Edmund Allenby, a nvins fortele otomane la Megido Enver Pasha, comandantul suprem al fortelor armate turce, era un om foarte ambit ios, cu visul de a cuceri Asia Central, ns nu a fost un soldat practic. El a initia t o ofensiv cu 100.000 de soldati contra Rusiei, n Caucaz (decembrie 1914). Insistn d asupra unui atac direct contra pozitiilor defensive ruse n munti, n mijlocul ier nii, Enver a pierdut 86% din forta sa la Btlia de la Sarikamis. Comandantul rus, n perioada 1915-1916, generalul Nikolai Iudenici, dup unele victo rii asupra turcilor, a fortat turcii s prseasc Armenia modern Italia a fost aliatul Imperiului German si Austro-Ungar, ncepnd cu 1882, insa din alte interese a incheiat un pact secret cu franta in 1902.Italia a refuzat s se a lipeasc fortelor germane si austriece la nceputul rzboiului, deoarece alianta lor o riginar avea un scop doar defensiv, ns Austria a declarat rzboi Serbiei. Guvernul Au striei ncepuse negocieri pentru a obtine neutralitatea Italiei, cu promisiunea c I talia va obtine Tunisia, ns ea a intrat n Antanta, semnnd Pactul de la Londra, n apri lie, si declarnd rzboi Austro-Ungariei, n mai 1915; peste cincisprezece luni, Itali a a declarat rzboi si Germaniei. ncepnd cu 1915, Italia a initiat 17 ofensive importante pe frontul Isonzo ns toate a

u fost respinse de ctre fortele austriece, care aveau avantajul terenului mai nalt Fortele Austro-Ungariei au lansat contraatacuri din Asiago nspre Verona si Padua, n primvara anului 1916 dar au fcut doar putine progrese. Vara, italienii au reluat ofensiva, capturnd orasul Gorizia. Dup aceast victorie mi nor, frontul a rmas practic nemiscat mai mult de un an. n toamna anului 1917, dator it situatiei favorabile de pe Frontul de Rsrit, austro-ungarii au primit ntriri aprec iabile, incluznd si forte de asalt germane. La 26 octombrie, ei au lansat o ofens iv crucial, care s-a soldat cu o victorie major n Btlia de la Caporetto: armata italia n a fost nvins, dar, dup ce s-a retras la o distant de 100 de km, ea a reusit s se reo rganizeze si s stopeze fortele inamice pe rul Piave Btlia rului Piave n 1918 austro-ungarii nu au reusit s rup linia italian, n pofida a numeroase ncercri, i, dup ce a suferit o nfrngere decisiv n Btlia de la Vittorio Veneto, ea a capitulat ata fortelor Antantei (noiembrie 1918). REVOLUTIA RUSA Insatisfactia pentru modul n care guvernul rus conducea rzboiul a crescut, n ciuda succeselor obtinute de generalul Brusilov n cadrul Ofensivei Brusilov (iunie 1916 ), n Galitia de Est contra austriecilor. Situatia Aliatilor s-a mbunttit putin doar n momentul cnd Romnia a intrat n rzboi, la 27 august, ns foarte repede contingente germ ane au ntrit fortele austro-ungare n Ardeal, si Bucurestiul a fost capturat de ctre Puterile Centrale (6 decembrie 1916). n aceast perioad, situatia intern n Imperiul Ru s devenise instabil, deoarece tarul era plecat pe front si conducerea incompetent a mprtesei Alexandra cauza proteste din toate colturile Rusiei n martie 1917, demonstra?iile din Sankt Peterburg au culminat cu abdicarea tarulu i Nicolae al II-lea al Rusiei si constituirea unui guvern centrist provizoriu, c ondus de Kerenski Rzboiul si guvernul pierdeau continuu sustinerea poporului, un fapt care a permis ascensiunea Partidului Bolsevic, condus de Vladimir Ilici Lenin. Revolutia Bols vic din Octombrie (7 noiembrie st.n.) a fost urmat, n decembrie, de un armistitiu s i negocieri cu Germania. La nceput, bolsevicii au refuzat termenii duri de capitu lare propusi de germani, ns cnd Germania a renceput rzboiul si a naintat rapid prin Uc raina, noul guvern a fost nevoit s accepte Tratatul de la Brest-Litovsk (3 martie 1918), care a nsemnat terminarea participrii Rusiei la rzboi si cedarea ctre Puteri le Centrale a unor teritorii ntinse, care au inclus Finlanda, Statele Baltice, Po lonia si Ucraina. INTRAREA AMERICII IN P.R.M.

Din cauza politicii traditionale americane de izolare, multi americani considera u c SUA nu trebuie s se implice n Primul Rzboi Mondial, care era considerat un rzboi european. La nceputul anului 1917, Germania a declansat rzboiul submarin total. Acest fapt, combinat cu indignarea publicului american care aflase de Telegrama Zimmermann, a dus la ruperea complet a relatiilor SUA cu Puterile Centrale (3 februarie 1917) . Datorit continurii atacurilor asupra navelor comerciale americane, Presedintele, Woodrow Wilson, a cerut Congresului, la 6 aprilie 1917, s declare rzboi Germaniei . Ambele camere ale Congresului au votat legea cu o larg majoritate. Wilson a spe rat c va putea negocia o pace separat cu Austro-Ungaria, dar descoperind c acest lu cru nu era posibil, SUA a declarat rzboi si Austro-Ungariei, n 7 decembrie 1917. nainte de intrarea lor oficial n rzboi, Statele Unite au reusit s dezvolte o producti e militar suficient si complet si, totodat, au acordat Antantei mprumuturi substantia le. Primii soldati americani au sosit n Europa, n 1917, ns contingente majore nu au sosit pn n vara anului 1918. Germania conta pe faptul c ofensiva submarin va ncetini f lota american si transferul soldatilor, spernd c va reuti s cstige rzboiul nainte ca f rtele americane s ajung pe front.

OFENSIVA DIN PRIMAVARA 1918

Generalul german Ludendorff a dezvoltat planurile pentru operatiunea numit Michae l ca o ofensiv general de-a lungul Frontului de Vest. Aceast Ofensiv de primvar (Kaise rschlacht) avea scopul s despart fortele britanice si franceze printr-o serie de a vansri. Comandamentul german spera s lanseze un atac hotrtor nainte ca fortele americ ane s fie gata pentru lupt n Europa. nainte de nceputul ofensivei, Ludendorff a fcut o greseal crucial, lsnd partea principal a Armatei a VIII-a germane n Rusia si mutnd do r o parte mic a fortelor germane pe Frontul de Vest. Operatiunea Michael (Michel, Mihiel) a nceput pe data de 21 martie 1918, cu un at ac contra fortelor Marii Britanii, pe directia Amiens. Intentia lui Ludendorff a fost s separe armatele britanice si franceze n acest punct. Fortele germane au re usit s avanseze 60 de km. Pentru prima dat, dup 1914, manevrele militare au fost ntr ebuintate iarsi pe Frontul de Vest. n contrast, n Ofensiva de Primvar, armata german a utilizat artileria sa doar pe o pe rioad scurt si a infiltrat grupe mici de soldati n unele puncte vulnerabile ale ina micului, atacnd punctele de comandament si ncercuind punctele cele mai puternice. Aceste pozitii izolate au fost, apoi, distruse de ctre infanteria grea. Succesul fortelor germane s-a datorat, n mare msur, acestor tactici. Ziua de 24 martie fusese numita de Kaiserul Wilhelm II zi nationala dupa ce reus isera sa ii forteze pe francezi sa paraseasca parisul Multi germani considerau c victoria era aproape; ns, dup cteva lupte acerbe, ofensiva german a fost stopat Dup Operatiunea Michael, Germania a lansat Operatiunea Georgette n nord, contra po rturilor Canalului Mnecii. Aceast operatiune a fost oprit de ctre Aliati dup pierderi teritoriale mici. Operatiunele Blcher si Yorck au fost, apoi, initiate de ctre ar mata german la sud, nspre Paris. Apoi, Operatiunea Marne (A doua btlie de la Marne) a fost lansat la 15 iulie, cu scopul de a nconjura orasul Reims. Contraatacul Anta ntei a marcat prima ofensiv a Aliatilor, terminat cu succes. La 20 iulie 1918, for tele germane s-au retras pn la pozitiile detinute naintea Kaiserschlacht-ului

VICTORIA ANTANTEI

Contraofensiva Aliatilor, cunoscut ca Ofensiva de o sut de zile a nceput la 8 augus t, 1918.Fortele Antantei au reusit s ptrund 12 km n doar sapte ore. Erich Ludendorff a numit aceast zi "ziua neagr a armatei germane". Pe data de 15 August 1918, Generalul Haig a stopat actiunea si a nceput s dezvolte planurile pentru o ofensiv nou n Albert. A doua btlie de pe Somme (1918) a nceput pe 21 august.Btlia a fost un succes enorm pentru Aliati. Armata a II-a german a fost f ortat s se retrag de-a lungul frontului de 55 km Din cauza numeroaselor pierderi, multi comandanti ai armatei germane considerau c o nfrngere total era inevitabil. Pericolul unei rscoale generale era puternic. Dup sfrsitul lunii septembrie 1918, Ludendorff a nceput s dezvolte un plan pentru vi itorul politic al Germaniei a hotrt s initieze o revolutie politic limitat, prin intr oducerea unor noi reforme care aveau menirea de a "democratiza" Germania, ns satis fcnd monarhistii, prin faptul c a mentinut domnia Kaiserului Reformele sale ar fi transferat puterea politic membrilor Reichstag-ului, n specia l partidelor de centru, n aceast perioad: partidul centrist, liberalii si social-de mocratii.Dupa ce le acorda aceste puteri ei aveau puterea de a cere una armistit iu.Cu victimele suportate de germania in acest razboi acestia au procedat exact astfel. ns curnd, Ludendorff a trecut printr-o schimbare radical si a nceput s declare c acele si partide care au cptat putere de la dnsul au cauzat nfrngerea Germaniei n rzboi.

SFARSITUL RAZBOIULUI

Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistitiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat si Imperiul Otoman. n 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistitiu si termenii pcii. Termenii au fost aranjati, prin telegraf , cu autorittile Antantei de la Paris si au fost comunicati Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistitiul cu Austria a intrat n vigoare ncepnd cu ora 3, n d up amiaza zilei de 4 noiembrie. Austria si Ungaria au semnat armistitii separate, n urma prbusirii monarhiei habsburgice. Dup izbucnirea Revolutiei germane, a fost proclamat o republic, la 9 noiembrie, marcnd sfrsitul Imperiului German. Kaiserul sa refugiat a doua zi n Olanda, care i-a acordat azil politic. O zi mai trziu (11 n oiembrie), la Compiegne, n Franta, la ora 05.00, ntr-un vagon de tren a fost semna t armistitiul. La ora 11, n aceeasi zi, a ncetat focul si armatele au nceput s se re trag Starea de rzboi ntre cele dou tabere a persistat pentru nc sapte luni pn la ncetarea al, consacrat prin semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919 ) si a urmtoarelor tratate cu Austria (la St. Germain), Ungaria (la Trianon), Bul garia (la Neuilly) si Imperiul Otoman (la Sevres). Astfel, unele surse ofer ca da t final a rzboiului anul 1919; n contrast, cele mai multe comemorri ale rzboiului se c oncentreaz asupra armistitiului din 1918.