Aplicatii Problema 1 Un motor cu aprindere prin comprimare, n patru timpi, cu sase cilindri n linie, trebuie s dezvolte o putere efectiv

nominal Pen = 160 kW la turatia nn = 2200 rot / min . Motorul va functiona cu motorin, cu raport de comprimare = 17 si un coeficient de exces de aer = 1.35 , iar presiunea maxim pe cilindru va fi p max = 75 bar . Parametrii mediului ambiant sunt p 0 = 0.98 bar si T0 = 295 K , iar parametrii de stare la sfrsitul admisiei sunt: p a = 0.9 p 0 si Ta = T0 + 25 o C ; presiunea de evacuare este p ev = 1.15 p 0 . S se D, calculeze alezajul stiind c S / D = 1.25 , coeficientul de alungire a bielei = 0.25 si admitnd coeficientii de utilizare a cldurii n arderea la volum, respectiv presiune constant v = p = 0.55 , un randament mecanic
m = 0.85 ,

103

Tz = Tc

pz 75 = 862.6 = 1601 K ; pc 40.4

cantitatea de aer care revine unui kilogram de motorin, pentru excesul = 1.35 este:
L = m a = L min = 1.35 14.52 = 19.6 kg ,

n care s-a tinut cont de compozitia motorinei: c = 0.857 kg / kg ; h = 0.133 kg / kg ; o = 0.010 kg / kg si de relatiile de calcul ale cantittilor minime de oxigen, respectiv aer, necesar arderii stoichiometrice a unui kg de combustibil:
c h o 0.857 0.133 0.01 Omin = 12 + 4 32 == 12 + 4 32 = kmol O2 = 0.1043 kg comb kg O2 mO = 32Omin = 0.1043 32 = 3.3393 kg comb 2 min mO2 min 3.3393 kg aer Lmin = 0.23 = 0.23 = 14.52 kg comb

un

avans

la

injectie

= 22 RAC
o

si un avans la deschiderea

supapei de evacuare dse = 35 o RAC . Rezolvare. ntruct nu se cunosc dimensiunile cilindrului, se consider un ciclul ipotetic realizat prin arderea unui kg de combustibil (motorin). Parametrii de stare, n punctele caracteristice ale acestui ciclu, se calculeaz dup cum urmeaz: la sfrsitul admisiei, parametrii de stare sunt precizati prin enuntul problemei:
p a = 0.9 p 0 = 0.9 0.98 = 0.882 bar , Ta = T0 + 25 o C = 295 + 25 = 320 K ;

cantitatea de combustibil care arde la volum constant este obtinut din ecuatia de bilant energetic:
mv =

(mc + m a )cv (Tz Tc ) =

v Qi

(1 + 19.6) 0.868 (1601 862.6) = 0.574 kg =

0.55 41855

se calculeaz parametrii de stare la sfrsitul comprimrii; pentru exponentul politropic mediu de comprimare se alege n c = 1.35 :

n care sau luat urmtoarele valori pentru cldura specific medie masic la volum constant si presiune constant, ca si puterea caloric inferioar a motorinei: c p = 1.16 kJ / kg K , cv = 0.868 kJ / kg K ,
Qi = 41855 kJ / kg ; respectiv s-a considera injectia terminat naintea arderii; cantitatea de combustibil ce arde la presiune constant:

pc = p a Tc = Ta

nc

= 0.882 17 = 320 17

1.35

= 40.4 bar , = 862.6 K ;

nc 1

1.35 1

pentru calculul arderii se procedeaz, mai nti, la evaluarea portiunii care decurge izocor, impunnd conditia p z = p z = pmax = 75 bar , deci temperatura la sfrsitul acestei etape va fi:

m p = 1 mv = 1 0.574 = 0.426 kg ;
temperatura gazelor arderii izobare:
la sfrsitul

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

104 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

Vc = Vs 10 = = 0.625 diviziuni ; 1 17 1

la aceast scar, se mparte comod cmpul diagramei n 10 intervale egale cu cte o diviziune fiecare (fig. 1), iar pentru simplificarea calculelor se aleg valori intermediare ale volumului cilindrului, pentru trasarea curbelor de comprimare si de destindere, care s corespund mijloacelor intervalelor astfel obtinute; valorile presiunilor corespunztoare pe curbele de comprimare, respectiv destindere, se calculeaz cu relatiile:

p jc

V = pa t Vj V = pd t Vj

nc

10.625 = 0.882 Vj 10.625 = 2.67 Vj

sunt

1.35

p jd

Tz = Tz +

(mc + ma )c p

p m p Qi

= 1601 +

0.55 0.426 41855 = (1 + 19.6)1.16

nd

1.28

= 2011 K ; gradul de destindere prealabil:

calculele tabelul 1:

sistematizate

Vj

V T 2011 = z = z = = 1.256 ; Vz Tz 1601

parametrii de stare, la sfrsitul destinderii, alegnd pentru exponentul politropic de destindere nd = 1.28 :
pd = p z Td = Tz
nd

Tabelul 1 p jc = a j Vt Vt Vj Vj
nc

nd

p jd = b j

1.256 = 75 17

1.28

= 2.67 bar ,
1.28 1

n d 1

1.256 = 2011 17

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

div. 1.125 2.125 3.125 4.125 5.125 6.125 7.125 8.125 9.125 10.125

20.72 8.78 5.22 3.59 2.68 2.10 1.72 1.44 1.16 1.07

bar 18.28 7.75 4.60 3.16 2.36 1.85 1.51 1.27 1.03 0.94

17.71 7.85 4.79 3.36 2.54 2.02 1.67 1.41 1.21 1.06

bar 47.29 20.95 12.79 8.96 6.79 5.40 4.45 3.76 3.24 2.84

= 970 K ;

avnd n vedere c diagrama indicat care se traseaz urmeaz s fie planimetrat, pentru determinarea presiunii medii indicate, se alege o scar convenabil pe axa volumelor; astfel, se consider Vs = 10 diviziuni ; conform relatiei dintre volume, pentru cilindree avem:

cu aceste valori se traseaz diagrama schematizat din figura 1; la partea superioar a diagramei se efectueaz o constructie grafic constituit dintr-un semicerc de raz egal cu R = S / 2 , R fiind raza de manivel pentru care se iau 5 diviziuni; se consider segmentul 0.25 OO = R = 5 = 0.625 diviziuni ; se 2 2 repereaz unghiurile corespunztoare avansului la o injectie = 22 RAC si avansului la deschiderea supapei de evacuare o dse = 35 RAC , obtinndu-se astfel

Aplicatii punctele si n diagram; s e diagrama se rotunjeste din punctele respective, curbele ce desemneaz evolutiile fiind tangente la verticalele prin c si d si orizontala prin punctul de presiune maxim; presiunea de evacuare este:
pev = 1.15 p0 = 1.15 0.98 = 1.13 bar ;

105

Atr = AB(BE + AD ) = d d = hs max cos c + hs max cos sin + c = 2 2 = hs max d c + hs max cos sin cos .

Sectiunea de trecere prin din poarta supapei este: 2 = dc Atr d t2 . 4

canalul

procednd la planimetrarea diagramei indicate, cu datele din tabelul 1 se obtine presiunea medie indicat :
pi = 1 10

Punnd conditia de egalitate ntre cele dou sectiuni:

hs max d c + hs max cos sin cos =

(b
10 j =1

a j ( pev pa ) = 7.12 bar ;

2 d c d t2 , 4

se obtine ecuatia de gradul doi:

presiunea medie efectiv este:

pe = m pi = 0.85 7.12 = 6.05 bar = 6.05 102 kN / m 2 ;

cilindreea motorului se deduce din relatia de calcul a puterii:
Vs = Pe 160 = = 2n 1 2 2200 1 pe 6 6.05 10 2 ; i 60 4 60

= 2.4 10 3 m 3

pentru raportul S / D = 1.25 , rezult:

D=3 4Vs 4 2.4 10 3 = 0.1347 m 135 mm . =3 1.25 1.25

Deci motorul va trebui construit cu D = 135 mm un alezaj si o curs S = 168 mm . Problema 2 S se deduc geometric nltimea maxim de ridicare a supapei hsmax , n conditiile n care aceasta este mai mic dect nltimea critic. hsmax Rezolvare. Atta timp ct rmne mai mic dect nltimea critic, perpendiculara AB pe sediul supapei AC (fig. 2) atinge si scaunul supapei. Sectiunea de trecere pe sub supap va fi aria total a trunchiului de con cu raza mare BE , raza mic AD si generatoarea AB :

hs2max sin cos 2 + hs max d c cos

1 2 d c d t2 = 0. 4

Solutia acestei ecuatii este:

hs max = =
2 2 d c cos + d c d t2 sin cos 2 cos 2 + d c

2 2 dc + dc + dc d t2 sin

2 sin cos
2

sin 2

nltimea critic se atinge atunci cnd perpendiculara dus pe marginea interioar a sediului supapei atinge marginea exterioar a scaunului (fig. 3):
hcr = d s dc . sin 2

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

106 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

cu turatia n [rot / min] , alezajul D si cursa S , cu dimensiunile supapei din figura 3. Rezolvare: Se scrie ecuatia de continuitate a curgerii gazelor ntre sectiunea dinainte si dup supap: Pentru nltimi mai mari dect cea critic, nltimea maxim de ridicare a supapei se determin din aceeasi conditie de egalitate a sectiunii oferite de supap cu cea de trecere prin poarta supapei; prima sectiune este dat tot de un trunchi de con, a crui generatoare este AB , care se poate determina geometric (fig. 3). Observatie: Pentru un anumit unghi de rotatie aFig.arborelui cotit 2 se poate determina aria As = f ( ) , cu ajutorul nltimii hs de ridicare a supapei si de aici mrimea unghi-sectiune a acesteia. Problema 3 S se calculeze viteza medie de curgere a gazelor prin sectiunea de trecere a supapei unui motor cu aprindere prin comprimare n patru timpi,
[ ds , is ]o RAC

wp

D 2 wg , = Atr 4

de unde:
wg = D2 wp , 2 dc d t2

n care este:

viteza

medie

pistonului

wp =

Sn . 30

Problema 4 S se calculeze unghiurile de deschidere a supapelor de admisie si evacuare ale unui motor n patru timpi, pentru care se cunosc avansurile si ntrzierile la deschiderea si, respectiv, la nchiderea lor, ca si unghiul de baleiaj, msurate n grade de rotatie ale arborelui cotit. Rezolvare: Dup cum se observ n figurile 4 si 5, supapele nu se deschid exact n punctele moarte, ci,

Fig. 3

Aplicatii de obicei, se deschid cu avans si nse

107

chid cu ntrziere. Avansul la deschiderea supapei se msoar la admisie fat de p.m.i. ( ADSA ) si la evacuare fat de p.m.e. ( ADSE ) , iar ntrzierea la nchiderea supapei se msoar la admisie fat de p.m.e. ( IISA ) si la evacuare fat de p.m.i. ( IISE ) . Durata deschiderii supapei de admisie se noteaz cu d A si cu d E cea a supapei de evacuare, existnd relatiile:
d A = ADSA + 180 o + IISA ; d E = ADSE + 180 o + IISE .

Fig. 5 Unghiul de rotatie al arborelui cotit n care ambele supape rmn deschise, numit unghi de baleiaj, are expresia:
B = ADSA + IISE .

este n [rot / min] . Rezolvare. Conform figurii 6, avem relatia ntre deplasarea instantanee a pistonului y p , nltimea instantanee a ferestrelor, descoperit de h piston si nltimea total a acestora:

Problema 5 S se calculeze unghiul-sectiune si timpul-sectiune al ferestrelor de evacuare ale unui motor n doi timpi, pentru care se cunosc cursa pistonului S, dimensiunile ferestrelor dreptunghiulare h FE -nltimea si B z al ltimea ferestrelor, numrul acestora, ca si unghiurile arborelui cotit n momentul deschiderii, respectiv nchiderii ferestrelor, DFE si IFE o RAC ; turatia motorului

cu raza de manivel R = S / 2 , = R / L coeficientul de alungire a bielei ( L lungimea bielei), iar unghiul de manivel [ DFE , IFE ] . Se obtine:

h = h( ) = hFE
de unde:
IFE

S 2

(1 + cos ) 4 (1 cos 2 ) ,

US FE =

DFE

IFE FE d

= zB

DFE

h( )d =

S = zB h FE 1 ( IFE DFE ) + 2 4 + S 2 (sin IFE sin DFE ) 8 (sin 2 IFE sin 2 DFE ) .

De aici, timpul-sectiune va fi:

h = hFE ( S y p ) ,
n care deplasarea pistonului este: instantanee a

TS FE =

US FE 2 m s. 6n

[ ]

y p = R (1 cos ) + (1 cos 2 ) , 4

Problema 6 Pentru un MAC n doi timpi se S, cunosc: cursa pistonului coeficientul de alungire a bielei , si fractiunile de curs pierdut prin nltimea ferestrelor de evacuare si

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

yp

yp

108 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale de baleiaj, FE si FB . Se cere s se determine pozitia unghiular a arborelui cotit, corespunztoare momentelor de descoperire a ferestrelor de evacuare si baleiaj. Rezolvare. Fcnd particularizarea h = 0 n problema anterioar, se obtine ecuatia:

y p = S hFE ,
sau:

S 2

(1 cos ) + 4 (1 cos 2 ) S + S = 0 ,

adic

cos 2 + 2 cos ( + 4 2) = 0 ,
cu solutia:
DFE , DFB = arccos 1 + 1 + ( + 4 FE , FB 2 )

Fig. 6