Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale

125

11. Regimurile de functionare si caracteristicile motoarelor navale

n ansamblul lor, conditiile de exploatare reliefate prin indicatorii de putere si economicitate, prin solicitri termice si mecanice si altele, caracterizeaz regimul de functionare al unui motor naval. Se consider c regimul de functionare este definit prin trei mrimi fundamentale: turatia arborelui cotit; sarcina motorului; regimul termic al motorului. n sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului, se folosesc urmtoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si economici, se admit: puterea efectiv si indicat; momentul motor; presiunile medii efectiv si indicat; turatia; consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat (cap. 9). Ca indici de exploatare, se pot mentiona mrimile presiunilor si temperaturilor stabilite la probele prototipului si unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitrilor termice si mecanice ale motorului naval. 11.1. Regimurile de functionare Regimurile de functionare se grupeaz n mai multe clase. Astfel, n raport cu variatia n timp a mrimilor care le definesc, regimurile de functionare se mpart n: regimuri permanente; regimuri nepermanente. Regimul permanent, denumit si stationar sau stabilizat, se caracterizeaz prin sarcin, turatie si solicitri termice si mecanice de valori constante, n limite restrnse de variatie, datorit sistemelor de reglare. Regimul nepermanent, denumit si tranzitoriu sau nestabilizat, este caracterizat prin variatia n limite largi a factorilor mentionati. El asigur trecerea de la un regim permanent la altul, respectiv operatiunile de lansare si oprire ale motorului. n functie de durata de functionare a motorului, se disting:

regimuri de functionare continu; regimuri de functionare intermitent. Regimul de functionare continu este acel regim n care, la fiecare turatie, motorul dezvolt, n mod continuu, cea mai mare putere efectiv, cel mai mare moment motor efectiv, cea mai mare presiune medie efectiv, cu conditia ca indicatorii tehnico-economici si de fiabilitate s rmn invariabili. Mrimile enumerate se numesc mrimi efective continue si se noteaz cu Pec, Mec, pec. n figura 1 este prezentat locul geometric al tuturor punctelor Pec si Mec. Regimul de functionare intermitent este

acela n care puterea efectiv, presiunea medie efectiv si momentul motor sunt superioare mrimilor Pec, pec si Mec, pentru intervale scurte de timp, fr a fi afectate durabilitatea si tinuta de serviciu ale motorului. Valorile maxime ale puterii, momentului motor si presiunii medii pe care motorul le dezvolt n cadrul regimurilor de functionare intermitent se numesc putere efectiv intermitent, moment motor intermitent si presiune medie efectiv intermitent si se noteaz cu Pei, Mei, pei. n figura 1 este prezentat si locul geometric al tuturor punctelor Pei, Mei. Domeniul hasurat din figura 1 reprezint domeniul de supraputeri al motorului naval.Fig. Se 1 observ c Pec si

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

126 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale Pei trec prin valori maxime (vrful de si Pei max). Turatia putere Pec max corespunztoare vrfului de putere se numeste turatia de putere maxim nP. n mod analog, Mec si Mei ating valori maxime (vrful de moment), iar turatia corespunztoare se numeste turatie de moment maxim nM. La motoarele diesel, Pe max este situat n afara domeniului de functionare (paragraful 11.3). Firmele constructoare de motoare navale fixeaz si garanteaz valoarea cea mai mare a puterii efective continue, care se produce la cea mai ridicat turatie; acest parametru se numeste putere efectiv nominal Pe nom, iar turatia cores-punztoare este turatia nominal nnom. n domeniul motoarelor navale, exist diferente specifice ntre regimurile de functionare ale motoarelor de propulsie si cele ale motoarelor auxiliare, motiv pentru care ele vor fi ulterior analizate separat. n sfrsit, n functie de conditiile de functionare, regimurile motoarelor navale pot fi: regimuri normale de functionare; regimuri de functionare nespecifice. Regimurile normale de functionare sunt garantate de ctre firmele productoare. Acestea stipuleaz conditiile tehnice, avndu-se n vedere diversele conditii de exploatare ale motorului. Regimurile de functionare nespecifice caracterizeaz conditiile speciale de exploatare ale motorului naval: navigatia n conditii meteo grele (valuri mari si vnturi puternice), navigatia n ape cu adncimi reduse, depuneri masive de scoic si vegetatie pe corpul navei, regimurile de avarii, etc. 11.1.1. Regimurile de functionare ale motoarelor principale Motoarele de propulsie naval functioneaz n diferite conditii de exploatare, determinate de starea tehnic a navei si a instalatiei de propulsie, dar si de conditiile externe de functionare. Regimurile de functionare ale unui motor de propulsie naval depind de: tipul si ncrctura navei; conditiile de navigatie; constructia si starea corpului navei; tipul propulsorului; modul de transmitere a energiei de la motor la propulsor. Pentru motoarele de propulsie naval se definesc urmtoarele regimuri de functionare: a. Regimul nominal, caracterizat prin puterea nominal Pe nom si turatia nominal nnom, la care mo-torul poate functiona continuu, timp ndelungat. Durata de functionare la acest regim este precizat de ctre firma constructoare. La motoarele rapide, timpul total de functionare la acest regim nu trebuie s depseasc, de regul, 30% din durata de functionare, n timp ce la motoarele lente, aceast durat este mai mare. b. Regimul de suprasarcin este caracterizat prin puterea maxim continu Pe max si turatia maxi-m nmax. Motorul poate functiona la acest regim pe o durat de timp limitat la 12 ore. Puterea dezvoltat la acest regim este cu 1020% mai mare dect Pe nom, n timp ce nmax1.1 nnom. c. Regimul de exploatare nu are nici o restrictie de durat. n mod obisnuit, Pexpl=(0.80.9)Pe nom si nexpl0.95 Puterea de exploatare este nnom. dezvoltat de motorul principal la regimul de vitez nominal a navei. La navele comerciale acest regim acoper cea mai mare parte a ntregii durate de exploatare. d. Regimul economic este caracterizat prin functionarea motorului cu un consum specific minim de combustibil. De regul, Pec(0.800.85)Pe nom. e. Regimul de putere minim, la care motorul asigur deplasarea navei cu vitez minim, fr restrictii de timp. Regimul este caracterizat de Pexpl
min

=(0.200.25)Penom si nexpl min=(0.250.35)nenom. f. Regimul de turatie minim stabil poate fi asigurat la functionarea n gol a motorului, fiind caracterizat prin Pe min=(0.050.15)Pe nom si nmin=(0.15 0.20)nnom. La instalatiile de propulsie cu elice cu pas fix, la care motorul principal este cuplat direct sau prin

Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale intermediul unui reductor de turatie cu propulsorul, turatia arborelui cotit, la regimul prevzut, se stabileste din conditiile realizrii vitezei impuse a navei. n acelasi timp, n functie de conditiile de navigatie (starea mrii si a atmosferei, starea navei, starea tehnic a motorului principal, s.a.), viteza navei poate s varieze n decursul aceleiasi curse. Prin urmare, la aceeasi vitez a navei (total sau partial), turatia si puterea Fig. 2 motorului principal pot oscila n jurul unor valori medii. Din aceast cauz, prin puterea de exploatare Pexpl a unui motor principal se ntelege valoarea medie a puterii pentru care, n decursul unui voiaj al navei, se realizeaz o anumit vitez de deplasare. n cazul instalatiilor cu elice cu pas reglabil, viteza navei poate fi reglat att prin modificarea turatiei propulsorului, ct si prin modificarea raportului de pas (H/Del) al elicei, ceea ce confer acestor instalatii unele calitti suplimentare fat de instalatiile cu elice cu pas fix. La unele tipuri de nave (remorchere, sprgtoare de gheat, traulere s.a.), instalatia de propulsie trebuie s ndeplineasc o conditie suplimentar viznd realizarea unei mpingeri (tractiuni) maxime, la viteze reduse ale navei. Se defineste astfel si regimul de fortaj (remorcare) al motoarelor navale. 11.1.2. Regimurile de functionare ale motoarelor auxiliare Motoarele auxiliare sunt cuplate cu generatoarele de curent electric. Spre deosebire de motoarele principale care functioneaz la puteri si turatii diferite, motoarele auxiliare functioneaz la turatii constante si la diferite puteri, n corelatie cu

127

puterile solicitate de ctre consumatorii de energie electric. Turatia se mentine constant prin actiunea regulatorului de turatie al motorului. n aceste conditii, se nregistreaz aluri diferite ale curbelor de variatie a puterii n timp, n figura 2 fiind prezentat un exemplu de o asemenea variatie. Tot la turatie constant functioneaz si motoarele principale ale instalatiilor de propulsie cu transmisie electric. 11.2. Definirea si clasificarea caracteristicilor motoarelor navale Motoarele navale functioneaz la regimuri variabile de turatie si putere, ceea ce atrage dup sine si modificarea parametrilor indicati si efectivi care caracterizeaz regimul de functionare. Reprezentarea grafic a variatiei parametrilor care caracterizeaz functionarea motorului n functie de un anumit parametru considerat independent (sarcin, turatie, etc.) constituie caracteristica motorului naval. Cunoasterea caracteristicilor unui motor este necesar pentru aprecierea calittilor sale, pentru stabilirea comportrii lui n functionare si pentru compararea lui cu alte motoare cu performante asemntoare. De asemenea, caracteristicile motorului naval permit asigurarea reglajelor optime. Ridicarea caracteristicilor se realizeaz fie pe cale experimental, n cadrul ncercrilor motorului pe standul de probe, fie n conditiile concrete de exploatare la bordul navelor. n functie de parametrul considerat variabil independent, sau de scopul urmrit, se disting urmtoarele tipuri de caracteristici: a. Caracteristicile de vitez, n care se consider ca variabil independent turatia motorului; din aceast categorie fac parte: caracteristicile de turatie; caracteristicile de elice; caracteristicile de regulator; caracteristicile de mers n gol. b. Caracteristicile de sarcin, avnd ca variabil independent sarcina motorului. c. Caracteristicile de reglare, care servesc la determinarea parametrilor optimi de reglare ai

128 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale motoarelor; din aceast categorie fac parte: caracteristica de consum de combustibil; caracteristica de avans la injectie (de avans la scnteie la motoarele cu aprindere prin scnteie); caracteristica de detonatie (numai la motoarele cu aprindere prin scnteie). d. Caracteristicile de pierderi, care reflect dependenta pierderilor prin frecare ale motorului de diversi factori functionali. e. Caracteristicile complexe (universale), care asigur determinarea interdependentelor dintre trei sau mai multi factori functionali ai motorului. 11.2.1. Caracteristicile de vitez 11.2.1.1. Caracteristicile de turatie Dependenta dintre un parametru functional al motorului (Pe, Me, pe, ce s.a.) si turatia n a arborelui cotit se numeste caracteristic de turatie. Corelatia dintre momentul efectiv dezvoltat de motor M e [kNm] si puterea efectiv se face prin Pe [kW ] intermediul vitezei unghiulare [rad / s ] a arborelui cotit: Pe = M e , (1) sau, tinnd cont turatia n [rot / min] :
Pe = nM e nM e [kW ] . 30 9.55

distributie neuniform a fazelor (coeficient de umplere v redus). Pe msura cresterii turatiei, ncepe s creasc si momentul motor efectiv, odat cu ameliorarea proceselor n motor; s-a notat cu nM turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. 4). Cresterea n continuare a lui n peste nM duce la scderea momentului motor efectiv datorit cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioar a turatiei conduce la valori din ce n ce mai mari ale fortelor de inertie astfel nct Me=0 pentru n= nmax . De aceea se
' utilizeaz ca turatie admisibil na , ncepnd de la care utilizarea motorului nu mai este justificat. Conform ecuatiei (2) vom putea obtine si curba Pe=f(n), n care, n mod analog, s-au introdus notatiile: n p -

turatia de putere maxim; na -turatia de la care functionarea nu se mai justific; de consum nc -turatia specific efeciv minim.

de

legtura

cu Prezentm n continuare o justificare grafoanalitic a alurii de variatie a caracteristicii de turatie, bazat pe relatia (2). Pentru trasarea diagramei se presupune cunoscut, din calculul dinamic al motorului, modalitatea de calcul a momentului motor efectiv. Se repet Fig. 3

(2)

n cazul ideal, n care diagrama indicat si m nu depind de turatie, este constant si Pen, cu Me reprezentarea grafic din figura 3. S-a introdus notatia nmin -turatia minim de functionare a motorului, ncepnd de la care se amorseaz primele procese de ardere n cilindrul motor si de la care acesta este capabil s furnizeze energie n exterior, pn la aceast turatie el fiind antrenat de o surs exterioar. La turatii reduse, momentul motor efectiv nregistreaz valori sczute, datorit factorilor: schimb de cldur intens; vitez de ardere redus;

Fig. 4 Fig. 4

procedeul pentru diverse obtinndu-se alura de

turatii variatie

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale

129

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

graficului puterii efective n functie de turatie; se consider triunghiurile asemenea:

OQR ONP

QR ON PN ON = PN = QR OR OR MN ON M e n PN = = = Pe , OR 9,55

M e = f (n) din figura 5. Se parcurg urmtoarele etape: se marcheaz turatia de referint 9.55 rot/min; se ia un punct M pe diagram. se obtine punctul Q la intersectia M cu orizontalei duse prin verticala prin R corespunztoare turatiei de 9.55 rot/min; se duce o vertical prin M care intersecteaz O n n N ; se unesc punctele O si Q si se

adic segmentul PN reprezint, la scar, valoarea puterii corespunztoare turatiei considerate; dac M este unul din punctele prin care s-a trasat caracteristica M e = f (n) , repetnd procedeul grafic anterior, putem obtine punctele corespunztoare P si deci se poate construi Pe = f (n) .

notnd

A = G M e I RQ ,
trec

demonstrm curbe

c
Me,

A prin Pe = f (n) :

ambele

M e nA = M e A A G Pe ; 9.55 se determin turatiile de moment si de putere maxim, pe baza urmtoarelor considerente grafice: n A = 9.55 Pe A = = arctg PN PN Pe = = tg , ON ON n

(3)

noteaz P = MN I OQ ; pe baza relatiei (2), demonstrm c P GPe , adic punctul P apartine

iar din (2):

Fig. 5

130 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

M e = 9.55 Pe , n

(4)

adic:

Pe M e max tg max max , iar ( 4) n (3) max max se obtine prin ducerea tangentei din O la curba Pe = f (n) ; din punctul de tangent P1 se coboar verticala si se obtine turatia nM de moment maxim; n continuare, tot din (2) avem:
Pe max ( M e n) max d ( M e n) = 0 n dM e + M e d n = 0 d Me M = e ; dn n

(5)

unim O cu M si notm cu unghiul dintre O n si O M ; n M se duce tangenta la graficul functiei si se obtine M e = f ( n) unghiul ; conform interpretrii geometrice a tangentei la un punct al graficului, avem:

d M e d n = tg ( ) ; M e = MN = tg ON n
introducnd = , adic (6) n (5)

(6)

rezult:

atunci cnd grafic se obtine egalitate ntre unghiurile si , turatia corespunztoare punctului M va fi cea de putere maxim. Observatie: Metoda grafic prezentat implic imprecizii mari, datorit pantei destul de line a curbei de moment n portiunea descendent a acesteia; exist dou posibilitti grafice de eliminare a acestor imprecizii: a). se reprezint familia de hiperbole echilatere M e n = const. , care, intersectat cu curba de moment, ne d punctele P1 , P2 de putere egal; una din hiperbolele familiei este tangent la curba de moment, abscisa punctelor de tangent reprezentnd turatia de putere maxim (fig. 6,a); b) pentru c si metoda de la a) prezint imprecizii grafice, se logaritmeaz membru cu membru M e n = const. , relatia adic ln M e + ln n = ln c ; astfel, n coordonate logaritmice, curba de momente de la a) se intersecteaz cu o familie de drepte. determinarea grafic a turatiei de putere maxim este similar cu cea de la punctul a); aceast metod prezint avantajul unei precizii sporite la ducerea tangentei la curba logaritmic a momentului (fig. 6,b). n realitate diagrama se ridic pe

standul

de

probe,

astfel:

variatia

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale

131

P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P P

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

puterii fat de turatie are alura din figura 7. Ea se obtine n conditiile injectrii unei cantitti constante de combustibil pe ciclu (pozitie fix a cremalierei pompei de injectie) si a variatiei sarcinii motorului (momentului rezistent al arborelui cotit). n conditiile n care determinarea se realizeaz cu cantitatea maxim de combustibil injectat pe ciclu, caracteristica de turatie obtinut se numeste caracteristic extern.

28 29 30 n figura 7 este reprezentat familia de curbe care definesc 31 caracteristicile de turatie ale unui 32 motor naval, caracteristici ce 33 ilustreaz numai dependenta dintre efectiv a motorului si 34 puterea turatia acestuia. Se disting, astfel, 35 urmtoarele caracteristici de turatie: 36 caracteristica extern de turatie limit (de putere maxim-maximorum)37 curba 1; 38 caracteristica extern de putere maxim-curba 2; 39 caracteristica puterii nominale40 curba 3; puterii de 41 caracteristica exploatare-curba 4; 42 Fig 6 . caracteristicile de puteri
partiale-curbele 5; Fig. 7

caracteristica puterii de mers n gol-curba 6. n cadrul reprezentrii grafice a fost inclus si caracteristica de elice (curba 9), mpreun cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel, ntreaga zon de functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale motorului naval. Caracteristica extern de turatie limit reprezint dependenta de turatie a puterii maxime pe care motorul o poate dezvolta. Functionarea motoarelor navale pe aceast caracteristic este permis, pe durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei constructoare. Deoarece functio-narea motorului n aceste conditii duce la depsirea solicitrilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu desvrsire interzis n exploatare (se limiteaz cantitatea maxim de combustibil ce poate fi refulat de pompa de injectie). Caracteristica extern de putere maxim Pe ma= =f(n) se obtine n conditiile n care cremaliera pompei de injectie este Fig. blocat n pozitia de 4 debit maxim, pe o perioad redus de timp. Mrimea acestei durate de functionare precum si intervalul de timp ntre dou regimuri succesive de putere maxim, sunt stabilite de firma productoare si indicate n documentatia de exploatare a motorului. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificat si proportia maxim pe care o poate avea n motoresurs durata total de functionare la acest regim. Caracteristica puterii nominale Pe = repre-zint dependenta dintre nom f(n) putere si turatie, n conditiile injectrii cantittii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaz toti indicii tehnici de exploatare ai motorului. Caracteristica puterii de exploatare reflect variatia puterii de exploatare a motorului n functie de turatie. Pe aceast caracteristic, motorul trebuie s functioneze sigur si economic, fr limitarea duratei de timp. Caracteristicile puterilor partiale se obtin prin reducerea cantittii de

132 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punztoare puterii nominale. Dac motorul functioneaz n gol, puterea dezvoltat la orice turatie este egal cu puterea consumat prin frecri mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate. Prin functionarea fr sarcin, se obtine caracteristica de functionare n gol, dar modul ei de determinare este diferit de cel al celorlalte caracteristici de turatie. Pentru obtinerea caracteristicii de functionare n gol, se decupleaz motorul de frn si se msoar consumul orar de combustibil, n functie de turatie. Prin aceast caracteristic se delimiteaz partea inferioar a domeniului de functionare a motorului naval. Turatiile minime la care motorul functioneaz sigur si stabil n exploatare reprezint circa 2530% din turatia nominal. Turatia minim delimiteaz domeniul de functionare prin curba 7 din figura 7. Prin caracteristica de regulator (curba 8), domeniul de functionare este delimitat si n zona turatiei maxime. n sfrsit, n sarcin, domeniul de functionare al motorului de propulsie naval este delimitat de caracteristica de elice (curba 9). Asupra domeniilor de functionare ale motoarelor de propulsie naval se va reveni, pe larg, n cadrul unui paragraf ulterior. Caracteristicile prezentate au ilustrat modul de variatie a puterii efective n functie de turatie. Utiliznd, pentru puterea efectiv, expresia corespunztoare, obtinem:
Pe = C P v m i aer n /

unde CP este o constant care nglobeaz toate mrimile invariabile:

Q 2 1 D 2 . S i (8) 4 Lmin 60 rezult c dependenta Pe=f(n) este influentat, la rndul ei, de variatiile coeficientului de umplere v=f(n), randamentului mecanic m=f(n), randamentului indicat i=f(n), densittii aerului de admisie aer=f(n) si, respectiv, coeficientului de exces de aer =f(n). Cea mai mare influent asupra formei caracteristicilor de turatie o au primele dou functii. n figura 8 este prezentat si variatia acestor parametri (alturi de Pe, Me, ce si e) pentru un motor naval care functioneaz pe caracteristica extern de turatie. Analiza acestor variatii duce la stabilirea urmtoarelor concluzii: a. Spre deosebire de motorul cu aprindere prin scnteie (MAS), n cazul motorului diesel se evit turatia vrfului de putere, pentru evitarea solicitrilor termo-mecanice exagerate care apar n aceast zon. b. Momentul motor efectiv si randamentul mecanic scad n zona turatiei maxime. Cei doi parametri nregistreaz valorile maxime n apropierea turatiei minime a motorului. c. Dac la motorul n patru timpi coeficientul de umplere se micsoreaz la cresterea turatiei (cresc rezistentele gazodinamice pe traseul de admisie), la motorul n doi timpi v are o valoare coeficientul aproximativ constant. Aceast valoare depinde de tipul sistemului de baleiaj si de parametrii aerului de admisie. CP = i

(7)

Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale n sfrsit, caracteristicile de turatie relev si o alt deosebire ntre MAC-uri si MAS-uri (fig. 9). Astfel, la MAS-uri, caracteristicile de turatie Pe=f(n) si ce si modific mult alura n functie de sarcina a motorului. Punctele lor de maxim (pentru putere) sau de minim (pentru consumul specific de combustibil) se deplaseaz spre stnga odat cu reducerea turatiei (locul lor geometric se afl pe liniile punctate din fig. 9,a). Aceste modificri n alura curbelor sunt determinate de variatia pronuntat a coeficientului de umplere si a randa-

133

sarcina total. este denumit Fig.El 8 mentului mecanic m la aceste motoare. consumul specific efectiv minimn cazul motoarelor diesel, cei doi c si reprezint o mrime minimorum e mm parametri (puterea efectiv si fundamen-tal de performant a MAI. consumul specific efectiv de Fig. 8 combustibil) si modific valorile absolute, dar nu si alurile de variatie. Prin urmare, toate caracteristicile de turatie la sarcini partiale sunt aproximativ paralele (fig. 9,b). Asa cum s-a mai mentionat, la MAC-uri, puterea efectiv maxim nu se nregistreaz n domeniul de turatie al motorului, iar dependenta de turatie a consumului specific efectiv minim de combustibil este relativ redus. Totodat, pentru ambele tipuri de motoare se constat faptul c valoarea minim a consumului specific efectiv de combustibil se nregistreaz la circa 8085% din

Fig. 9 Fig. 9

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P