Supraalimentarea motoarelor navale 12.2.3. Grupul de supraalimentare 12.2.3.1.

Functionarea comun a compresorului si turbinei Conditia functionrii comune a compresorului si turbinei (grupul de supraalimentare) si a acordrii cu MAI se exprim prin egalitatea dintre debitul de aer livrat de compresor si admis n motor si cea dintre debitul de gaze arse evacuate din motor si admise n turbin, astfel nct ntre compresor si turbin exist dubla legtur mecanic, exprimat prin relatia:

201

k 1 lc iz = k RT0 c k 1 k 1 1 k * RTT 1 k 1 lT iz = k 1 k T

(5)

nc = nT , Pc = mTC PT

(1)

cu compresorului, nc , nT -turatia respectiv a turbinei; Pc , PT puterea compresorului, respectiv a turbinei; mTC -randamentul mecanic al grupului turbocompresor. n general, puterea unei masini rotative cu palete, cum sunt compresorul si turbina, se poate exprima printr-o relatie de tipul: &l , n care m &-debitul masic al P=m fluidului de lucru; l -lucrul mecanic specific al masinii respective. Din aceasta cauz, relatia (1) se poate transpune pentru lucruri mecanice specifice izentropice ale compresorului si turbinei:

cu k -exponent izentropic al fluidului perfect (aer), dar si al gazelor de ardere, deci s-a presupus aceeasi Rnatur a fluidului perfect; T0 -temperatura constanta acestuia; C -raportul mediului ambiant; de T comprimare al compresorului; raportul de destinderea al turbinei; TT* -temperatura total (frnat) n fata turbinei; relatiile (5) s-au scris sub forma respectiv, fat de 12.2.1 si 12.2.2, tinnd cont c T0 = T0* = T1* si c TT* = T3* (pentru turbina de presiune constant, TT* reprezint temperatura din colectorul de evacuare). Dac notm Ch [kg / h] -consumul orar de combustibil, Ca [kg / h] -consumul orar de aer necesar admis n motor, vom preciza relatia de legtur dintre aceste mrimi prin:
Ca = Lmin Ch .

(6)

& alc ; lc = lc iz / c iz Pc = m , & PT = mg lT ; lT = T iz lT iz

Debitul de aer este: (2)

&a = m

Ca 3600

kg s ,

(7)

n care lucrurile mecanice specifice si randamentele compresorului si turbinei sunt cele de la 12.2.1, iar & &g sunt debitele de aer, respectiv m a, m de gaze de ardere. De aici, introducnd (2) n (1), rezult:

& g [kg / s] iar debitul de gaze de ardere m

se determin din ecuatia de conservare a masei (debitului):

&g = m &a + m &c , m

(8)

l c iz = TC

&g m &a m

lT iz ,

(3) al TC

n care debitul masic de combustibil este:

unde TC -randamentul global grupului de turbosupraalimentare (grup turbo-compresor):

&c = m

Ch kg . 3600 s

(9)

TC = c iz mTC T iz , lc iz , lT iz -lucrul
mecanic izentropic

(4) al

Introducem (6), (7) si (9) n (8) si rezult:

&g = m

compresorului, respectiv turbinei:

Ch kg (1 + Lmin ) s . 3600

(10)

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

202 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

Lucrul mecanic izentropic al compresorului, relatia (5) si raportul de comprimare al compresorului c , sunt determinate la anumite valori ale parametrilor initiali de stare p0 , T0 . De multe ori, este necesar raportarea lucrului mecanic si a raportului de comprimare la parametrii initiali ai atmosferei standard, obtinndu-se: lc iz s , c s , la valorile parametrilor mediului ambiant standard: o p 0 = 1 bar; t 0 = 15 C ; n aceste conditii, lucrul mecanic specific al compresorului va fi:
lc iz s = k 1 k RT0 s c k 1 . s k 1

(11)

supraalimentare, cu ajutorul relatiilor (5) si (12), n orice conditii, diferite de cele ale regimului nominal (de calcul). Aceast determinare se poate face pe baza diagramei de calcul a grupului de supraalimentare, care permite determinarea mrimilor de baz ale grupului TC, la diverse regimuri de lucru, corespunztoare diverselor regimuri de functionare ale acestuia. Lucrul cu diagrama (fig. 1) este urmtorul: Pentru un raport de compresie c , la o anumit temperatur a mediului ambiant T0 , se poate obtine n mod univoc un punct A. Din acest punct se duce o paralel (la 45o ) cu dreapta c = const. , obtinndu-se pe axa orizontal din stnga, punctul B, corespunztor temperaturii initiale standard t 0 s = 15o C . Din B se ridic o vertical care intersecteaz familia de randamente TC = const. n dou puncte, C si D, C corespunznd lui TC = 1 . O paralel la axa orizontal din C intersecteaz axa vertical a lucrurilor mecanice specifice izentropice

ns, indiferent de conditiile mediului ambiant, lucrul mecanic izentropic al compresorului este acelasi. Egalm prima relatie din (5) cu (11) si determinm raportul de comprimare n conditii standard:
T = 1 + 0 T0 s k 1 k c k 1 , 1
k

corespunztoare raportului de debite &g m = 1 , ntr-un punct I, pentru care &a m n functie de raportul de comprimare determinat n alte conditii. se citeste valoarea lucrului mecanic Relatia (3) exprim legtura dintre izentropic de comprimare. Punctul D compresor si turbin; prin intermediul corespunde lui TC subunitar, aferent relatiei (10) se permite determinarea la regimul respectiv, din Fig. functionrii 1 performantelor grupului de care o paralel dus la axele

cs

(12)

Supraalimentarea motoarelor navale

203

masini rotative cu palete este dat de &, presiunea p si debitul de fluid m temperatura T n sectiunea de intrare n masin si de un alt parametru, de exemplu viteza de miscare absolut c ntr-o alt sectiune caracteristic (patru parametri independenti). De asemenea, regimurile sunt conditionate si de natura fluidului de lucru, dat prin c p -cldura speci-

orizontale ntlneste axa lucrului mecanic izentropic corespunztoare respectivului raport de debit n punctul E. Din E se duce o paralel la 45o , care intersecteaz axa vertical n F, putndu-se citi astfel valoarea lucrului mecanic izentropic al turbinei. Din F se duce o orizontal pn cnd pe curba corespunztoare * TT temperaturii naintea turbinei, specific regimului respectiv, obtinndu-se punctul G. Din G se coboar o vertical pn n H de pe axa orizontal; se obtine astfel raportul de destindere al turbinei T . Diagrama permite analiza functionrii grupului de supraalimentare la diverse regimuri. La modificarea regimului motorului, se &g , puterea modific debitul de gaze m si turatia turbinei, implicit cele ale compresorului si cele ale valorilor c si T . Relatiile care descriu analitic sau grafic variatia performantelor unei masini rotative cu palete, cum sunt turbina si compresorul din grupul de supraalimentare, la diverse regimuri de functionare, se numesc caracteristicile masinii rotative cu pale-te. Regimul de functionare a unei

fic masic la presiune constant, M masa molecular a fluidului de R -constanta lucru; specific fluidului de lucru (alti 3 parametri independenti). Totodat, fluidul schimb cu exteriorul sau prin frecare lucru mecanic (sistem deschis); aceste lucruri mecanice se exprim neglijnd fenomenele secundare cum ar fi: turbulenta miscrii n spatiul interpaletar, ca si rcirea discurilor (paletelor) prin intermediul mrimilor: -vscozitate cinematic; -coeficient de transfer de cldur prin conductivitate (nc 2 parametri independenti). Astfel, n conditiile respectrii scrii geometrice, functionarea la un anumit regim a unei masini rotative cu palete este pe deplin exprimat prin intermediul a nou parametri independenti. 12.2.3.2. Caracteristica normal a compresorului centrifugal Fig. 2 Caracteristica normal (de debit) a compresorului centrifugal reprezint variatia parametrilor de performant ai acestuia: c , c , n functie de parametrii regimului de lucru: de stare ai ( p0 , T0 ) -parametrii mediului ambiant, n ipoteza n care agentul de lucru este gaz perfect, de &a -debitul de aer si de nc -turatia m compresorului; aceasta dependent doar de patru parametri independenti pentru caracterizarea functionrii CC, n loc de cei nou mentionati anterior, este posibil n cazul ideal, restul parametrilor nefiind esentiali n ipoteza schimbului de lucru mecanic cu mediul exterior. Asadar, caracteristica normal a CC este reprezentarea grafic a urmtoarelor variatii:

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

204 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

&a , n c ) . c , c = f ( p 0 , T0 , m

(13)

n cazul n care p0 , sau p1 (presiunea de intrare n compresor) variaz, restul parametrilor prezenti n (13) mentinndu-se constanti, se modific corespunztor nivelul valoric al tuturor presiunilor definitorii pentru evolutia de comprimare, astfel nct raportul de comprimare si randamentul izentropic nu se modific, deci:
&a , n c ) . c , c = f (T0 , m

(14)

Observatie: Relatia (14) prezint si ea limitele sale si anume: este valabil n domeniul de automodelare (vezi 12.2.3.3) deoarece Re = idem , variatia presiunii initiale se regseste n c si c . n continuare, tinnd cont si de includerea lui T0 n &a prin intermediul lui si Lmin , se m poate preciza c, pentru CC, caracteristica normal este dat de relatia:

punctele de functionare de pe caracteristic se deplaseaz spre dreapta sau stnga, la cresterea sau scderea rezistentelor gazodinamice respective, fiind astfel acoperit ntregul domeniu de lucru. n practic se doreste ca linia de lucru (locul geometric al punctelor de functionare la diverse turatii) s treac, pe ct posibil, prin vrfurile curbelor din familiile respective, astfel nct compresorul s functioneze la parametrii optimi. Explicatia alurii de variatie a lui c si c se face n functie de lucrul mecanic specific lc al compresorului. Conform 12.2.1.2:

&a ) nc =ct . c , c = f (m

(15)

Alura de variatie a mrimilor din (15) este redat de figura 2. Se constat urmtoarele: Pentru o anumit turatie a &a compresorului dac nc = const. , m scade, si cresc pn la c c &a atingerea unei valori maxime; dac m scade n continuare, c si c scad, se intr intr-o zon instabil de functionare, n care coloana de aer este supus unui fenomen pulsatoriu, iar agregatul functioneaz cu vibratii si cu zgomote. Locul geometric al punctului de functionare instabil se numeste linie de pompaj. Functionarea la stnga liniei de pompaj este interzis. La turatie constant una din curbele din familiile respective c si c acoper complet ntregul domeniu de lucru al compresorului, deoarece: la montarea compresorului n cadrul ansamblului de turbosupraalimentare pe motor, respectivei turatii i corespund un anumit debit si randament; la cresterea rezistentelor gazodinamice n avalul compresorului,

lc = u 2 c2u u1c1u ,

(16)

indicii 1 si 2 reprezentnd sectiunile de intrare, respectiv de iesire din rotor. n cazul unei intrri axiale: c1u = 0 , se obtine:
l c = u 2 c 2u .

(17)

Din triunghiul de viteze n sectiunea de iesire din rotor c2u este (12.2.1.2):
c2u = u2 + w2u ,

(18)

cu
w2u = w2 r ctg 2 = c2 r ctg 2 .

(19)

De aici, debitul volumic de aer va fi:

Supraalimentarea motoarelor navale

205

& = D b c , V a 2 2 2r

(20)

cu si D2 b2 -diametrul rotorului, respectiv ltimea paletei n sectiunea de iesire si apoi componenta:

c2 r = & V a , D2 b2

(21)

deci:
w 2u 2 l c = u 2 (u 2 + w2u ) = u 2 = 1 + u 2 & ctg V c 2 r ctg 2 2 2 2 1 + a = 1 = u2 + u 2 D b u u2 2 2 2

(22)

Relatia (22) prezint variatia lucrului mecanic (implicit a raportului de comprimare) cu debitul volumic (implicit cu cel masic), reprezentat n figura 3. Se observ c acest lucru mecanic specific este dependent de geometria rotorului la turatie constant. Variatia anterioar este ns valabil doar pentru cazul ideal. n realitate, ea nu este liniar nici chiar n cazul 2 = 90o (palete radiale, linia orizontal din fig. 3). Vom explica, n continuare, alura de variatie pentru acest caz particular ( 2 = 90o ). Teoretic, lucrul mecanic si lc raportul de comprimare c ar trebui s fie o dreapt. n realita-

te, exist o serie de pierderi n CC (vezi 12.2.1.4.) si anume pierderi prin frecare ntre straturile de fluid si fluid-rotor si fluid-stator, ct si pierderi prin soc. Considerm (fig. 4) mai nti prima categorie de pierderi, prin frecri, cu variatia proportional cu debitul; ele sunt cuprinse ntre caracteristica normal fr frecri (linia 1 1 ) si curba 2 2 2 , care ar reprezenta caracteristica normal n cazul existentei numai a pierderilor prin frecri. O a doua categorie de pierderi o reprezint aceea prin socuri la intrarea n rotor sau n difuzorul de iesire, exprimate, asa cum s-a artat in paragraful indicat, w'1 prin coeficientul s = f w , care pot 1 fi reduse la maxim dac viteza relativ de intrare w1 face un unghi 1 foarte aproape de cel al paletei; cu ct '1 al vitezei w'1 va fi diferit de cel al paletei, cu att pierderile vor fi mai mari.

Deci, pornind de la curba 2 2 , se scad pierderile prin soc si se obtine de unde si alura curba 3 2 3 , caracteristicii normale a CC. Fenomenul de pompaj se poate explica pe baza triunghiului de viteze la intrarea n rotor (fig. 5). Astfel, la cresterea debitului de aer, creste viteza c1 , deci si viteza relativ w1 si unghiul 1 . Se vor nregistra valori negative ale unghiului de incident, aceasta avnd Fig. 5 drept efect aparitia de socuri pe

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

206 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale extradosul paletelor; la debite mai mari, acest fenomen nu perturb umplerea canalului dintre palete, dar la debite mici viteza absolut c1 de intrare scade la valoarea comprimare
&) , c = f (V a nc

iar

peste

aceast familie de curbe se suprapune & ) . n figura 6 este familia c = f (V a nc redat o asemenea caracteristic de debit. Aceasta are ns dezavantajul dependentei de grupul de parametri ( p0 , T0 ) ai mediului ambiant, la care s-au fcut determinrile. Pentru un alt set de valori ale mediului ambiant, vor trebui ridicate alte caracteristici. Datorit marii varietti a regimurilor de functionare, caracteristica normal a compresorului devine inoperant. Problema se rezolv prin utilizarea caracteristicilor universale ale compresoarelor (n general ale masinilor rotative cu palete), deduse pe baza teoriei similitudinii, n care un punct de pe caracteristic nu reprezint un singur regim, ci totalitatea regimurilor de functionare asemenea.

c1 p , 1 p

implicit unghiul de incident la

(indicele p marcnd aparitia pompajului), astfel nct pe intrados se produc socuri, iar pe extrados desprinderi ale fluidului de pe palete; acest fenomen nrutteste umplerea canalului dintre palete. Asadar, la iesirea din rotor, presiunea va fi mai mic dect cea a aerului refulat anterior, care se ntoarce astfel n spatiul dintre palete, normaliznd umplerea. Fenomenul este periodic si se numeste pompaj, nsotit, asa cum deja s-a mentionat, de zgomote si vibratii ale agregatului respectiv, functionarea n zona de pompaj fiind interzis. Pompajul apare la o scderea a debitului sub valori de 50 70% din & . De debitul nominal volumetric V a nom asemenea, n cazul a dou compresoare geometric asemenea, pompajul apare mai devreme la cel cu turatie mai mare, iar pentru unul si acelasi compresor, la turatii mai mari, caracteristica de debit are o pant mai abrupt. Caracteristica de debit se determin n conditii experimentale. Uzual se reprezint raportul de

Fig. 6