Rafinarea uleiurilor vegetale

Uleiurile vegetale brute, obinute prin presare sau prin extracie, nu sunt trigliceride pure. In funcie de felul materiei prime, de condiiile de prelucrare i de pstrare, uleiurile conin cantiti variabile (1 4%) de substane strine, denumite substane de nsoire. Substanele de insoire cuprind mai multe grupe de compusi chimici, dintre care unele nrutaesc calitatea uleiurilor, cum sunt: mucilagiile, acizii grai liberi, substanele colorante, substanele mirositoare, cerurile etc In aceeai grup se includ ns i substane valoroase, ca: fosfatidele, vitaminele liposolubile (A, D, E, K), sterinele, a caror prezen mrete valoarea alimentar a uleiurilor. Indepartarea substantelor de insoire determin ameliorarea unor proprieti ale uleiurilor, i anume: culoarea, aciditatea liber, gustul i mirosul, transparena, conservabilitatea etc. In acest mod, uleiurile devin apte pentru utilizare in scopuri alimentare sau tehnice, avind caracteristicile organoleptice cerute de consumatori. Totodata, crete stabilitatea uleiurilor n timpul depozitrii de durat

METODE DE RAFINARE
Metode fizice de rafinare, care constau n procese mecanice, ca: sedimentarea, filtrarea i centrifugarea, i n procese termice, ca: neutralizarea prin distilare si dezodorizarea. Metode chimice de rafinare, cum sunt: neutralizarea alcalin, dezmucilaginarea acida, decolorarea chimic, neutralizarea prin esterificare. Metode fizico-chimice, ca: dezmucilaginarea prin hidratare, decolorarea prin adsorbtie, rafinarea cu dizolvani selectivi. Fiecare metoda de rafinare are ca efect principal eliminarea unei anumite grupe din substanele de insoire.

Schema tehnologic de rafinare a uleiurilor comestibile.

Linia tehnologic de rafinare a uleiurilor comestibile.

1 pompa de alimentare cu ulei brut; 2 aparat universal; 3 - pompa centrifuga; 4 filtru de pmnt; 5 rezervor de ulei albit; 6 dezodorizator; 7 racitor; 8 pompa de ulei; 9 rezervor-rcitor de ulei; 10- filtru de polisare; 11- rezervor de ulei finit; 12, condensator de suprafaa; 13 pompa de vid pentru uscare-albire; 14 prinztor de picturi; I5 colector; 16 condensator barometric; 17 pompa de vid dezodorizare; 18 pomp centrifug;
19 rezervor pentru soluia de soda caustic; 20 rezervor pentru soluie salin; 21 rezervor pentru condensat (apa de splare); 22 colector de soapstock; 23 separator de ulei; 24 prinztor de grsimi (batal).

1. DEZMUCILAGINAREA ULEIURILOR
Dezmucilaginarea are drept scop ndeprtarea substanelor mucilaginoase din ulei. Mucilagiile au o compoziie complex. Ele conin, n principal, fosfatide (raportat la ulei, fosfatidele reprezinta 2,53% n uleiul de soia i 0,4 0,6% n uleiul de floarea-soarelui i de rapi), substane albuminoide, precum i cantiti mai mici de hidrai de carbon, rini, steride etc. Dezmucilaginarea uleiului este necesar pentru mai multe considerente, i anume: substanele mucilaginoase influeneaz defavorabil conservarea uleiurilor comestibile i datorit hidratrii pariale produc tulbureala lor la depozitare; uleiurile nedezmucilaginate spumeaz n timpul rafinrii i al utilizrii; fosfatidele acioneaz ca emulgatori i ca atare mresc pierderile de ulei la rafinare; substanele mucilaginoase acioneaz ca otrvuri de catalizatori i ca atare ngreuiaza sau opresc procesul de hidrogenare. Metodele cele mai uzuale pentru dezmucilaginare sunt: dezmucilaginarea cu acid sulfuric pentru uleiurile si grsimile tehnice; dezmucilaginarea prin hidratare pentru uleiurile comestibile.

 Hidratarea se bazeaza pe faptul c, n prezena apei la cald, fosfolipidele, albuminoidele si complecii acestora sub forma de mucilagii pierd solubilitatea n ulei i precipit n flocoane care pot fi separate prin sedimentare sau prin ceutrifugare. In principiu exist dou metode de hidratare: cu abur si cu apa. La hidratarea cu abur se injecteaza abur direct in masa de ulei pn la obinerea prin condensare a cantitii necesare de apa. La hidratarea cu ap se poate folosi apa pura sau apa coninnd n cantiti mici substane de activare, care au ca scop obinerea unei eficaciti sporite n precipitarea impuritilor i mrirea vitezei de separare a acestora. Ca substane de activare se utilizeaz soluii slabe de electroliti: sare (NaCl), alcalii, anumii acizi s.a. Desfasurarea hidratrii i eficacitatea ei depind de o serie de factori, care sunt: temperatura de lucru, natura si cantitatea agentului de hidratare, rnari-mea suprafefei de contact, precum si modul de separare a mucilagiilor.

DEZMUCILAGINAREA PRIN HIDRATARE