Autoare: eleva Nistor Elena-Simona eleva Oprea Ramona Profesor coordonator: Rapa Marilena

Aplicaii ale reaciilor chimice n design

Chimie i design. Aparent doua domenii paralele ce se ating doar la infinit. i totusi Chimia ofer prin substane, forme i culoare posibilitai nelimitate imaginaiei, iar imaginaia este pragul pe care il treci pentru a intra n lumea design-ului.

Design vestimentar, mobilier modular, design arhitectural, design ergonomic, obiecte decorative de podoab, bijuterii. Fiecare este o poveste fascinanta, dar fiecare produs de design este rezultatul unui proces tehnologic si a unor reacii chimice.

Dintre toate obiectele de design care ne impodobesc viaa, obiectele confectionate din sticla ni se par a fi cele mai numeroase, cu infinite aplicaii. O calatorie in lumea sticlei se transform intr-o calatorie in lumea artei.

Sticla este un amestec de dioxid de siliciu cu silicati ai diferitelor metale. Este o substant amorf, nu are un punct de topire definit, deoarece nu are o compoziie chimic unitar, devine lichid la aproximativ 14001500 grade Celsius.

Pana sa devina lichid, sticla este mai intai vascoas, ceea ce i permite sa fie prelucrat prin sulfare, presare, turnare. Sticla solid este un izolator. In stare topit conduce curentul electric ca un electrolit.

Sticla obisnuita are compozitia Na2O * CaO * 6 SiO2 Se obtine prin topirea nisipului de cuart cu piatra de var si soda calcinata. Au loc reactiile chimice

Na 2 CO3 SiO2

Na 2 SiO3 CO2
CaSiO3 CO2

CaCO3 SiO2

Varietati de sticla
K 2 O * CaO * 6 SiO2 sticla de potasiu

A fost obinut pentru prima data de sticlarii francezi si germani, care au numit-o verre de fougere Inlocuirea oxidului de sodiu cu oxid de potasiu duce la obinerea unor sticle mai rezistente la variaiile de temperatur. Din aceasta sticl se confectioneaza sticlria de laborator si tuburi de combustie.

K 2 O * PbO * 6SiO2

sticla cristal (de Bohemia)

nlocuirea oxidului de calciu cu oxid de plumb conduce la obinerea unei sticle cu densitate mare, numit cristal, din care se confecioneaza obiecte de art.

Na2O * CaO * 6SiO2 * Al 2O3

sticla Jena, Pyrex sau Duran

Introducerea oxidului de aluminiu sau bor n coninutul sticlei obinuite determin cresterea rezistenei termice si chimice a sticlei, fapt ce i permite folosirea acesteia la confecionarea termometrelor i a vaselor de laborator de toate tipurile.

Sticla de Murano

Este un produs al industriei veneiene de sticl cu sediul in insula Murano, care const in prelucrarea simultan a unor fire de sticl colorate.

Sticlele colorate se obin prin adaugarea de oxizi i sulfati metalici peste compoziia sticlei comune dupa cum urmeaz: Culoare Albastru turcoaz Albastru nchis Verde Verde nchis Galben auriu Oranj Violet Rou Negru Se adauga
CuO CuO concentrat FeO Cr2 O3
CdSO4 SeSO4
Ag 2 O

MnO2
Cu 2 O CoO

Insula Murano este sediul recunoscut al sticlarilor italieni care au lansat in lumea intreaga brandul Murano. Aici sticla este in acelasi timp materie prima si obiect de arta cu o compozitie precisa, dar mereu diferita prin forme si culoare, la granita dintre stiinta si arta.

 In epoca medievala, atunci cnd un om de rnd izbutea s devin meter sticlar era nnobilat i nscris n Cartea de aur a insulei. Meterii sticlari din Murano erau considerai egalii celor mai de seama familii din Veneia. Pe de alt parte, ei erau urmrii n permanen de poliia veneian i supui unei legi severe, care interzicea prsirea insulei i mai ales a domeniilor veneiene. Aceast duritate ngrozitoare, care mergea pn la ntemniare i asasini pltii, avea o justificare serioas: preul unui vas de Murano era gigantic. Iar pierderea unui asemenea privilegiu economic nsemna o lovitur foarte grea pentru Veneia, o ar n general lipsit de resurse interne. Sticla de Murano se fcea dup reete secrete, la care se aduga o miestrie unic a prelucrrii sticlei obinute.

Maetrii veneieni la ei acas

 Maetrii veneieni au creat o sticla de o mare varietate vizual sugerand valoarea si frumuseea pietrelor semi-preioase, dar au atins i o calitate estetic ce descurajeaz orice imitaie. Creaia sticlarilor din Murano a devenit o adevarat art abia in secolul IX, folosind suprapuneri de tehnici si descoperiri ale chimistilor ce au condus la diversificarea si extinderea posibilitailor coloristice. Veneia pstreaz i astazi aceast tradiie a sticlei de Murano, iar insula merit vizitat pentru a descoperi maiestria si frumuseea obiectelor confecionate din sticla de Murano, pe care o ntalneti pretutindeni.

Sticlarii din insula Murano i-au dezvoltat tehnici speciale de confectionare si prelucrare a sticlei, realizand o multitudine de obiecte de arta: margele, rame, ceasuri, pandantive, braari, cercei, fructe, dulciuri, obiecte decorative.

Sticla de Murano folosit in confecionarea pandantivelor

Sticla de Murano folosit in confecionarea ceasurilor

Sticla de Murano folosit in confecionarea brarilor

Sticla de Murano folosit in confecionarea cerceilor

Sticla de Murano folosit n confecionarea inelelor

Sticla de Murano folosita la confectionarea obiectelor decorative

Sticla de Murano folosit pentru confecionarea fructelor i dulciurilor

Arta stradal n insula Murano